BNR reușește să protejeze eficient moneda națională după atacul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care a avut ca efect prăbușirea lunea aceasta a monedei ruse la aproape 118 ruble/dolar, respectiv la circa 133 ruble/euro.

Pentru a stopa intrarea în colaps, Banca Rusiei a majorat dobânda de politică monetară de la 9,50 la 20%, după decizia SUA, UE, Marii Britanii, a Canadei chiar și a Elveției de a interzice participarea Rusiei la SWIFT, sistemul internațional de decontare a tranzacțiilor.

Evoluția cursului euro a fost stabilă, 4,9447 – 4,9489 lei, tranzacțiile realizându-se într-un culoar îngust cuprins între 4,944 și 4,952 lei. Lunea aceasta, media monedei unice a fost stabilită la 4,9480 lei, față de 4,9468 lei, la finele lui ianuarie.

În minuta ședinței de politică monetară a BNR din 9 februarie, publicată la începutul săptămânii treute, se arată că „riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt ridicate, și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern în accentuare și incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, dar și situația geopolitică Rusia-Ucraina”.

În același context, majoritatea participanților la ultimul sondaj realizat în ianuarie de CFA România anticipează deprecierea leului. Valoarea medie pentru orizontul de 6 luni este de 5,0159 lei/euro iar pentru orizontul de 12 luni de 5,0761 lei/euro. Aceste prognoze au fost realizate în ianuarie, iar valorile anticipate au scăzut comparativ cu precedentul sondaj.

BNR nu a atras depozite de la băncile comerciale la finalul perioadei, în contextul în care dorește să mențină un nivel adecvat al lichidității. Cu toate acestea nivelul dobânzilor interbancare a continuat să crească și au atins valori care se mai înregistrau la jumătatea lui septembrie 2013. Se anticipează o majorare a inflației, consecință a intrării în recesiune tehnică a economiei mondiale.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut lunea aceasta de la 3,78 la 3,83%, mai sus cu circa 28% față de începutul acestui an. Indicele se apropie cu rapiditate de 3,94% valoare care a fost anticipată pentru orizontul de 12 luni de analiștii care au participat la sondajul CFA România.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 3,95 la 4,02%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 4,08 la 4,12%.

Euro a scăzut joi până la 1,1106 dolari, minim începând cu mai 2020 și a încheiat intervalul la 1,1133 – 1,1230 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,3529 la 4,4271 lei, dar a scăzut luni la 4,4218 lei

Metalul galben a crescut joia trecută la 1.973,96 dolari/uncia, cea mai ridicată valoare începând cu septembrie 2020. În piața locală, prețul gramului de aur a atins un record istoric de 280,2920 lei, însă acesta a scăzut luni la 270,7414 lei.

Majorarea cererii de monedă elvețiană, care este considerată drept „un refugiu” a provocat aprecierea ei la 1,027 franci/euro iar media ei a atins luni un record de 4,7957 lei,. Cursul lirei sterline a urcat până la 5,9418 lei, dar a încheiat luna la 5,9187 lei.

Analiza cuprinde perioada 21 – 28 februarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna decembrie 2021 a fost de 5223 lei, cu 4,9 % mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 3164 lei, mai mare cu 4,7% comparativ cu luna precedentă (3023 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (2393 lei), în industrie şi construcţii (3110 lei), iar cele mai mari în servicii (3414 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna decembrie 2021, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului de salariaţi (-92). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii decembrie 2021 a fost de 46119 persoane, înregistrând o scădere cu 0,2% faţă de luna precedentă şi o creştere cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4773 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15274 persoane în industrie şi construcţii şi de 26072 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

sursa foto www.wall-street.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță prelungirea până la data de 31 martie 2022, ora 16.00, a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (submăsurile 16.4 și 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Reamintim că alocarea financiară este de 40 de milioane de euro pentru submăsura 16.4 și de 10 milioane de euro pentru submăsura 16.4a. Până la această data, s-au depus online 105 cereri de finanțare în valoare de 23,2 milioane de euro pentru proiecte de cooperare în sectorul agricol (sM 16.4) și 27 de cereri de finanțare însumând 6,1 milioane de euro pentru cooperare în sectorul pomicol (sM 16.4a).

Valoarea sprijinului financiar, acordat pentru accesarea submăsurilor 16.4 și 16.4a este de 250.000 de euro. Costurile de funcționare a cooperării nu trebuie să depășească 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pentru fiecare proiect. De asemenea, sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu proiectul, ținând cont de complexitatea acestuia, de cantitatea de produse comercializate și de valoarea adăugată generată de respectivul proiect după implementare. Cuantumul sprijinului acordat prin aceste două linii de finanțare este 100% nerambursabil.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru cele două submăsuri este de 10 puncte și reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate fi selectat pentru finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info, conform prevederilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente submăsurilor anterior menționate, disponibile pe site-ul AFIR.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2021, rentierii agricoli se pot prezenta începând cu 01 martie, până la data de 31 august 2022, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv la cel al Municipiului București, cu următoarele documente, în original:

carnetul de rentier agricol;

actul de identitate al solicitantului;

decizia de la comisia de expertiză medicală - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I și II / decizia de la comisia de expertiză medicală și decizia de pensionare la limită de vârstă - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I și II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;

procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;

contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil.*) Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;

extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei. (extrasul se depune opţional);

declarația pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, norme aprobate prin Ordinul nr. 1272/2005.

Persoana desemnată din cadrul Centrului APIA va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar și va certifica pe copiile documentelor “conformitatea cu originalul”.

Sumele vizate pe perioada pandemiei cu Coronavirus pentru Campaniile 2019 și 2020 vor fi înscrise în carnetele de rentier la data prezentării rentierilor/împuterniciților acestora pentru viza aferentă anului 2021.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 şi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2021 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii la oricare Centru APIA, până la data limită 15.10.2022, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original);

copie a certificatului de deces;

copie a actului de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ”definitivă”);

copie B.I/C.I./paşaport al moştenitorului;

împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original)

extras de cont pe numele moștenitorului.

La depunere se prezintă documentele în original în baza cărora funcționarul APIA va certifica pe copia depusă la dosarul rentierului “conform cu originalul”.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua și după acest termen până la 3 ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moștenitorii acestora.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului inițiază astăzi perioada de consultări și dezbateri publice asupra propunerilor de proceduri de implementare aferente programelor pentru IMM-uri ce urmeaza a fi lansate anul acesta și a criteriilor de departajare la finanțare, cu scopul perfecționării cadrului legislativ. Primul program vizat este Start-Up Nation România, ediția a treia.

„Programul Start-Up Nation este apreciat de mediul de afaceri, fiind cunoscut datorită rezultatelor reale în economia românească. Din acest motiv, ne propunem să lansăm în perioada aprilie-mai o a treia ediție, dar care să vină cu îmbunătățiri. În primul rând, ne dorim simplificarea înscrierilor electronice, prin eliminarea planului de afaceri și înlocuirea lui cu un formular electronic simplu, ușor de parcurs și de înteles, cu pași intuitivi și predictibili. De asemenea, împreună cu partenerii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, lucrăm la o aplicație informatică, care, prin interogare automată a tuturor bazelor de date aferente instituțiilor de stat implicate în emiterea documentelor necesare derulării schemei, va conduce la verificări ale criteriilor administrative și de eligibilitate în timpi record, fără a fi nevoie de niciun alt document de la aplicant”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului și turismului.

Primele două ediții ale programului Start-Up Nation au condus la crearea a peste 45.000 de noi locuri de muncă, din care peste 30.000 din rândul absolvenților, șomerilor sau persoanelor defavorizate, dar și la o rată de supraviețuire a afacerilor finanțate de peste 99%.

Propunerea de procedură de implementare a programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-Up Nation România” și criteriile privind evaluarea online a planului de afaceri pot fi consultate aici: https://bit.ly/3taOmG6.

Persoanele care doresc să contribuie la perfecționarea acestor proceduri pot transmite propuneri pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. în termen de 10 zile. Acestea vor fi centralizate, analizate și discutate în viitorul Consiliu Consultativ pentru Dezvoltarea IMM, eveniment ce va fi organizat în cursul lunii martie de către minister, conform prevederilor Legii 346/2004.

Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a participat luni, 21 februarie 2022, la Consiliul Agricultură şi Pescuit, ce s-a desfăşurat la Bruxelles.

Punctele importante de pe ordinea de zi au vizat dezbateri cu privire la: consolidarea coerenţei dintre Pactul verde PAC şi politica comercială pentru sprijinirea tranziţiei către sisteme alimentare durabile; solicitarea de măsuri coordonate la nivelul EU pentru atenuarea dificultăţilor generate de secetă; reglementarea fluxurilor comerciale cu produse agricole asociate cu defrişările şi degradarea pădurilor; promovarea veniturilor echitabile pentru agricultori prin intermediul unei alianţe pentru securitate alimentară în Europa; situaţia pieţei, cu accent asupra sectorului suin; posibilele efecte negative ale revizuirii eligibilităţii produselor în cadrul politicii revizuite de promovare a UE.

