Domeniul construcțiilor a fost unul dintre puținele care au reușit să sfideze pandemia, alături de IT, Telecomunicații sau Retail. Acest sector nu numai că nu a stagnat, dar a înregistrat și creșteri pe tot parcursul primilor 2 ani de pandemie. Criza însă se vede pe alte paliere în acest domeniu, spre exemplu, în lipsa acută de forță de muncă. Doar în acest moment, sunt peste 3.200 de locuri de muncă disponibile în Construcții pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Media salarială în Construcții este de 4.000 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care lucrează în acest sector. Acest lucru plasează Construcțiile în topul celor mai bine plătite domenii în acest moment, după IT, Management, Proiectare civilă/industrială, Cercetare-Dezvoltare și Project Management.

„Cei mai căutați angajați din domeniu sunt muncitorii calificați și necalificați. Pentru a-i atrage, angajatorii nu doar că le pun la dispoziție diverse facilități și beneficii, ci sunt dispuși să le ofere și salarii mari doar pentru a bate palma pentru o perioadă mai lungă de timp. În funcție de caz și de amploarea proiectelor, dar și de experiență, în Construcții se pot câștiga salarii și de 2-3 mai mari decât media națională pentru anumite poziții. Spre exemplu, un sudor câștigă în medie 4.000 de lei net, dar, în anumite cazuri, acești specialiști pot câștiga și 2.000 de euro lunar. Cu toate că facilitățile fiscale introduse la finalul lui 2018 au atras mai mulți candidați spre acest sector, nevoia de forță de muncă este în continuare cu mult peste numărul de candidați disponibili pe piață, motiv pentru care importul de forță de muncă e o soluție frecventă pentru acoperirea deficitului de personal”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România

Cele mai mari salarii introduse în acest moment în Salario în domeniul construcțiilor sunt pentru poziții de management și IT. Dintre salariile maxime introduse în comparatorul de salarii marca eJobs, amintim:

• Director General – 34.000 lei
• Manager IT – 32.000 lei
• Director economic – 25.000 lei
• Senior Project Manager – 25.000 lei
• Director tehnic – 25.000 lei

Dacă vorbim însă de pozițiile specifice, salariile din domeniu pot depăși cu mult media industriei.

Astfel, pe anumite poziții, dacă sunt proiecte de amploare, există cazuri în care veniturile anumitor specialiști pot depăși media națională care se câștigă pe aceeași poziție. De exemplu:

1. Inginer de proiectare – 20.000 lei
2. Inginer structuri construcții – 20.000 lei
3. Inginer mecanic – 18.250 lei
4. Inginer instalații – 17.719 lei
5. Operator macara – 15.750 lei
6. Arhitect – 13.500 lei
7. Muncitor calificat – 12.000 lei
8. Instalator/Montator țevi – 12.000 lei
9. Zidar – 11.670 lei
10. Inginer topograf – 11.000 lei

În plus, peste o treime dintre angajații din Construcții (34,5%) câștigă între 4.000 și 7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse de peste 370.000 de specialiști în Salario. Mai mult decât atât, 11,2% dintre angajați câștigă salarii medii nete cuprinse între 7.000 și 10.000 lei lunar, în timp ce 3,2% câștigă peste 10.000 lei. Cu toate acestea, aproape jumătate (48,2%) dintre angajați câștigă între 2.000 și 4.000 de lei net și 2,9% câștigă sub 2.000 de lei pe lună.

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Construcții sunt:

• București – 5.000 lei
• Cluj-Napoca – 4.000 lei
• Timișoara – 4.000 lei
• Oradea – 4.000 lei
• Iași – 4.000 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Construcții sunt:

• Cernavodă – 2.500 lei
• Alexandria – 2.365 lei
• Fălticeni – 2.300 lei
• Videle – 2.200 lei
• Pașcani – 2.000 lei

Memorandumul cu tema „Măsuri privind implementarea unor programe guvernamentale de garantare cuprinse în Programul de Guvernare 2021-2024”, care propune inițierea IMM PROD – pentru industrializarea economiei, RURAL INVEST – pentru finanţarea afacerilor din mediul rural, GARANT CONSTRUCT – pentru sectorul construcţiilor și INNOVATION – pentru invenţii şi inovaţii, inițiat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, a fost aprobat în cadrul ședinței de Guvern desfășurată miercuri, 16 februarie a.c.

