Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 661 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 253 locuri de muncă pentru: tehnician dentar; tăietor de carne şi lucrător în producţie;

Danemarca – 165 locuri de muncă pentru: lucrător în agricultură;

Norvegia - 99 locuri de muncă pentru: operator CNC pentru maşini mari Mazak Integrex; chelner; bucătar mic dejun; bucătar; muncitor piscicol; mecanic biciclete; schelar; mecanic auto;

Olanda – 65 locuri de muncă pentru: fizioterapeut; conducător auto transport rutier de mărfuri; electrician în industria petrochimică; sudor; electrician în construcţii; lucrător în pepinieră; muncitor; culegător căpşuni;

Finlanda - 45 locuri de muncă pentru: lucrător în ferma de vite de carne; muncitor în agricultură; lucrător în metal/sudor; personal curăţenie; mecanic caroserie auto;

Franţa - 19 locuri de muncă pentru: tehnician controlul calităţii; tehnician de producţie în industria farmaceutică; farmacist; sudor; mecanic utilaje agricole;

Polonia - 12 locuri de muncă pentru: lăcuitor/vopsitor; strungar/frezor; sudor MIG/MAG sau gaz; lăcătuş; operator CNC;

Malta - 2 locuri de muncă pentru: inginer de sistem în informatică;

Elveţia - un loc de muncă pentru: chirurg plastician.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Investitorii sunt mai optimiști în aceste zile, în condițiile în care Ucraina și rusia continuă să negocieze o încetare a războiului, a avut darul de a majora apetitul pentru risc.

Leul a profitat de această evoluție și a rămas stabil față de euro, în timp ce medile celorlalte monede majore au cunoscut scăderi.

Piața a fost stabilă marți iar tranzacțiile se realizau între 4,947 și 4,952 lei astfel că media a scăzut de la 4,9490 la 4,9487 lei.

Dobânzile interbancare se mențineau la valori care se mai întâlneau în vara lui 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 4,36 la 4,37%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,42 la 4,43%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 4,52%.

Scăderea aversiunii față de risc, în condițiile în care se desfășoară negocieri între Ucraina și Rusia pentru încheierea războiului, a permis euro să crească la 1,0931 – 1,1020 dolari. Pe de altă parte, marți și miercuri are loc întâlnirea de politică monetară a Rezervei Federale americane. Investitorii așteaptă o majorare a dobânzii cheie cu cel puțin un sfert de punct procentual, care a fost deja înglobată în cotațiile dolarului.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5151 la 4,50 lei.

Moneda elvețiană se deprecia la 1,026 – 1,034 frani/euro iar cursul a alunecat de la 4,8288 la 4,7936 lei. La rândul ei, media lirei sterline a scăzut de la 5,8843 la 5,8651 lei.

Creșterea ofertei de metal galben, venită probabil din partea Rusiei care are nevoie de lichidități din cauza sancțiunilor economice internaționale, a coborât uncia la 1.923 – 1.942 dolari, astfel că prețul gramului de aur a scăzut de la 284,7186 la 279,0007 lei.

Piața maghiară a fost închisă și marți, iar media monedei poloneze s-a apreciat de la 4,7465 la 4,7311 zloți/euro.

Bitcoin scădea marți la 38.250 – 39.800 dolari iar ether la 2.510 – 2.600 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie, în perioada 17 martie – 1 aprilie 2022, prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. – Groupe Société Générale și Alpha Bank, în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro, care sunt listate la Bursa de Valori București.

Titlurile de stat în lei au scadențe de 1 an și 3 ani cu dobânzi anuale de 4,75% și respectiv 5,50%, iar cele în euro au scadențe de 1 an și 2 ani și dobândă anuală de 1,20%, respectiv 1,60%.

Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

“Titlurile de stat FIDELIS sunt o investiție sigură prin care orice român poate economisi și primi cele mai mari bune dobânzi de pe piață la EURO. Investiția în titlurile de stat FIDELIS oferă posibilitatea unui câștig suplimentar, în funcție de condițiile de piață. Mai mult decât atât, titlurile de stat fiind denominate în lei și euro sunt accesibile persoanelor fizice rezidente și nerezidente, asigură recuperarea investiției și a câștigului din dobânzi pentru investitorii din întreaga Uniune Europeană,” a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Titlurile de stat destinate populației sunt remunerate cu dobânzi anuale peste nivelul titlurilor de stat tranzacționate pe piața secundară interbancară. În procesul de subscriere a titlurilor de stat FIDELIS nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital sunt neimpozabile.

Deținătorii de titluri de stat TEZAUR sau FIDELIS lansate în cadrul emisiunilor anterioare ajunse la maturitate pot reinvesti disponibilitățile neridicate la scadență, prin subscrierea în cadrul acestei noi emisiuni.

Informații privind termenii și condițiile financiare aferente emisiunii în cadrul Programului FIDELIS pot fi consultate pe paginile de internet ale Ministerului Finanțelor și instituțiilor partenere(www.btcapitalpartners.ro;www.bcr.ro; www.brd.ro/mfp; www.alphabank.ro; www.bvb.ro - Programul FIDELIS).

