Un sondaj național realizat de CURS în perioada 5-19 septembrie 2025 arată o imagine apăsată de nemulțumiri economice și de scepticism față de clasa politică.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația României, cu o marjă de eroare de ±3%.

Direcția în care se îndreaptă țara

Întrebați cum văd mersul țării, 70% dintre români spun că România merge într-o direcție greșită.

Doar 24% consideră că lucrurile merg într-o direcție bună, iar 6% nu au avut un răspuns. Aceste date confirmă un climat public în care nemulțumirea este dominantă.

Liderii politici și capitalul de încredere
Niciun politician nu reușește să adune un sprijin majoritar. Călin Georgescu este la 40% încredere, George Simion la 38%, iar Nicușor Dan la 34%. În rândul celor aflați în funcții, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan sunt evaluați cu 26%, în timp ce Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz și Diana Șoșoacă au fiecare câte 19%. Diferențele mari între scoruri și nivelul ridicat de neîncredere arată o scenă politică fragmentată, fără o figură care să concentreze sprijinul public (peste 50%).

Instituțiile, între apreciere și scepticism

Clasamentul instituțiilor rămâne stabil: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) sunt cel mai bine văzute. În zona pozitivă se află și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%).

Pe partea opusă, instituțiile politice sunt evaluate modest: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%). Încrederea scăzută în zona politică contrastează puternic cu cea acordată instituțiilor percepute ca fiind de protecție sau cu rol practic.

Intenția de vot

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD 23%, iar PNL 16%. USR este la 12%, în timp ce UDMR și SOS România au câte 5%, Partidul Oamenilor Tineri 3%, iar alte formațiuni 2%. AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, iar partidele mai mici se mențin la niveluri reduse, dar pot deveni relevante în calculele de alianțe.

Cum sunt privite măsurile guvernului

În privința celui de-al doilea pachet de măsuri economice, părerile sunt împărțite. 36% spun că unele decizii au fost corecte, altele nu, 29% le consideră nejustificate și nenecesare, iar 24% le văd ca justificate și necesare. Distribuția arată o percepție fragmentată, în care nici sprijinul, nici respingerea nu domină clar.

Impactul asupra vieții cotidiene

Întrebați dacă au simțit direct efectele acestor măsuri, 52% au declarat un impact foarte mare, iar 31% un impact mare. Doar 9% au spus că efectele au fost mici, în timp ce 4% au simțit foarte puțin sau deloc, iar alți 4% nu au putut aprecia. Practic, peste opt din zece români afirmă că schimbările au atins în mod direct bugetul familiei.

Situația financiară a gospodăriilor

Întrebați cum le-a mers financiar în ultimul an, 46% spun că situația lor s-a înrăutățit (27% 'într-o oarecare măsură', 19% 'semnificativ'). 32% afirmă că au rămas la același nivel, dar nu sunt mulțumiți, în timp ce 16% au rămas la același nivel și sunt mulțumiți. Doar 4% spun că le-a mers mai bine, iar 2% nu au răspuns. Aceste cifre conturează imaginea unei populații care resimte presiunea economică și stagnarea veniturilor.

Concluzie

Sondajul CURS din septembrie 2025 arată un public dominat de pesimism, cu încredere ridicată în instituțiile considerate stabile și de protecție, dar cu scepticism pronunțat față de politicieni și instituțiile politice. În plan electoral, AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, într-un context economic perceput ca dificil de majoritatea populației.

Despre CURS
Centrul de Sociologie Urbană și Regională - CURS este cel mai vechi institut de cercetare sociologică din România, cu o experiență de peste cinci decenii în sondaje și analize sociale. De-a lungul timpului, CURS a documentat constant schimbările din societatea românească prin studii de opinie publică, cercetări electorale și exit poll-uri la toate rundele de alegeri.

Metodologiile utilizate respectă standardele internaționale de calitate, iar rețeaua proprie de intervievatori acoperă toate regiunile țării, inclusiv comunitățile greu accesibile.

CURS este membru ESOMAR și colaborează cu instituții publice, organizații neguvernamentale și parteneri internaționali.

CURS nu este doar un furnizor de date, ci un partener care, prin fiecare studiu, spune povestea reală a României.

Sursa www.agerpres.ro

Milioane de pacienți vor fi afectați de noua propunere a Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care au decis să scadă nivelul de compensare pentru un număr mare de medicamente, fapt ce va conduce la un impact financiar suplimentar pentru pacienții care suferă de boli cardiovasculare, diabet sau sunt sub tratament cu antibiotice.

Unele medicamente, care beneficiază acum de compensare de 90% (lista A), vor fi mutate în lista B, unde sunt medicamentele cu doar 50% compensare. Altele, din aceste doua prime liste, vor fi mutate direct în lista D, cea în care sunt medicamentele care beneficiază de compensare de doar 20%.

Iar pentru produsele compensate in listele C, cu nivel de compensare 100%, se modifica pretul de compensare pentru mii de produse, astfel incat, pentru aceste produse, este foarte posibil sa apara coplata pentru pacient.

