Atacarea Ucrainei de către Rusia a bulversat piețele financiare internaționale, unde au crescut plasamentele în activele considerate drept „refugii”, precum dolarul american, yenul japonez, francul elvețian sau metalul galben.

Eforturile BNR de a menține stabilă piața valutară a făcut ca deprecierea monedei naționale să fie de mică dimensiune, comparativ cu alte monede din regiune.

Cursul euro a fost stabilit la 4,9489 lei, față de 4,9463 lei, în ședința de miercuri. Tranzacțiile se realizau joi în culoarul 4,947 – 4,954 lei. În acest moment există posibilitatea ca media monedei unice să treacă de 4,95 lei în următoarele zile, în funcție de modul în care se va rezolva criza ucraineană.

Majoritatea participanților la ultimul sondaj realizat de CFA România anticipează deprecierea leului. Valoarea medie pentru orizontul de 6 luni este de 5,0159 lei/euro iar pentru orizontul de 12 luni de 5,0761 lei/euro

Piața monetară a răspuns la evoluțiile externe iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 3,56 la 3,61%, valoare care se mai înregistra în februarie 2014. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 3,80 la 3,88%, nivel care a mai fost atins de la sfârșitul lui septembrie 2013. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,94 la 3,98%.

Aversiunea față de risc a amplificat cererea de monedă americană iar euro a scăzut de la 1,3313 la 1,1155 dolari. Media dolarului american a crescut de la 4,3564 la 4,4262 lei.

Cursul monedei elvețiene a atins un nou record de 4,7920 lei după ce aceasta s-a apreciat la 1,029 franci/euro.

Media lirei sterline a crescut de la 5,9234 la 5,9418 lei.

Metalul galben a urcat joi la 1.935 – 1.973 dolari/uncie ceea ce a provocat creșterea prețului gramului de aur de la 265,4617 la maximul istoric de 280,2920 lei.

Moneda poloneză s-a depreciat de la 4,5352 la 4,6284 zloți/euro iar cea maghiară de la 356,55 la 364,45 forinți/euro.

Criptomonedele au avut de suferit la rândul lor. Bitcoin a scăzut la 34.360 – 37.430 dolari iar ether la 2.300 – 2.595 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozi’ie de dl Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași supune atenţiei autorităţilor publice, instituţiilor publice sau de interes public dispoziţiile art. 69 alin (11) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu completările şi modificările ulterioare, (introdus prin OG nr. 11/2021) conform căruia înrolarea în sistemul informatic PatrimVen va deveni obligatorie începând cu data de 1 martie 2022.

Accesul la aceste servicii se face numai după depunerea formularului protocolului de aderare (PASS) reglementat de Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 2632/2016 (disponibil pe site-ul www.anaf.ro) pentru dezvoltarea serviciilor Ministerului Finanţelor Publice puse la dispoziţia autorităţilor şi instituţiilor publice prin sistemul informatic propriu.

Pentru înrolarea administratorilor de interoperativitate este necesară prezenţa acestora, o singură dată, la un ghişeu teritorial al ANAF pentru înregistrarea cu un minim de documente, respectiv cartea de identitatea persoanei în original, fişierul de export al certificatului digital calificat deţinut de persoană pe supot electronic, cererea de numire sau revocare administrator de interoperabilitate, pentru gestionarea drepturilor de acces ale utilizatorilor din partea autortităţii/instituţiei publice semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al acesteia.

Utilizarea sistemului informatic PatrimVen de către autorităţi şi instituţii publice sau de interes public conduce la o eficientizare a activităţilor instituţionale, precum şi la o îmbunătăţire a activităţilor de administrare şi vine în sprijinul cetăţenilor care nu mai sunt nevoiţi să se deplaseze la sediul organului fiscal, în special în condiţiile epidemiologice date de răspândirea noului coronavirus, pentru obţinerea documentelor/adeverinţelor de venit necesare şi depunerea lor la Primăria de domiciliu/ unităţi şcolare, după caz.

Informații suplimentare se pot obține:

-prin Formularul Unic de Contact: https://www.anaf.ro/asistpublic/;

-telefonic, apelând Call Center-ul ANAF, la nr. 031.403.91.60 ;

-telefonic, la numerele de telefon aferente unităţilor fiscale ;

-la sediile unităților fiscale, în cadrul structurilor de asistență pentru contribuabili.

Nicolae ȚIFREA,

Șef administrație                        

Guvernul României a adoptat, miercuri, Hotărârea privind organizarea și funcționarea Comitetului de monitorizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (CM PNRR).

