Ministerul Finanțelor, prin FNGCIMM, a aprobat un număr de peste 2.016 garanții, în valoare de peste 1 miliard de lei, pentru credite în valoare de 1.219.051.695 lei, în prima lună de la lansarea programului guvernamental care sprijină și încurajează investițiile în economia românească.

Programul IMM INVEST ROMÂNIA rămâne cel mai accesat program guvernamental dedicat mediului antreprenorial. Într-o lună au fost acordate 1.649 garanții în valoare de peste 996 de milioane lei, asigurându-se astfel finanțarea rapidă pentru capital de lucru sau pentru investiții.

”IMM INVEST reprezintă cel mai eficient program guvernamental, care atestă că intervenția guvernului în economie este benefică și necesară, iar prin astfel de instrumente se asigură IMM-urilor accesul rapid la finanțare, fiind un program extrem de util pentru companiile din toate domeniile de activitate. Facilitățile de garantare și subvenționarea costurilor finanțării reprezintă argumente puternice pentru a apela la un credit prin acest program guvernamental. Monitorizarea constantă a Programelor guvernamentale de garantare, pe care o facem pentru a ne asigura de calibrarea corectă a măsurilor pe care le implementăm, ne indică acest lucru și ne arată că există o cerere consistentă pentru finanțările cu garanții de stat.” , a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Cele mai multe garanții au fost accesate în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri, în construcții, în sectoarele comerț cu ridicata al materialului lemnos, a materialelor de construcție și a echipamentelor sanitare, comerțul cu amănuntul și în comerțul cu autoturisme și autovehicule. În anul 2021 au fost acordate alte 17.000 de credite garantate, în valoare de peste 12,8 miliarde lei.

Prin subprogramul AGRO IMM INVEST au fost acordate 322 de garanții, în valoare de 182.440.034 lei, cele mai multe solicitări venind din sectorul primar al Cultivării cerealelor, urmat de procesarea-fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, de activități în ferme mixte, creșterea păsărilor și fabricarea produselor din carne. De la lansarea sa, în luna aprilie 2021, prin subprogramul AGRO IMM INVEST au fost acordate 2.500 de credite, valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM a depășit 2,1 miliarde lei, la o finanțare de peste 2,6 miliarde lei.

Sursa www.mfinante.gov.ro

Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, și Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației au semnat Acordul de finanțare privind implementarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), demers necesar înainte de lansarea apelurilor de proiecte.

În urma acordului semnat, apelurile de proiecte se vor lansa în 1 aprilie, anunță ministrul Cseke Attila.

Acesta a precizat că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) gestionează integral două componente majore, Valul Renovării și Fondul Local, precum și investițiile în cicloturism și construirea de creșe.

Astfel, MDLPA a elaborat și finalizat ghidurile solicitantului pentru proiectele finanțate din Fondul local și Valul renovării și a asigurat posibilitatea supracontractării cu 30% a investițiilor din cele două componente, a anunțat ministrul Cseke Attila, care a precizat că supracontractarea asigură că vor putea fi cheltuiți toți banii alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență, gestionați de MDLPA.

Bugetul pentru Valul renovării este de 2,2 miliarde de euro, ajungând la 2,8 miliarde de euro prin supracontractare, iar investițiile urmăresc, în principal, lucrări de renovare energetică a blocurilor și a clădirilor publice, precum și proiecte integrate de consolidare seismică și eficientizare energetică.

Ministrul Cseke Attila a precizat că, din fondul inițial de 2,2 miliarde de euro, pot fi reabilitate aproximativ 1.400 de blocuri, însemnând 1,3 milioane de mp, pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic și sigure în caz de cutremur. Totodată, clădirile instituțiilor publice vor putea fi reabilitate și eficientizate energetic și, astfel, vor fi scăzute emisiile de carbon. În total, va fi finanțată renovarea a aproximativ 2.000 de instituții publice prin PNRR.

Fondul local, cu un buget total inițial de 2,1 miliarde de euro (2,7 miliarde de euro după supracontractare), are în vedere trecerea spre tranziția verde și digitală, prin investiții în fondul construit, în achiziția de transport verde, curat și de digitalizare a documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism.