Totodată, prin intermediul actului normativ a fost stabilit că FNGCIMM SA – IFN şi FRC SA se vor implica activ în susținerea programelor naționale cu finanţare de la bugetul de stat derulate la nivelul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului (MAT), pentru sprijinirea IMM-urilor care le accesează.

Pentru facilitarea accesului potențialilor beneficiari la aceste programe, FNGCIMM SA – IFN va emite garanții finanţate din capitalurile sale proprii pentru creditele punte acordate de finanțatori beneficiarilor eligibili ai programelor, iar FRC SA va contragaranta garanțiile emise de FNGCIMM SA – IFN.

Astfel, pentru IMM-urile care beneficiază de garanții pentru creditele contractate în vederea implementării proiectelor de afaceri acceptate/accesări facilităților oferite în cadrul programelor gestionate de MAT, până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, vor fi eligibile cheltuielile privind plata comisionului de garantare şi comisionul de contragarantare aferent acordării garanției, pe toată durata de valabilitate a garanției și contragaranţiei, precum şi cheltuielile privind dobânda aferentă creditului punte, pe toată durata perioadei de creditare.

Evoluția leului din perioada analizată a fost influențată în special de situația tensionată din jurul Ucrainei, care afectează mediul financiar și geopolitic.

Luni dimineață pe piețele asiatice euro a atins un vârf de 4,964 lei, semn că presiunile depreciative s-au înmulțit. Evoluția se datorează faptului că investitorii renunță la activele considerate riscante și se îndreaptă către plasamente în dolarul american, francul elvețian yenul japonez sau aur.

Tranzacțiile din piața locală s-au realizat la valori mult mai mici, în culoarul 4,943 – 4,946 lei cu închiderea la 4,946 lei, iar creșterea cursului a fost redusă, de la 4,9445 la 4,9447 lei. La jumătatea perioadei a fost atins minimul ultimelor cinci luni de 4,9405 lei.

În minuta ședinței de politică monetară a BNR din 9 februarie, publicată luni, se arată că „riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt ridicate, și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern în accentuare și incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, dar și situația geopolitică Rusia-Ucraina”.

Inflația a împins dobânzile la valorile din 2013

Creșterea inflației, care va atinge în iunie 11,2% conform prognozei BNR, a provocat majorarea dobânzilor la valori care se mai înregistrau acum opt – nouă ani, cu efect negativ atât asupra populației cât și a companiilor.

Lichiditatea din piața monetară s-a majorat, iar după patru săptămâni de la ultima atragere de depozite de la băncile comerciale, BNR a realizat lunea aceasta o nouă operațiune de tip depo. Suma plasată de bănci pentru o scadență de 7 zile, s-a ridicat la 5,1 miliarde lei, la o dobândă de 2,5%.

La finalul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 3,57 la 3,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,77 la 3,78%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,92 la 3,93%.

Un raport al Băncii Transilvania anticipează „posibilitatea ca rata de dobândă de referință să crească spre 3,50% la finalul anului curent și 4,25% în primul trimestru din 2023”. Raportul arată că „băncile centrale (atât din statele dezvoltate, cât și din țările emergente și în dezvoltare) au semnalat o recalibrare a așteptărilor cu privire la deciziile de politică monetară, în sensul unei normalizări mai agresive, pentru contracararea presiunilor inflaționiste”.

Indicele ROBOR la trei luni ar putea crește spre 5% la sfârșitul anului, evoluție care se va răsfrânge asupra indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care este în prezent calculat la 1,17%. În opinia analiștilor, indicele ar urma să urce spre 4% în prima jumătate a anului viitor.

Pentru a menține evoluția economiei în teritoriu pozitiv și a stopa tentativele de depreciere a leului, BNR a înăsprit politica sa monetară, menținând totuși dobânda-cheie la valori sustenabile pentru cei care plătesc credite. Astfel, dacă în România rata este de 2,5%, în Cehia ea se ridică la 4,5%, la 2,9% în Ungaria sau la 2,75% în Polonia.

