Publicarea unor informaţii conform cărora Rusia a început să retragă o parte din trupele desfăşurate la graniţa sa cu Ucraina a pus în umbră, cel puțin marți, încetinirea ritmului de creștere al economiei românești.

Conform datelor publicate de INS economia României a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut cu 0,5% comparativ cu cel precedent. La nivelul anului 2021, creșterea PIB a fost doar de 5,6% față de 2020, în timp ce analiștii anticipau un avans de de peste 6%.

Decelerarea PIB-ului poate fi pusă pe seama șocurilor venite din sfera ofertei, care au avut drept efect majorarea inflației, pe persistența pandemiei coronavirus și pe criza politică internă care a durat aproape patru luni.

Leul nu a fost afectat de aceste informații iar cursul euro a scăzut, în ton cu celelalte monede din regiune. Transferurile se realizau în culoarul 4,941 – 4,946 lei iar media a alunecat de la 4,9455 la 4,9434 lei, minim al ultimelor șase săptămâni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,55%, valoare care nu a mai fost atinsă din februarie 2014. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 3,73 la 3,75%, nivel care se mai înregistra în octombrie 2013. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,88 la 3,90%.

Moneda unică fluctua între 1,1302 și 1,1354 dolari, profitând de anunțul retragerii unei părți a trupelor rusești. Această evoluție a provocat scăderea cursului monedei americane de la 4,3702 la 4,3554 lei.

Media francului elvețian a coborât de la 4,7269 la 4,7091 lei iar cea a lirei sterline de la 5,9104 la 5,9026 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 260,6495 la 259,7966 lei, evoluție datorată deprecierii monedei americane și de scăderea unciei de aur de la 1.879 dolari, maxim care nu a mai fost atins din iunie trecut, la 1.848 dolari.

Monedele din regiune se apreciau față de euro. Cea poloneză s-a întărit de la 4,5743 la 4,5091 zloți/euro iar cea maghiară de la 357 la 355,52 forinți/euro.

Bitcoin creștea marți la 42.480 – 44.420 dolari iar ether la 2.915 – 3.120 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează potențialii beneficiari că, în perioada 15 - 28 februarie 2022, pot depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor”, ce conține două pachete: a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 - 2020.

Ca element de noutate, cererea de plată poate fi completată online cu posibilitatea de a fi semnată electronic.

Cererile de plată pentru Măsura 14 - “Bunăstarea animalelor” cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA, deţinute de un solicitant, indiferent de județul în care acesta își desfășoară activitatea și se depun însoţite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Documentele justificative aferente cererii se încarcă pe platforma electronică pusă la dispoziție de APIA.

Modelele cererilor de plată pentru Măsura 14 “Bunăstarea animalelor” pentru cele două pachete, însoțite de instrucțiunile de completare aferente, sunt aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și pot fi accesate pe site-ul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură: www.apia.org.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că a fost aprobată în Ședința de Guvern din data de 14 februarie 2022 o Hotărâre care completează art.19 din HG nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor.

Astfel, se aprobă suma alocată ajutorului de stat pentru anul 2022 de maximum 96.000.000 lei credite de angajament, din care 41.664.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 54.336.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, respectiv 72.771.000 lei credite bugetare, din care 31.583.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 41.188.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Sumele se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate MADR pentru anul 2022.

”Știu cât de important este pentru fermieri să aibă asigurat un nivel ridicat al calității efectivelor de animale și al randamentului acestora, dar și acordarea plăților la timp. Prin finanțarea costurilor aferente procedurilor care privesc înregistrarea și testarea calității genetice a raselor de animale le oferim crescătorilor sprijinul de care au nevoie pentru a răspunde cât mai bine competitivității crescute din acest sector”, a declarat ministrul agriculturii Adrian Chesnoiu.