Ținta este să reînnoim parcurile auto ale localităților cu automobile inteligente și verzi, prietenoase cu mediul, a subliniat Cseke Attila. 1.135 vehicule noi, electrice sau cu hidrogen vor fi achiziționate pentru reședințele de județ, municipiul București, orașe și comune, dintre care 715 autobuze, 50 tramvaie, 50 troleibuze și 320 microbuze. ”Transportul public în România va deveni mai verde și mai inteligent în urma achiziționării a 491 de sisteme digitale de management al transportului public, până în trimestrul II al anului 2026. Noile autovehicule vor beneficia și de stații de încărcare corespunzătoare, în urma achiziționării a 13.200 puncte de încărcare, și vor servi și transportul elevilor”, a subliniat ministrul.  

Prin PNRR, Ministerul Dezvoltării va construi creșe moderne și eficiente din punct de vedere energetic, aproximativ 1.091 km de piste de biciclete și 5.522 de locuințe pentru tineri, medici şi profesori.

Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență reprezintă un obiectiv prioritar al Guvernului, fiind necesar a se lua toate măsurile administrative care pot servi realizarea acestui obiectiv – a menționat ministrul dezvoltării.

Din PNRR, Ministerul Dezvoltării gestionează un buget total de 5,55 miliarde de euro, sumă ajustată cu posibilitatea supracontractării.

Programul Rural Invest urmărește refinanțarea creditelor fermierilor şi agricultorilor, achiziția de terenuri agricole, retehnologizare şi automatizare, securitate energetică.

În cadrul programului se vor acorda garanții guvernamentale de până la 90% din valoarea finanțărilor IMM-urilor care îşi localizează producția în mediul rural şi urban mic, pentru încurajarea dezvoltării afacerilor în aceste zone.

Programul Rural Invest a fost construit împreună cu fermierii români şi plafonul de garanții se ridică la 2,5 miliarde de euro.

„Programul Rural Invest este un program pe care l-am construit împreună cu fermierii români şi vine ca urmare a dialogului constructiv pe care l-am derulat în ultima perioadă. Aşa cum reiese din toate dezbaterile pe care noi le avem, fermierii români au nevoie de capital ca şi celelalte industrii. Acest capital se va reflecta în asigurarea stabilității producției agricole şi asigurării necesarului de produse agroalimentare de care populația are nevoie. Acest program vizează garanţii de stat de 90% din valoarea oricărui credit contractat de un fermier, rambursarea unui grant de 10% pe întreaga anvelopă financiară contractată şi dobânzi preferențiale ROBOR plus maximum 2%, așa cum aplicăm de altfel în toate programele derulate la nivelul Ministerului Agriculturii”, a afirmat ministrul Adrian Ionut Chesnoiu.

Plafonul de garanții este de 2,5 miliarde de euro, iar fermierii pot achiziționa terenuri agricole, părți sociale pentru companiile care derulează activități agricole, pot utiliza bani şi pentru modernizare, retehnologizare şi automatizare, pentru cei din industria alimentară.

„Avem nevoie să rămânem competitivi în această competiţie la nivel global, de asigurare a produselor agroalimentare. De asemenea, vizează o componentă extrem de importantă legată de asigurarea independenţei energetice a fermelor, pentru că acolo unde există programe cu finanţare europeană pentru montarea de infrastructură de producere a energiei regenerabile ai nevoie în general de co-finanţare sau de asigurarea unei resurse proprii a respectivelor finanţări”, a adăugat ministrul agriculturii.

Rezerva Federală americană a decis miercuri, la finalul ședinței de politică monetară, la mai bine de trei ani după ultima hotărâre asemănătoare, să majoreze dobânda sa cheie cu un sfert de punct procentual la 0,25 – 0,50%. Măsura fusese luată deja în calcul de piețe, ceea ce a provocat creșterea plasamentelor în active considerate riscante.

Moneda națională a profitat de această evoluție iar cursul euro a scăzut în a treia ședință consecutivă de la 4,9476 la 4,9461 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Cotațiile au atins un minim de 4,939 lei, înainte de deschiderea pieței locale unde tranzacțiile se realizau în culoarul 4,945 – 4,95 lei.

Decizia BNR de a cumpăra titluri de stat din piața secundară pentru a majora lichiditatea a stabilizat nivelul dobânzilor interbancare, care se mențin la valori ce se înregistrau în vara lui 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 4,36 la 4,37%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 4,44%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 4,52%.

Euro a crescut joi la 1,1009 – 1,1067 dolari iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,4992 la 4,4810 lei.

Comunicatul de presă care a urmat întâlnirii Fed anticipează continuarea majorării dobânzii de politică monetară și la următoarele șase ședințe din acest an, urmând ca în 2023 să fie realizate alte trei creșteri. Documentul amintit atrage atenția invazia Ucrainei și evenimentele conexe pot crea presiuni suplimentare de creștere a inflației și să afecteze activitatea economică din Statele Unite.