„Identificarea timpurie a provocărilor și dialogul social constant reprezintă instrumentele cheie pentru ca reformele și investițiile asumate prin PNRR să poată fie implementate în termenele asumate. Acest Comitet de monitorizare joacă un rol important în deblocarea unor eventuale blocaje, dar și pentru coagularea de soluții pe care mediul asociativ le poate furniza’’, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

CM PNRR este un organism interinstituțional, cu rol consultativ, de informare și dezbatere fără personalitate juridică, condus de un președinte, reprezentat de ministrul investițiilor și proiectelor europene și are în componență un număr impar de membri, reprezentanţi ai:

organizațiilor neguvernamentale, selectate prin apel de candidaturi de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în baza gradului de reprezentativitate al acestora;

sindicatelor;

patronatelor;

structurilor asociative ale administraţiei publice locale, respectiv: Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România și Asociaţia Comunelor din România;

alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.

CM PNRR îşi va desfăşura activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, care urmează a fi dezbătut și aprobat în cadrul primei reuniuni a CM PNRR (în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii privind organizarea și funcționarea Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României). Principalele atribuții exercitate sunt:

urmărirea progresului implementării investițiilor şi reformelor (R/I) din cadrul PNRR, inclusiv prin asigurarea implicării partenerilor sociali şi societății civile în această etapă; informarea membrilor cu privire la stadiul implementării PNRR;

realizarea activității de consultare a membrilor în scopul identificării de soluţii în eventualitatea unor blocaje în implementarea R/I;

dezbaterea aspectelor care reies din procesul de implementare efectivă a PNRR;

informarea membrilor cu privire la contribuția PNRR pentru îndeplinirea obiectivelor strategiilor și programelor naționale, precum și a strategiilor Uniunii Europene.

În realizarea atribuțiilor sale, CM PNRR poate formula recomandări prin votul majorității simple a membrilor. Secretariatul CM PNRR se asigură de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Înființarea CM PNRR era o obligație prevăzută de art. 7^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea PNRR necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

În Ședința Guvernului din 23 februarie 2022, a fost aprobată o Hotărâre prin care au fost aduse simplificări programelor de sprijin în sectorul vegetal, introduse prin Hotărârea Guvernului nr.148/2022 și Hotărârea Guvernului nr.147/2022. Astfel, potrivit noilor reglementări:

Se prelungește cu o lună termenul de depunere a cererilor pentru obținerea ajutorului de minimis pentru legumele în spații protejate (programul Tomata și alte legume în spații protejate) până la data de 1 aprilie 2022, inclusiv (termenul inițial era 1 martie 2022);

Se elimină certificatul de atestare fiscală și a cazierului fiscal din cadrul documentației atașate cererii pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis.

”În urma dialogului cu fermierii interesați de accesarea programului Tomata, am luat decizia de a prelungi termenul de depunere a cererilor, pentru a facilita accesul la sprijin pentru cât mai mulți legumicultori. Totodată, eliminăm partea birocratică a depunerii certificatului de atestare fiscală și a cazierului fiscal din sarcina fermierului, pentru că, așa cum am mai spus, rolul acestuia este să stea în câmp și să producă, iar rolul funcționarilor din structurile ministerului este de a-l sprijini în procesul de implementare al accesării programelor.” a declarat ministrul Adrian Chesnoiu

În luarea deciziei s-a ținut cont și de faptul că majoritatea solicitanților ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri, confruntându-se totodată cu lipsa lichidităților, a cheltuielilor necesare pentru achiziția de sămânță pentru înființarea culturilor, precum și cu alte costuri generate de încălzirea spațiilor protejate dar și a faptului că, aceștia întâmpină dificultăți în accesarea și utilizarea bazelor de date ale instituțiilor implicate în eliberarea documentelor necesare înscrierii în programe.

Rezultatele Sondajului de investiții al BEI 2021 (EIBIS) au fost prezentate astăzi în conferința online „Măsurile de sprijin și noua normalitate: cât de bine poziționate sunt firmele românești?”, organizată de Banca Națională a României (BNR) și Banca Europeană de Investiții (BEI).

Cele mai importante concluzii ale sondajului anual sunt următoarele:

- Covid-19 a fost un șoc economic masiv, dar a fost contracarat cu un răspuns impresionant de măsuri de sprijin. Economia românească a dat dovadă de rezistență, iar redresarea este în curs.

- Măsurile de sprijin guvernamentale au fost cruciale pentru susținerea activității de investiții. Rezultatele BEI arată că 65% dintre firmele românești au primit sprijin financiar pentru contracararea efectelor pandemiei (media UE: 56%).