Reamintim că prin HG nr.1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, având ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al efectivului de animale, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul animalelor sau a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Solicitanții ajutorului de stat sunt asociații sau organizații de crescători de animale care prestează serviciile menționate anterior şi care îndeplinesc următoarele condiţii:

sunt persoane juridice conform legislaţiei în vigoare;

sunt acreditați de către ANZ pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice ale raselor de animale şi/sau pentru determinarea calităţii genetice a raselor de animale;

efectuează serviciile menționate anterior;

realizează parametrii tehnici ai programului de ameliorare sau conservare al rasei pentru care solicită sprijinul financiar.

Intensitatea ajutorului de stat este:

de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;

de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al șeptelului (efectivului de animale), cu excepţia controalelor efectuate de proprietarul şeptelului şi a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că a fost postat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2021.

Astfel, sunt supuse procesului de consultare publică plafoanele destinate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil - ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 şi sfeclă de zahăr - ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2021, în limita sumei de 88.562.700 euro, echivalentul sumei de 438.163.958 lei.

Acestea se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2022, urmând a fi distribuite astfel:

85.301.500 euro, echivalentul sumei de 422.029.171 lei, pentru culturile amplasate pe teren arabil;

5.500 euro, echivalentul sumei de 27.211 lei, pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

1.656.200 euro, echivalentul sumei de 8.194.050 lei, pentru tutun;

84.000 euro, echivalentul sumei de 415.590 lei, pentru hamei;

1.515.500 euro, echivalentul sumei de 7.497.936 lei, pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:

cereale pentru boabe (de ex: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez etc.);

leguminoase pentru boabe (de ex: mazăre, fasole etc.);

rădăcinoase (de ex. cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere etc.);

plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice;

legume (de ex: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni etc.);

furaje verzi în teren arabil (de ex: furaje verzi anuale, furaje verzi perene - de lucernă, trifoi etc.);

căpşuni;

loturi semincere;

culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse la a)-­h)

Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumelor prevăzute la alin. (1) la suprafeţele eligibile corespunzătoare ANT 1-6.

De asemenea, prin prezentul proiect sunt propuse dezbaterii publice și plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schemele decuplate de producţie, specia bovine, sectoarele lapte şi came, precum şi pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine şi caprine, care se acordă pentru anul de cerere 2021, în limita sumei de 135.414.250 euro, echivalentul sumei de 669.962.000 lei.

Acestea se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2022, urmând a fi distribuie astfel:

18.516.917 euro, echivalentul sumei de 91.612.445 lei, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;

77.839.917 euro, echivalentul sumei de 385.112.987 lei, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne.

39.057.417 euro, echivalentul sumei de 193.236.568 lei, pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic urmează a se calcula de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, astfel:

prin raportarea sumei prevăzute la (1) lit a) la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile;

prin raportarea sumei prevăzute la (1) lit b) la efectivele de bovine eligibile;

prin raportarea sumei prevăzute la (1) lit c) la femele ovine şi caprine eligibile.

Proiectul de Hotărâre se poate accesa aici: https://www.madr.ro/component/k2/7324-proiect-hg-aprobare-plafoane-ant-2021

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că a elaborat un proiect de act normativ prin care vor fi modificate Hotărârea Guvernului nr.148/2022, precum și Hotărârea Guvernului nr.147/2022, prin reglementarea următoarelor aspecte:

prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru obținerea ajutorului de minimis pentru legumele în spații protejate până la data de 1 aprilie 2022, inclusiv;

abrogarea criteriului de eligibilitate referitor la obligațiile fiscale restante la bugetul general consolidat al statului, pentru ambele scheme de ajutor de minimis;

eliminarea certificatului de atestare fiscală și a cazierului fiscal din cadrul documentației atașate cererii pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis.