Numărul pacientilor afectați de această decizie este estimat să depășească peste 10 milioane; aceștia vor fi nevoiți să suporte o co-plată mai mare pentru medicamentele de care au nevoie, între 6-500 RON/medicament/lună.

Astfel, dacă decizia va fi pusă în aplicare, pentru medicamente foarte folosite precum Rosuvastatina, pentru care astăzi pacientii cu colesterol marit scot din buzunar 20 de lei, ei vor plati 33 de lei, o crestere de 65%. La Candesartan, recomandat în hipertensiune, creșterea e de la 17 la 30 lei. Entecavir, medicament pentru hepatită cronică, de la 0 la 32 lei iar pentru Lenalidomidă, cu care se tratează mielomul multiplu, creșterea este de la 0 la 237 lei.

Decizia vine suprinzător, după ce Primul Ministru Ilie Bolojan se arătase susținător al tratamentelor ieftine:

‘’Tratamente ce pot fi rezolvate cu medicamentele generice sunt rezolvate mai scump, cu cele inovatoare. Din păcate, avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovatoare atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice, datorită întârzierilor din sistem, sunt rezolvate la prețuri de două - de trei ori mai scumpe cu cele inovatoare. Și e nevoie ca acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamentele generice să facem acest lucru și doar acolo unde nu există înlocuitori să menținem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe, care depășesc posibilitățile sistemului'', a explicat Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, există ''o debalansare a activității în sistemul sanitar''.
(Sursa Agerpres 21.72025 https://agerpres.ro/2025/07/21/video-bolojan-tratamente-ce-pot-fi-rezolvate-cu-medicamentele-generice-sunt-rezolvate-mai-scump-cu-c--1470104).

„Decizia de a reduce nivelul de compensare va afecta milioane de pacienți care depind zilnic de aceste tratamente. Într-un context economic deja dificil, orice creștere a costurilor este resimțită dureros de pacient. Solicităm un dialog deschis pentru a găsi soluții echilibrate, care să asigure accesul tuturor la medicamentele necesare.”, a declarat Daniel Bran, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.

APMGR cere public o întâlnire cu Primul Ministru, date fiind problemele cu care se confruntă, detaliate mai jos, dar și pentru a oferi propuneri concrete de optimizare a bugetului.

Accesul medicamentelor generice și biosimilare în Lista medicamentelor compensate necondiționat (corespunzătoare medicamentelor inovatoare care au brevet expirat și se află în contract Cost-Volum) se face cu mare întârziere. Această întârziere de până la 1.5-2 ani are implicații majore pentru:

1. Sistemul de sănătate à deoarece se compensează medicamente cu prețuri mai mari.
2. Pacienți à deoarece prin accesul la compensare al medicamentelor generice și biosimilare imediat ce expiră brevetul medicamentelor inovatoare, ar putea fi tratați mai mulți pacienți.
3. Producători à deoarece, datorită lipsei de predictibilitate, aceștia ajung să distrugă loturi de medicamente care nu mai sunt vandabile în momentul în care ajung să fie compensate.

Subliniem că această întârziere conduce la prelungirea artificială a brevetului medicamentului inovator, fără asigurarea unei concurențe reale.

APMGR a solicitat modificarea legislației în sensul includerii imediate a medicamentelor generice pe Lista de compensare necondiționată Pentru a oferi pacientilor optiuni terapeutice multiple si optimizare bugetara.

Pentru trecerea unor medicamente generice pe un nivel de compensare inferior, APMGR a evaluat riscurile.

• Aceste medicamente sunt prescrise milioanelor de pacienți care suferă de boli cronice importante precum bolile cardiovasculare şi diabet, aproximativ 1 din 2 pacienți fiind tratați cu aceste medicamente la nivelul României (conform IQVIA, 2025).
• Bolile cardiovasculare reprezintă cauza de mortalitate nr. 1 în România (conform rapoartelor INSP).
• Criteriile care au stat la baza selecției acestor medicamente nu au fost comunicate în mod transparent.
• Prin implementarea unei astfel de măsuri crește co-plata pacientului care deja este împovărat de creșterea prețurilor ca urmare a majorării cotei TVA, impozite crescute pe locuințe, plata CASS etc, măsuri care conduc la scăderea puterii de cumpărare. Sperăm ca și autoritatile să realizeze impactul social și ineficiența măsurii pentru scopul declarat.

Putem concluziona că prin astfel de măsuri nu se dorește susținerea accesului pacientilor la medicamente generice.

România beneficiază de o industrie producătoare de medicamente generice puternică, cu 41 de facilități de producție care prin exporturile intra și extra comunitare contribuie la echilibrarea balanței comerciale. Mai mult, medicamentele generice intrate pe piață în perioada 2016–2023 au generat optimizare bugetara de peste 1 miliard de euro pentru sistemul de sănătate. (sursa: IQVIA, 2024)                                              

Cu toate acestea, măsurile propuse de autoritati continuă să exercite presiune asupra segmentului de medicamente generice, în ciuda faptului că acestea reprezintă sub 20% din totalul cheltuielilor cu medicamentele.                                  