- Firmele românești au în față provocarea de a se adapta la noua normalitate, de a face față decalajelor preexistente și de a evita ca redresarea asimetrică să creeze noi decalaje atât în România cât și în UE.

- Multe firme românești sunt conștiente de provocările și schimbările în curs, dar, pentru a debloca investițiile, este esențială găsirea de soluții la probleme precum incertitudinea cu privire la viitor, lipsa competențelor adecvate ale forței de muncă și accesul dificil la finanțare.

- Sprijinul acordat în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență al UE reprezintă o oportunitate unică de a stimula investițiile. Folosirea adecvată a acestor surse de finanțare va fi esențială.

- BEI are rolul de a contribui la finanțarea investițiilor în scopul creșterii durabile, având în vedere impactul considerabil pe care l-a avut pandemia, provocările structurale persistente și nevoile de finanțare sesizate.

Sondajul de investiții BEI 2021 (EIBIS) evidențiază amploarea șocului economic masiv și răspunsul politicilor de sprijin guvernamental. Economia românească a arătat rezistență, iar redresarea este acum în plină desfășurare, răspunsul politic ferm fiind esențial pentru sprijinirea activității investiționale.

Debora Revoltella, directorul Departamentului Economie al BEI, a prezentat noile rezultate ale Sondajului de investiții, care, împreună cu Raportul de Investiții BEI, oferă o imagine de ansamblu asupra dinamicii ciclice și structurale a investițiilor și finanțării acestora în Europa.

Vicepreședintele BEI, Christian Kettel Thomsen, a comentat: „Sondajul, care este realizat în Europa, inclusiv în România, oferă Grupului Băncii Europene de Investiții un instrument pentru implementarea politicilor economice potrivite ajutându-ne să înțelegem barierele structurale ale investițiilor, efectele crizei asupra firmelor și cum putem sprijini redresarea, armonizând interesele diferite ale gospodăriilor, firmelor și sectoarelor economice. Pe lângă redresare, durabilitatea pe termen lung ar trebui să fie ținta noastră comună. În calitate de bancă - cheie a UE în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, Grupul BEI este partenerul României în sprijinirea trecerii țării către o economie verde și digitală. Complementarea dintre finanțarea tradițională, prin credite, și soluțiile alternative, cum ar fi investiții de capital de risc pentru startup-uri și scaleup-uri, este, de asemenea, un instrument investițional esențial prin care ajutăm procesul de tranziție.”

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat: „Sondajul de investiții al BEI arată că firmele românești au devenit mai optimiste în 2021, mai multe firme așteptându-se să majoreze investițiile decât să le reducă. Ne bucurăm să auzim asta, cu toate că suntem conștienți de eforturile suplimentare pe care România trebuie să le depună în mai multe domenii. Este cazul unor domenii precum inovarea sau accesul la finanțare. Cu toate acestea, suntem bucuroși să vedem că o mare parte a firmelor din România au investit deja sau intenționează să investească pentru abordarea impactului schimbărilor climatice, peste media la nivelul UE.”

Conferința a găzduit o dezbatere mai amplă despre nevoile și prioritățile de investiții ale României în vremurile de pandemie și de tranziție către o economie inteligentă și verde și despre disponibilitatea surselor de finanțare pentru investiții, în special utilizarea Facilității de Redresare și Reziliență a UE, împreună cu noul Buget pe termen lung al UE. Discuția s-a concentrat, de asemenea, pe pregătirea și adaptabilitatea firmelor la noua realitate prin implementarea tehnologiilor digitale cheie menite a le susține reziliența și competitivitatea în perspectivă. Pe lângă finanțarea tradițională prin creditare, care a oferit lichiditatea crucială în timpul pandemiei în întreaga Europa, a fost evidențiată importanța oferirii capitalului de risc în faza de redresare a corporațiilor și finanțării pe termen lung a inovației și noilor tehnologii. Mai mult, s-a discutat despre poziționarea economiei românești în regiune, stadiul ei de dezvoltare, pașii de urmat pentru trecerea la economia verde și rolul sectorului financiar în acest proces.

EIBIS pentru România arată că firmele românești au devenit mai optimiste în 2021. În timp ce în ultimul exercițiu financiar, ponderea firmelor care investiseră a scăzut ca urmare a șocului pandemic, noile rezultate arată că acum mai multe firme se așteaptă să crească decât să scadă investiția. În privința schimbărilor pe termen scurt generate de pandemie, digitalizarea s-a impus, aproape jumătate dintre firme (45%) făcând investiții în acest sens. În plus, COVID-19 va avea incontestabil un impact pe termen lung asupra nevoilor și priorităților de investiții, 49% dintre firme dorind să continue acest proces. Incertitudinea cu privire la viitor rămâne cel mai invocat obstacol, pe termen lung, în calea investițiilor (80%), urmat de disponibilitatea limitată a personalului calificat (73%).