”În urma dialogului cu fermierii interesați de accesarea programului Tomata și de celelalte programe pe care le derulăm în acest an, am luat decizia de a simplifica procedura de acordare a sprijinului. Am ținut cont de semnalele primite din partea potențialilor beneficiari și am prelungit cu o lună termenul de depunere a cererilor. De asemenea, pentru a simplifica procedura de accesare a schemelor, am decis să eliminăm obligativitatea depunerii certificatului de atestare fiscală și a cazierului fiscal, procedură care s-ar fi resimțit și la nivelul personalului instituțiilor emitente ale acestor documente”, a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

În luarea deciziei s-a ținut cont și de faptul că majoritatea solicitanților ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri, confruntându-se totodată cu lipsa lichidităților, a diverselor cheltuieli pentru achiziția de sămânță ori pentru înființarea culturilor, alte costuri generate de încălzirea spațiilor protejate dar și a faptului că, în foarte multe cazuri, informațiile înregistrate în bazele de date ale ANAF, APIA și ale UAT-urilor nu erau corelate, ceea ce generează întârzieri în procesul de depunere a cererilor de înscriere în program.

A doua ședință de politică monetară din 2022 a BNR a reprezentat principalul eveniment al săptămânii trecută. CA al băncii centrale a decis să continue înăsprirea ciclului monetar post-pandemie, pentru a contracara presiunile inflaționiste și readucerea acestora către nivelul țintă de 2,5% +/- 1 punct procentual.

Dobânda de politică monetară a fost majorată de la 2 la 2,5%/an iar în Raportul trimestrial asupra inflației publicat vineri de BNR se prognozează o inflaţie decembrie 2022/decembrie 2021 de 9,6%, cu un nivel maxim în luna aprilie, de peste 10%, odată cu expirarea schemelor de sprijin al consumatorilor casnici de energie electrică şi gaze naturale.

Analiștii anticipează creșterea dobânzii-cheie în decembrie la 3,5 – 4%, ca efect al creșterii prețurilor la energie și materii prime dar și a semnalelor că marile bănci centrale sunt pregătite să înăsprească politicile lor monetare în acest an.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 3,19, la începutul săptămânii trecute, la 3,55%, valoare care nu a mai fost atinsă din februarie 2014.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,33 la 3,73%, nivel care se mai înregistra în octombrie 2013. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,45 la 3,89%, dar a scăzut lunea aceasta la 3,88%

În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR de miercuri se arată că „cursul de schimb leu/euro a consemnat o ușoară ajustare descendentă în ianuarie, deși mult mai modestă decât cele evidențiate în regiune, în principal pe fondul ameliorării temporare a sentimentului pieței financiare internaționale”.

În perioada analizată, cursul euro a scăzut de la 4,9460 la 4,9447 lei, dar la începutul acestei săptămâni a urcat la 4,9455 lei, când transferurile s-au realizat între 4,944 și 4,947 lei.

Estimarea BCR pentru cursul euro/leu de la sfârșitul anului a scăzut de la 5,08 lei la 5,05 lei. Anticipația ia în calcul politica BNR de atenuare parţială a „presiunilor de depreciere care provin dinspre deficitul de cont curent mare”.

Preţurile de consum din Statele Unite au crescut cu 7,5% în ianuarie, în termeni anuali, cel mai mult din februarie 1982. În opinia analiștilor, s-au înmulțit șansele ca Rezerva Federală să majoreze în martie dobânda sa cheie cu 0,5 puncte procentuale. Dolarul a profitat de aceste date dar și de statutul său de „monedă refugiu”, consecință a creșterii temerilor că Rusia va invada Ucraina.

Euro a scăzut de la 1,1464 dolari, la începutul perioadei, la 1,13 – 1,1369 dolari, la sfârșitul ei, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,3218 la 4,3702 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 4,6803 și 4,7269 lei, iar cel al lirei sterline a de la 5,8477 la 5,9104 lei.

Aprecierea monedei americane și stabilizarea metalului galben la 1.852 – 1.858 dolari au produs la începutul acestei săptămâni creșterea prețului gramului de aur de la 254,8310 la 260,6495 lei.

Bitcoin a crescut la jumătatea săptămânii trecute aproape de 46.000 dolari dar a alunecat lunea aceasta la 41.630 dolari. Ether a fluctuat între 2.840 și 3.280 dolari.

Analiza cuprinde perioada 7 – 14 februarie

Text pus la dispozi’ie de dl Radu Georgescu