Temeri asemănătoare au fost semnalate și de Christine Lagarde, președinta BCE, după ce a fost anunțată majorarea în februarie a inflației anuale din zona euro la 5,8%. Dna Lagarde a atras atenția, la un simpozion, asupra faptului că dinamica inflației pe termen mediu nu va reveni la modelul pe care l-am văzut înainte de pandemie

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,7833 la 4,7662 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,8760 la 5,5040 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 278,0574 la 279,9497 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.931 și 1.947 dolari, în creștere față de miercuri, consecință a deprecierii monedei americane.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6876 zloți/euro iar a celei maghiare la 371,45 forinți/euro.

Bitcoin scădea ușor joi, la 40.600 – 41.450 dolari, după creșterea de miercuri la aproape 41.700 dolari. Ether urca la 2.750 – 2.815 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) se situa, în decembrie 2021, la 576,562 miliarde de lei, în creştere faţă de nivelul de 557,886 miliarde de lei consemnat în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. Raportat la PIB, datoria guvernamentală a fost de 48,9% la sfârşitul anului trecut (48,7% din PIB la finalul lunii noiembrie 2021).

Datoria pe termen mediu şi lung se cifra la 547,22 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt la 29,342 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 477,3 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 86,743 miliarde de lei.

O sumă de 289,535 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 250,389 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 44,116 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui octombrie, la aproape 560 miliarde lei, din care 530,685 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (268,055 miliarde de lei) şi în euro (246,308 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,564 miliarde de lei, din care 16,535 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MFP, datoria externă a administraţiei publice era de 283,693 miliarde de lei (24,1% din PIB), din care 278,931 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,762 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Sursa www.agerpres.ro

Cetăţenii ucraineni intraţi legal pe teritoriul României şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi încadraţi în muncă fără aviz de angajare.

Încadrarea în muncă a cetăţenilor ucraineni, care provin din zona de conflict armat din Ucraina, care nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni cu posibilitatea de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în baza declaraţiei pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condiţiile de calificare profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadraţi şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României.

Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul cetăţenilor ucraineni proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina, care doresc să acceadă la ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect sau una din profesiile prevăzute la anexele 2, 4 şi 8 din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

Cetăţenii ucraineni care provin din zona de conflict armat din Ucraina şi doresc să se încadreze în muncă, dar nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate se pot prezenta la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru a fi înregistraţi. Înregistrarea la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se face în baza actului de identitate, paşaportului sau a altui document care atestă identitatea. Persoana completează, cu sprijinul şi sub îndrumarea consilierului de orientare în carieră, declaraţia pe propria răspundere, conform modelului anexat.

În cazul în care cetăţeanul ucrainean contactează direct un angajator, fără a mai solicita serviciile agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, acesta completează declaraţia pe propria răspundere, împreună cu angajatorul la care urmează să se încadreze.

Model declaraţie

   DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

   privind îndeplinirea condiţiilor de calificare profesională şi experienţă

   în activitate necesare ocupării locului de muncă

   Subsemnatul ............................ Data naşterii ......................

   Cetăţenia .............. Reşedinţa în România ...........................

   Date de contact: telefon ................... e-mail ..................

   Declar pe propria răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal al României pentru declaraţii neadevărate, că:

a) Am absolvit:

   [ ] Învăţământ primar

   [ ] Învăţământ gimnazial

   [ ] Şcoală profesională cu calificarea ................

   [ ] Liceu, cu calificarea ...............................

   [ ] Învăţământ superior, cu specializarea ...........................

b) Deţin următoarele calificări:

   ......................................................................

c) Am ocupat următoarele locuri de muncă:

   Loc de muncă ocupat ....................... Perioada .............................................

   Loc de muncă ocupat ....................... Perioada .............................................

   Loc de muncă ocupat ....................... Perioada ..............................................

d) [ ] Da, sunt apt de muncă

   [ ] Nu sunt apt de muncă

   [ ] Da, sunt apt de muncă cu restricţiile ...................................

e) [ ] Nu am antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşor sau urmează să o desfăşor pe teritoriul României

   [ ] Am antecedente penale care sunt incompatibile cu activitatea pe care o desfăşor sau urmează să o desfăşor pe teritoriul României

f) Vorbesc următoarele limbi: .........................................

   Am completat şi am citit cu atenţie conţinutul declaraţiei de mai sus, fiind conştient de consecinţele săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii prevăzute la art. 292 din Codul penal al României, după care am semnat.

   Data ...............

   Semnătura ....................