Lipsa de acces la finanțare se menține, de asemenea, îngrijorătoare. Mai multe firme, în comparație cu cele din Uniunea Europeană, o consideră o piedică, iar 12% dintre ele pot fi considerate dependente de finanțare externă. Procentul este cu mult peste media UE (5%) și indică o tendință de lungă durată.

Ca urmare a pierderilor provocate de pandemie, coroborate cu măsurile de sprijin în forma creditelor garantate, mai mult de un sfert dintre firmele românești și-au crescut gradul de îndatorare (28%; UE: 16%), în timp ce infuzia de capital a fost făcută, în mare parte, de proprietarii companiilor (13%; UE: 5%).

„Într-un astfel de mediu, investițiile publice vor fi cheia pentru a stimula redresarea economică și pentru a cataliza investiții private noi. Utilizarea fondurilor in cadrul Facilității de Redresare și Reziliență al UE va fi esențială pentru a îndruma tranziția către o economie mai digitală și mai verde în România și în întreaga UE. În plus, companiile vor avea nevoie de infuzii noi de capital pentru îmbunătățirea sănătății financiare și pentru o bază solidă de creștere”, a spus Debora Revoltella, director al Departamentului de Economie al BEI.

Firmele românești simt impactul schimbărilor climatice și majoritatea (72%) raportează că fenomenele meteorologice au un impact asupra afacerii lor, cu mult peste media UE (58%). Firmele încep să internalizeze riscurile tranziției la zero emisii de carbon. Un procent apropiat fața de media UE consideră tranziția la noile standarde climatice mai degrabă ca un risc decât o oportunitate pentru afacerea lor în următorii cinci ani (27% și, respectiv, 20%). Sondajul realizat în Romania prezintă informații obținute în urma interviurilor cu reprezentanți ai unui număr de 480 de firme românești, efectuate în perioada martie-iulie 2021. Rezultatele referitoare la România fac parte din Sondajul Grupului BEI privind investițiile (EIBIS), publicat anual, începând din 2016, în care figurează aproximativ 13.500 de firme din Uniunea Europeană, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii.

Informații generale

Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare a Uniunii Europene și este deținută de statele membre. Banca pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide care contribuie la atingerea obiectivelor politicilor UE.

Sursa text www.bnr.ro

Declararea independenței celor două republici „populare” din estul Ucrainei și intrarea trupelor rusești „pacificatoare” în acestea, sunt considerate de către investitori drept un „fait accompli” iar aversiunea față de risc s-a redus.

Euro a scăzut în cursul nopții la un minim de 4,942 lei, însă tranzacțiile din cea locală s-au realizat în culoarul 4,945 – 4,948 lei, astfel că media a crescut de la 4,9458 la 4,9463 lei.

După două zile în care piața monetară a fost stabilă, după ce BNR a atras luni de la băncile comerciale depozite în valoare de 5,1 miliarde lei, indicii ROBOR au revenit miercuri pe creștere.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 3,55 la 3,56%, valoare care se mai înregistra în februarie 2014. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 3,78 la 3,80%, nivel care a mai fost atins de la sfârșitul lui septembrie 2013. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,93 la 3,94%.

Moneda europeană s-a apreciat la 1,1316 – 1,1359 dolari. Piața era liniștită după ce au fost anunțate sancțiunile europene luate față de Rusia. În piața locală cursul dolarului a scăzut ușor de la 4,3579 la 4,3564 lei.

Plasamentele în moneda elvețiană s-au redus iar media acesteia a coborât de la 4,7430 la 4,7401 lei.

Lira sterlină s-a menținut în jurul pragului de 1,20 euro iar cursul ei a urcat de la 5,9118 la 5,9234 lei.

După ce a depășit marți, pentru scurt timp, pragul de 1.900 dolari, metalul galben fluctua în culoarul 1.891 – 1.898 dolari iar prețul gramului de aur a urcat de la 265,4031 la 265,4617 lei.

Monedele din regiune se apreciau ușor față de euro. Media celei maghiare a fost stabilită la 356,55 forinți iar a celei poloneze la 4,5352 zloți.

Bitcoin a scăzut marți aproape de 36.000 dolari dar a crescut miercuri la 37.600 la 39.150 dolari. Ether se tranzacționa în culoarul 2.600 – 2.750 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu