Ministerul Finanţelor continuă măsurile de protejare a populaţiei şi mediului de afaceri şi propune prin proiect de hotărâre de guvern, elaborat în colaborare cu Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, limitarea temporară, pentru 6 luni, a tarifelor de primă de asigurare RCA practicate de asigurători. Măsura este necesară pentru stabilitatea pieţei şi pentru diminuarea efectelor scumpirii poliţelor RCA, ca urmare a recentei ieşiri de pe piaţă a celui mai mare asigurător în domeniu.

"Aşa cum am promis, soluţiile care protejează populaţia şi companiile sunt principala noastră preocupare! Având în vedere situaţia dificilă cu care se confruntă milioane de persoane fizice şi juridice, din cauza creşterii foarte ridicate a preţurilor la poliţele de răspundere civilă auto, am decis, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară şi în urma dialogului cu transportatorii şi Consiliul Concurenţei, promovarea unei hotărâri de guvern pentru stabilirea de tarife de primă maxime, plafonate pentru o perioadă de 6 luni, potrivit art.4 alin.3 din Legea Concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Am convingerea că va fi adoptat în regim de urgenţă de către Guvern, astfel încât efectele să se reflecte rapid în piaţa de asigurări RCA şi să conducă la un nivel sporit de suportabilitate din partea asiguraţilor" , a declarat dl Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Prin proiect se propune o diferenţiere de calcul al tarifelor pentru persoanele fizice şi cele juridice. Legiuitorul a luat măsura ţinând cont atât de diferenţa de putere de cumpărare între cele două categorii, cât şi de factorul de risc al fiecăreia.

Pentru persoanele fizice, limitarea tarifului maximal este justificată prin plafonarea la nivelul tarifului de referinţă publicat de către ASF, iar pentru persoanele juridice limitarea la tariful utilizat la încheierea contractelor RCA, prin intermediul mecanismului asiguratului cu risc ridicat, adică tariful de referinţă publicat de ASF înmulţit cu factorul N. În această situaţie, asiguraţii nu vor mai fi nevoiţi să apeleze la acest mecanism şi îşi vor putea alege asigurătorul RCA fără întârziere.

Tarifele de primă maxime sunt stabilite pentru clasa de bonus/malus B0. În funcţie de istoricul de daună al asiguratului, societăţile de asigurare RCA vor aplica clasa de bonus/malus în care se încadrează acesta, conform prevederilor legale. În prezent, 98,5% dintre asiguraţi se află în clase de bonus şi restul în clase de malus.

Această soluţie temporară vine în sprijinul tuturor categoriilor de asiguraţi, va asigura o dispersie a riscurilor la nivelul pieţei de asigurări şi poate contribui la o mai bună funcţionare a acesteia până la momentul la care portofoliul de asiguraţi ai Societăţii de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA este preluat de alţi asigurători din domeniu.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparenţă decizională.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat miercuri, 15 februarie, Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor Unice de Plată în anul 2022, sub sloganul: “ALĂTURI DE FERMIERI PENTRU O AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ! Depune la APIA Cererea Unică de Plată în perioada 01 Martie – 16 Mai 2022!”

Fermierii vor putea depune în perioada 01 martie – 16 mai 2022, Cererea Unică de Plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie), fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA, ținând cont de condițiile impuse de pandemia Covid 19.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Adeverințele emise pentru schemele din sectorul zootehnic de către asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie judeţean, pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului.

De asemenea, fermierii care deţin animale în exploataţie au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (la medicul veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului APIA în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Fermierii care sunt deja beneficiari APIA își vor actualiza la completarea Cererii doar datele ce au suferit modificări față de anul anterior. În acest fel, se reduce timpul de completare a cererii, iar probabilitatea de a introduce date greşite este mai mică.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

ATENŢIE!!! Începând cu anul 2022 fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică trebuie aplicată pe cererea unică de plată descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii unice de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă!

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

– schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

– măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

– ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2022, are obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Declarațiile contradictorii în privința situației de la granița Ucrainei cu Rusia au stimulat aversiunea față de risc, evoluție care a condus la aprecierea dolarului american, a francului elvețian sau a metalului galben, care sunt considerate drept „refugii”.

Cursul euro a crescut joi de la 4,9405 lei, minim al ultimelor cinci luni și jumătate, la 4,9439 lei. Culoarul de tranzacționare a rămas unul foarte îngust cuprins între 4,942 și 4,946 lei.

După câteva zile de rapaus, dobânzile interbancare au reînceput să crească joi, semn că dealerii se pregătesc pentru noi majorări ale ratei de politică monetară a BNR la următoare ședință a Consiliului său de Administrație din 5 aprilie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 3,54 la 3,56%, valoare care nu a mai fost atinsă din februarie 2014. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,75 la 3,76%, nivel care se mai înregistra în octombrie 2013. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,90 la 3,91%.

Criza din Ucraina și miza pusă pe o majorare de către Rezerva Federală a dobânzii sale de politică monetară cu 50 puncte de bază, au înmulțit plasamentele în moneda americană.

Euro a scăzut la 1,1324 – 1,1386 dolari iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3406 la 4,3474 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,045 – 1,05 franci/euro iar media ei a crescut de la 4,6929 la 4,7195 lei.

Lira sterlină s-a apropiat din nou de pragul de 1,20 euro, după ce inflaţia din Marea Britanie a crescut în ianuarie la 5,5%, maxim al ultimilor 30 de ani, motiv pentru Banca Angliei să decidă o nouă majorare a dobânzii sale de politică monetară, cu 0,25 sau cu 0,5 puncte procentuale. În piața locală, cursul lirei a urcat de la 5,8879 la 5,9169 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 258,8389 la 263,7617 lei, după ce metalul galben a urcat la 1.873 – 1.894 dolari, maxim care nu a mai fost atins din iunie, iar moneda americană s-a apreciat.

Monedele din regiune pierdeau teren în fața euro. Media celei poloneze se deprecia de la 4,4916 la 4,5088 zloți/euro iar a celei maghiare de la 354,49 la 356,14 forinți/euro.

Aprecierea monedei americane a provocat scăderea criptomonedelor. Bitcoin se tranzacționa între 42.540 și 44.190 dolari iar ether în culoarul 3.015 – 3.160 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit astăzi, 17 februarie 2022, cu administratorii piețelor din România, pentru a identifica împreună soluții în vederea creșterii accesului producătorilor în piețe, astfel încât consumatorii să aibă la dispoziție o gamă cât mai variată de produse agroalimentare produse pe plan local.

Pentru atingerea acestui obiectiv prioritar, ministrul Adrian Chesnoiu a făcut apel la implicarea administratorilor piețelor pentru a pune la dispoziția producătorilor agricoli autentici suficiente spații de vânzare destinate acestora, unde să-și poată valorifica producția. Reprezentanții Asociației Administratorilor de Piețe din Romania și-au exprimat întreaga disponibilitate în găsirea unor soluții concrete prin care producătorii locali să își poată desface produsele în piețe.

”Susțin cu fiecare ocazie consumul de produse românești și cred că este de datoria noastră a tuturor să ne asigurăm că producătorii, care muncesc de dimineața până seara în ferme, sunt pe deplin sprijiniți. Am transmis o adresă către președinții Consiliilor Județene și către primarii municipiilor și orașelor, în care le-am cerut sprijinul pentru identificarea unor spații în care pot fi organizate piețe volante, astfel încât fermierii să își poată valorifica produsele pe plan local. De asemenea, rog toate autoritățile competente să se implice în verificarea respectării legislației în ceea ce privește accesul producătorilor români autentici la spațiile de comercializare la care au dreptul. Șansa noastră este să strângem rândurile în favoarea producției românești, a declarat ministrul Chesnoiu.

Printre temele de interes pentru administratorii piețelor s-au numărat și cele care vizează modificarea legislației pentru aprobarea unui cod CAEN unic pentru activitatea desfășurată de către piețe, identificarea unor surse de finanțare pe care piețele agroalimentare le pot accesa și reducerea tarifelor pentru spațiile destinate cooperativelor cu 50%. În cadrul întâlnirii ministrul Chesnoiu i-a informat pe reprezentanții AAPR că, începând cu data de 1 martie a.c., se vor organiza piețe volante la fiecare sfârșit de săptămână, în curtea MADR. De asemenea, ministrul a prezentat si aplicația CPAC, în care vor fi incluse și piețele agroalimentare românești.

MADR dorește să aibă o strânsă colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice centrale și locale, producători, fermieri, procesatori, în vederea dezvoltării și promovării producției românești. Prin o mai bună valorificare a produselor obținute pe plan local, fermierii beneficiază de predictibilitate și stabilitate, iar consumatorii români au acces facil la produse agroalimentare de calitate, la prețuri accesibile.

Eurodeputatul Carmen Avram a cerut Comisiei Europene să justifice de ce nu intervine urgent pentru salvarea sectorului agricol şi i-a solicitat să explice discordanţa între condiţiile dure impuse fermierilor, promisiunile pe care Comisia le-a făcut şi lipsa totală de acţiune în criza fără precedent care loveşte Europa:

"Enorma criza energetică prin care trecem ne-a surprins fix în momentul în care ne luam avânt spre Green Deal. În paralel, fermierii noştri au avut de înfruntat şi atacurile Rusiei asupra preţului la cereale, şi extinderea ei spre alte pieţe, şi instabilitatea geopolitică declanşată tot de ea. După doar câteva luni, bilanţul e deja dramatic şi pentru consumatorul european, şi pentru producătorii Uniunii.