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de astăzi, 16.03.2022 eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe (schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu) şi pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă (Măsura 10 – agromediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale).

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și fondurile de garantare în domeniul agricol.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA.

„Am venit în întâmpinarea nevoii de capital pe care o au fermierii români. În strânsă colaborare cu asociațiile mediului de afaceri și cu reprezentanții mediului bancar sprijinim fermierii să acceseze soluții de creditare în condiții avantajoase pentru derularea în bune condiții a activităților curente, până la încasarea subvențiilor cuvenite. Ne dorim o agricultură competitivă și performantă care nu se poate realiza fără capitalizarea fermierilor, fără acces la instrumente de finanțare dedicate dezvoltării, retehnologizării și modernizării fermelor”, a declarat ministrul agriculturii, Adrian CHESNOIU.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2022 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate, conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare / nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Menținerea pe o pantă descendentă a aversiunii față de risc, a asigurat leului o evoluție pozitivă la începutul acestei săptămâni

Cursul euro a scăzut de la 4,9487 la 4,9476 lei, minim al ultimelor trei săptămâni, într-o ședință în care transferurile se realizau între 4,946 și 4,952 lei.

Echilibrarea lichidității din piața monetară, urmare a deciziei BNR de săptămâna trecută de a reîncepe achizițiile de titluri de stat din piața secundară, a provocat scăderea indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 4,37 la 4,36%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,43 la 4,44%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la 4,52%.

În așteptarea deciziei de politică monetară a Rezervei Federale americane, euro stagna la 1,0949 – 1,1025 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,50 la 4,4992 lei.

Moneda elvețiană se deprecia la 1,03 – 1,036 franci/euro iar cursul a alunecat de la 4,7936 la 4,7833 lei.

Singura valută majoră care s-a apreciat față de euro a fost lira sterlină iar media ei a urcat de la 4,8651 la 4,8760 lei.

Prețul gramului de aur a continuat să scadă, de la 279,0007 la 278,0574 lei, după ce metalul galben a alunecat la 1.913 – 1.926 dolari.

Monedele din regiune își consolidau pozițiile față de cea unică. Media celei poloneze se aprecia de la 4,7311 la 4,7055 zloți/euro iar a celei maghiare se întărea de la 381,23 forinți, valoare stabilită vinerea trecută, la 372,20 forinți/euro.

Bitcoin creștea la 38.970 – 41.680 dolari, după mai multe zile în care a coborât până la circa 37.600 dolari. La rândul său, ether se aprecia la 2.600 – 2.730 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, de la 8,35% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,33%, cele alimentare cu 8,84%, iar serviciile cu 6,08%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 au crescut cu 0,6%. Rata inflaţiei de la începutul anului (februarie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 2,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 este 8,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 - februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 - februarie 2021) este 6,0%", se spune într-un comunicat al INS.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 101,04%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 7,9%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 - februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 - februarie 2021) determinată pe baza IAPC este 5,0%.

Gazele naturale, uleiul comestibil, cartofii şi combustibilii s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce singura ieftinire s-a înregistrat la energia electrică.

În intervalul februarie 2021 - februarie 2022, preţurile la gaze naturale au urcat cu 44,94%, la uleiul comestibil cu 26,12%, la cartofi cu 30,58% şi la combustibili cu 27,24%.

La capitolul mărfuri alimentare, în afară de cartofi şi ulei, creşteri mari au mai fost înregistrate la făină (plus 16,38%) şi mălai (plus 19,23%).

Comparativ cu luna anterioară, alte legume şi conserve de legume s-a scumpit în februarie 2022 cu 7,11%, cartofii cu 4,70%, iar făina cu 3,31%. Singura ieftinire a fost la fasole boabe şi alte leguminoase (minus 0,1%). Per total, comparativ cu ianuarie 2022, preţurile mărfurilor alimentare s-au majorat, în medie cu 1,96%.

La categoria mărfuri nealimentare, în ultimul an, creşteri mari au fost consemnate, în afară de gaze naturale şi combustibili, la energia termică (plus 20,99%). Potrivit INS, preţurile la energia electrică au scăzut în perioada februarie 2021 - februarie 2022 cu 8,04%.

Faţă de luna anterioară, gazele s-au ieftinit în februarie 2022 cu 9,97%, energia termică cu 0,49%, energia electrică cu 5,96%, iar combustibilii s-au scumpit cu 4,51%. Scăderea medie a preţurilor faţă de ianuarie 2022 a fost la acest capitol de 0,3%.

În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri anuale au fost consemnate la serviciile poştale (plus 17,48%) şi la cele de apă, canal, salubritate (plus 12,84%).

În raport cu luna anterioară, cele mai mari majorări de tarife au fost înregistrate în februarie 2022 la alte servicii (2,59%), igienă şi cosmetică (1,27%), precum şi la confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte (1,20%). În medie, preţurile la servicii s-au majorat comparativ cu ianuarie 2022 cu 0,6%.

În ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi la gazele naturale, INS explică faptul că "s-au luat în considerare prevederile OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece".

BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat la finele săptămânii trecute.

Sursa www.agerpres.ro