Cursul dolarului a fluctuat între 4,3406 și 4,3702 lei. Media francului elvețian a crescut de la 4,6929 și 4,7452 iar a lirei sterline de la 5,8879 la 5,9321 lei.

Analiza cuprinde perioada 14 – 21 februarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) aduce la cunoștința tuturor beneficiarilor PNDR că, în data de 9 februarie 2022, Tribunalul București a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva Societății de Asigurare-Reasigurare CITY INSURANCE S.A. (City Insurance).

În consecință, polițele emise de City Insurance vor înceta de drept în termen de 90 de zile de la deschiderea procedurii de faliment.

Având în vedere această situație, reamintim beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) că au obligația de a respecta prevederile articolului 23, alin. (3)   din OUG nr. 49/ 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile .

„Până la expirarea termenului de 90 de zile de la deschiderea procedurii falimentului, beneficiarii PNDR, care au proiecte în derulare, trebuie să prezinte AFIR o scrisoare de garanție bancară eliberată de o societate de asigurări autorizată. În acest sens, beneficiarii care au contractele de asigurare încheiate cu City Insurance trebuie să ia o decizie cu privire la acestea și să se asigure că nu vor rămâne fără un instrument de garantare valid, depunând la AFIR o garanție valabilă, nu mai târziu de 29 aprilie 2022.”a precizat Dorin Dumitru OPREANU, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Termenul de 90 de zile se aplică și valabilității polițelor de asigurare pentru garanția de bună execuție emise de City Insurance depuse de contractorii beneficiarilor măsurilor din PNDR în cadrul contractelor de achiziții publice.

Conform legislației în vigoare, instrumentele emise în vederea garantării executării contractului de achiziție publică trebuie, în primul rând, să fie emise de către o instituție de credit (din România sau din alt stat) sau de către o societate de asigurări autorizată și să respecte toate condițiile de formă și de fond impuse de legislația specifică.

Recunoașterea de către Rusia a celor două republici separatiste și decizia Moscovei de „ajuta” aceste regiuni „prin misiuni militare de menținere a păcii” a afectat luni seară piețele financiare, dar temerile s-au temperat în cursul zilei de marți, care s-a reflectat și în nivelul aversiunii față de risc.

Piața locală era stabilă marți, evidențiindu-se o creștere ușoară a cotațiilor la 4,944 – 4,949 lei, iar media euro a urcat de la 4,9447 la 4,9458 lei.

Dacă forintul maghiar s-a apreciat de la începutul anului cu 3,4%, coroana cehă cu 2,3% iar zlotul polonez cu 1,3%, leul are o evoluție stabilă, cu o întărire de 0,1%. Mișcările pot fi puse pe seama diferențialului dintre dobânda de politică a BNR de 2,5% și cea a altor bănci centrale din regiune: Cehia – 4,5%, Ungaria – 2,9%, respectiv 2,75% în Polonia.

Piața monetară a fost stabilă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,55%, valoare care se mai înregistra în februarie 2014. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,78%, nivel care a mai fost atins la începutul lui octombrie 2013. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a rămas la 3,93%.

Cotația euro a scăzut luni seară la 1,1288 dolari dar a revenit apoi peste pragul de 1,13 dolari. Cursul monedei americane a urcat de la 4,3529 la 4,3579 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,034 franci/euro dar a revenit la 1,044 franci, astfel că media ei a scăzut de la 4,7452 la 4,7430 lei.

O evoluție asemănătoare a avut și lira sterlină, care a coborât marți la 1,1942 euro ceea ce a împins cursul în jos de la 5,9321 la 5,9118 lei.

Prețul gramului de aur a făcut un mic pas înapoi de la 265,5468 la 265,4031 lei. Metalul galben a crescut în timp nopții la 1.912 dolari dar la jumătatea zilei de marți a scăzut la 1.892 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat de la 356,11 la 357,14 forinți/euro iar a celei poloneze de la 4,5193 la 4,5416 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut marți la 36.410 – 37.850 dolari iar ether la 2.500 – 2.620 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat, vineri, versiunea consolidată a ghidului aferent acțiunii 4.1.1 „Investiții în activități productive”, finanțată prin intermediul Programului Operațional Competitivitate, după analiza recomandărilor primite în perioada de consultare publică a documentului.

„Am ținut să cunoaștem nevoile reale din piață și am căutat soluții pentru a prelua cât mai multe dintre sugestiile mediului privat. Am păstrat, totodată, cerințele de mediu solicitate de Comisia Europeană care facilitează accesul firmelor românești la granturi de investiții de până la un milion de euro, cu o cofinanțare foarte mică, de numai 5% în cazul microîntreprinderilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

Ghidul publicat vineri reprezintă forma consolidată în urma parcurgerii procesului de consultare, iar forma finală a acestuia va putea fi aprobată doar ulterior deciziei Comisiei Europene de aprobare a schemei de ajutor de stat, nefiind anticipate, însă, modificări de substanță. În aceste condiții, MIPE estimează că va lansa apelul pe această măsură în data de 21 martie, iar perioada de depunere a dosarelor se va închide în 25 martie.

„Este o mare provocare atât pentru organismul de implementare, cât și pentru beneficiari, pentru că vom aplica în premieră criterii de verde care au fost armonizate de puțin timp în regulamentele europene. Va fi un prim pas pentru familiarizarea mediului de afaceri și o bună pregătire pentru următorul exercițiu financiar, inclusiv PNRR, în care principiul Do No Significant Harm va fi des întâlnit”, a completat Dan Vîlceanu.

Bugetul apelului va fi de 358 milioane euro, la care se va aplica o limită de supracontractare de 120%, ceea ce înseamnă că valoarea cumulată a proiectelor finanțate va putea ajunge la 430 milioane euro (360 milioane euro fonduri europene și 70 milioane euro de la bugetul de stat).

Documentul publicat stabilește mai multe detalii referitoare la evaluarea și modul de ierarhizare a proiectelor depuse. Astfel, proiectele parcurg fluxul automat și vor fi transmise spre evaluare în funcție de ierarhizarea realizată de către platforma IMMRECOVER prin aplicarea criteriilor de la punctele a, c, e din grila de evaluare până la un punctaj de max. 55 puncte.

Pentru proiectele cu același punctaj se va aplica criteriul de departajare privind scăderea cifrei de afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019, potrivit datelor confirmate de sistemul informatic al ANAF. În cazul puțin probabil al unui nou balotaj, va putea fi aplicabil criteriul de departajare privind ordinea transmiterii proiectului.

În a doua etapă de evaluare, în ordinea punctajului obținut, dosarele vor fi ierarhizate în funcție de criteriul verde (40% din punctaj) și caracterul inovativ (5% din punctaj). Criteriile de departajare pentru punctaje egale sunt similare etapei de preselectare.

Un proiect trebuie să obțină min. 70 puncte pentru a fi eligibil pentru finanțare. Proiectele vor fi evaluate până la epuizarea plafonului alocat.

Conform Ghidului consolidat, vor putea contracta finanțare și firmele care au avut cifră de afaceri 0 lei în anul 2020.

Totodată, au fost introduse noi clarificări cu privire la modalitatea de evaluare a proiectelor cu privire la criteriul de mediu, respectiv în 15 zile de la semnarea Contractului de finanțare, beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a demarat solicitarea avizelor de mediu necesare în implementarea proiectului, în condițiile legilor în vigoare.

Această dovadă poate fi: Dovada depunerii solicitării avizelor, „Clasarea notificării”, când nu sunt necesare avize de mediu sau „Decizie inițială”, ceea ce atestă faptul că solicitantul a demarat procedura de obținere a avizelor și documentației necesare în vederea implementării proiectului.

Ghidul poate fi consultat aici: https://mfe.gov.ro/poc-ghidul-consolidat-aferent-actiunii-4-1-1-investitii-in-activitati-productive/

Sursa text și foto www. https://mfe.gov.ro/