Iată exemplul fermierilor din ţara mea: la preţul inputurilor, care a crescut de 5 ori faţă de 2021, se adaugă scumpiri de până la 60% la preţul gazelor naturale, şi în jur de 20% la electricitate şi motorină. În ianuarie 2022, într-o singură lună, preţurile la energie electrică şi gaz au crescut de 6-7 ori. Efectul se simte acut în preţul hranei, care e cu până la 25% mai mare, la alimente de bază.

Aşa stând lucrurile, în ferme s-a instalat teama zilei de mâine şi, fără soluţii, unii producători contemplă falimentul sau perspectiva înstrăinării muncii lor către speculanţi. Ceea ce va însemna, mai ales, distrugerea fermelor mici şi mijlocii, exact cele plasate de Politica Agricolă Comună (PAC) în centrul Revoluţiei Verzi.

În zootehnie, e şi mai grav. La noile facturi, se adaugă preţul mărit al furajelor, care reprezintă aproape 70% din costul de producţie. Standardele de bunăstare a animalelor, deci, se menţin din ce în ce mai greu.

Dar cel mai afectat e sectorul cărnii de porc, unde situaţia e catastrofală. Aici au lovit, suplimentar, pesta porcină africană şi reducerea exporturilor către China. În acest domeniu, trăim un paradox. Deşi avem surplus de carne de porc pe piaţă, consumatorul european plăteşte, culmea, mai mult per kilogram. Per total, marjele de profit ale industriei, în Europa, au fost la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Şi totuşi, Comisia Europeană continuă să lase în derivă sectorul, spunând - mulţi se întreabă de ce cu atâta uşurinţă - că aşteaptă ca piaţa să se regleze singură. Aceeaşi inacţiune a Comisiei şi în restul sectoarelor din Agricultură, unde s-ar putea repara câte ceva prin, de exemplu, eliminarea tarifelor de protecţie şi a taxelor anti-dumping pentru unele importuri la îngrăşăminte. Fără intervenţie, însă, agricultura europeană continuă să se învârtă într-o spirala a scumpirilor, care ar putea-o îngenunchea în doar câţiva ani.

Doamnă Comisar, e bine că la nivelul Comisiei se cunoaşte situaţia. Totuşi, cum se împacă această lipsă de sprijin pentru fermierul european, cu pretenţiile pe care Comisia le are de la el:

- de a transforma Revoluţia Verde în realitate şi la termen;

- de a lupta cu fenomenul de abandon al terenurilor şi de a reconstrui zona rurală;

- de a atrage tinerii în agricultură şi de a face din PAC un brand de top?"

Intervenţia europarlamentarului Carmen Avram este disponibilă la acest link: https://youtu.be/y0_1hfY-hJY

Guvernul României a adoptat miercuri, 16 februarie a.c., Ordonanța de Urgență privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

„Actul normativ promovat are un scop bine definit și anume deblocarea și realizarea plăților pentru cei aproximativ 3.000 de beneficiari ai Măsurii 2, care până în acest moment nu și-au primit granturile cuvenite. Mai exact, este vorba despre corectarea titlului bugetar pentru cei 570 de milioane de lei necesari încheierii programului, bani cu finanțare de la bugetul de stat, atribuiți ministerului pentru anul curent. Acum că am împlinit și acest obiectiv procedural, sper să finalizăm plățile până cel târziu în luna martie”, a declarat ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

Modificarea actuală constă în încadrarea celor 570 de milioane de lei pe un articol distinct denumit „Sume suportate din buget aferente proiectelor eligibile din cadrul schemei de ajutor de stat în contextul crizei provocate de COVID-19 a căror valoare excedează plafonul contractului de finanțare”.

Amintim că pentru aplicaţiile de finanțare depuse până la data de 28 octombrie 2020 inclusiv, fondurile alocate pentru granturile destinate capitalului de lucru au fost în valoare de 3.802.639.545 lei, din care 3.286.765.859 lei fonduri externe nerambursabile, 515.873.686 lei fonduri de la bugetul de stat, la care s-au adăugat de la bugetul de stat cei 570.000.000 lei pentru plata tuturor aplicațiilor eligibile a căror valoare excedează plafonul contractului de finanţare.

Pentru acest program de sprijin s-au înregistrat 22.226 cereri de finanţare, din care, până la data de 10 decembrie 2021, au fost plătite 13.836 de contracte.