În cadrul intervenţiei sale referitoare la consolidarea coerenţei dintre Pactul Verde, politica agricolă şi politica comercială, ministrul Adrian Chesnoiu a susţinut: "Reiterez interesul pentru stabilirea unor aranjamente legislative şi comerciale la importul în UE al produselor din ţările terţe pentru asigurarea aplicării unor standarde de producţie durabilă, similare cu cele ale UE. România va susţine acţiunile Comisiei şi subliniez în acest sens intensificarea cooperării internaţionale în domeniul reglementării cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor, utilizarea durabilă a pesticidelor şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene".

Întrucât sistemul alimentar global este un factor determinant al provocărilor legate de sănătatea umană, este necesar ca statele membre UE să ţină cont de stabilirea unor standarde internaţionale de producţie durabilă, consolidarea sistemului de etichetare a produselor agroalimentare, includerea în acordurile comerciale bilaterale a cerinţei respectării standardelor comerciale şi de producţie, cât şi a informaţiilor minime utilizate la etichetarea produselor agroalimentare durabile. Astfel, statele membre se vor asigura că oferă produse accesibile, sigure şi nutritive pentru populaţia mondială în creştere şi vor garanta consumatorilor europeni acelaşi nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi a mediului.

Referitor la impactul secetei asupra sectorului agricol, ministrul Chesnoiu a solicitat implicarea Comisiei Europene pentru a putea fi luate rapid măsuri, având în vedere că fermierii europeni au fost deja puternic încercaţi de efectele pandemiei Covid-19, de creşterea preţurilor la energie şi gaze, precum şi de creşterea preţurilor la inputuri.

"Anul agricol 2021-2022 se manifestă şi în România cu o presiune din partea situaţiei climaterice, pentru că nivelul de precipitaţii a fost unul foarte scăzut şi riscăm ca în perioada următoare să ne confruntăm cu o secetă severă, mai ales în estul şi sud-estul României. Cred că trebuie ca decidenţii din cadrul Comisiei să deschidă o cale a dialogului pe acest subiect, să putem lua măsuri urgente, pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulţi factori de risc asociaţi şi ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre", a declarat ministrul român al agriculturii.

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a încurajat statele membre să susţină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plăţile directe pentru contribuţia fermierului la aceste instrumente de gestionare a riscurilor. De asemenea, comisarul european a subliniat necesitatea asigurării culturilor şi a producţiei, pentru a proteja veniturile producătorilor în cazul fenomenelor meteorologice extreme.

În ceea ce priveşte situaţia pieţei, ministrul Cgesnoiu a afirmat că România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la criza energetică ale cărei efecte au început să fie resimţite încă de la începutul acestui an. "Putem vorbi de o criză sistemică, de fapt, întrucât majorările de preţ dintr-un sector antrenează majorări de preţ în alte sectoare, şi toate acestea ajung să ne afecteze pe noi toţi, consumatorii finali", a afirmat ministrul român al agriculturii.

În acest context, ministrul a explicat că impactul puternic al crizei energetice are repercusiuni asupra sectorului îngrăşămintelor. Fermierii, mai ales cei din sectorul vegetal, resimt şocul acestor majorări al preţurilor la îngrăşăminte şi se tem că producţia va fi diminuată.

"Producătorii români de îngrăşăminte, în dorinţa de a susţine sectorul agricol, consideră că este de interes pentru ţara noastră, ca sistemul de comercializare a certificatului de emisii cu gaz de seră să includă sectorul îngrăşămintelor chimice. Rugăm Comisia să analizeze această solicitare, pentru a proteja nivelul producţiei agricole", a subliniat ministrul Adrian Chesnoiu în cadrul reuniunii Consiliului.

Ministrul român a propus să se ia în considerare la nivel european faptul că o soluţie ar fi ca la comercializarea certificatelor cu efecte de seră să fie inclusă şi producţia de îngrăşăminte chimice, subliniind că dacă nu se iau soluţii urgente, UE riscă să crească importurile de îngrăşăminte din ţări terţe.

Totodată, ministrul a atras atenţia că semnalele transmise din toate sectoarele agricole arată că stabilitatea fermierilor este puternic afectată şi că multe afaceri fac faţă cu dificultate provocărilor din piaţă.