Amprenta economică totală a sectorului de generice din România este estimată la 17,4 miliarde RON, reprezintând 1,1% din PIB-ul naţional în anul 2023, conform analizei IQVIA, din noiembrie 2024.

Ne reafirmăm deschiderea pentru dialog constant și constructiv, în vederea identificării celor mai eficiente soluții în beneficiul pacienților din România.

Susținem un parteneriat real pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și consolidarea industriei de medicamente generice din România — un sector cu adevarat strategic, mai ales în actualul context geo-politic și economic.

Moneda națională a profitat joia aceasta de nivelul mai ridicat al ofertei de valută de la nivelul caselor de schimb, august fiind luna în care mulți români care muncesc în străinătate se întorc în țară pe perioada concediilor.

Cursul euro a scăzut de la 5,0611 la 5,0578 lei, iar cotațiile din piață s-au retras la 5,054 – 5,059 lei.

Cu un nivel al lichidității care acoperă necesitățile băncilor comerciale, nu au existat modificări ale indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%, nivel stabilit în urmă cu două săptămâni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,74%, după scăderea marginală de marți, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,90%.

Nivelul mai redus al dobânzilor interbancare a permis Ministerului de Finanțe să „forțeze” o scădere a randamentelor la emisiunile de titluri de stat și să împingă scadențele mai sus în timp.

Joia aceasta, Trezoreria a atras 500 milioane lei printr-o emisiune de obligaţiuni de stat, scadente în aprilie 2028 la un randament mediu anual de 7,40%, în timp ce ofertele de cumpărare au fost duble. Finanțele au mai împrumutat alte 500 milioane lei la o dobândă medie anuală de 7,46% după ce au redeschis o emisiune de obligaţiuni de stat scadentă în iulie 2033. Și în acest caz băncile și clienții lor au pus la bătaie o sumă dublă decât cea atrasă.

Euro se tranzacționa joi în culoarul 1,1625 – 1,1663 dolari, ceea ce a coborât cursul monedei americane de la 4,3462 la 4,3387 lei.

Atenția piețelor este îndreptată către conferinţa marilor bănci centrale care se va desfășura între 21 şi 23 august la Jackson Hole (Wyoming) în Statele Unite. În opinia analiștilor va fi o ultimă încercare din partea lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, de a apăra independența instituției la atacurile tot mai dese ale președintelui Donald Trump.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,3836 la 5,3890 lei iar cel al lirei sterline s-a retras de la 5,8679 la 5,8482 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 464,7759 lei la 466,1103 lei. Metalul galben fluctua în piețele specializate în culoarul 3.326 – 3.353 dolari, scăderea față de acum o lună fiind de aproape 2,5%.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la redeschiderea pieței la 395,84 forinți/euro. Cursul celei poloneze s-a întărit marginal la 4,2521 zloți/euro.

Bitcoin fluctua în culoarul 112.950 – 114.814 dolari iar ether se tranzacționa între 4.240 și 4.338 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Raportul Băncii Mondiale privind etapa I a PNRAS (2022 - 2023) a fost publicat. (chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2025/div/WB_RAPORT_Evaluare_PNRAS_I.pdf)

Documentul reliefează următoarele concluzii principale, bazate pe analiza comparativă a 1.402 școli eligibile și finanțate în raport cu 1.255 școli eligibile, dar nefinanțate în prima rundă.

'Această analiză comparativă, detaliată mai jos, evidențiază faptul că până la finalul anului școlar 2022 - 2023, finanțarea prin PNRAS a avut un impact pozitiv asupra școlilor beneficiare, în special în cele cu risc ridicat. Evoluția indicatorilor arată că măsurile de sprijin implementate au condus la îmbunătățiri semnificative în stabilitatea personalului didactic, rata promovabilității și participarea la Evaluarea Națională. În școlile nefinanțate, progresul a fost mai lent, indicând că lipsa resurselor suplimentare poate conduce la menținerea unor vulnerabilități educaționale. Comparativ cu școlile care nu au beneficiat de finanțare, școlile sprijinite prin PNRAS au înregistrat îmbunătățiri mai consistente pe toți indicatorii analizați, demonstrând importanța continuării acestui tip de finanțare. Rezultatele sugerează că viitoarele intervenții ar trebui să fie mai personalizate, având în vedere particularitățile fiecărei categorii de risc, și mai concentrate pe școlile cu risc ridicat, pentru a maximiza impactul asupra reducerii abandonului școlar și creșterii performanței academice.' (pag. 22 - 23).

'După doi ani de implementare a Schemei de Granturi PNRAS, impactul asupra școlilor beneficiare este important și pozitiv depășind valoarea țintei finale a PNRR de 625 de școli cu progres în rezultatele educaționale. Dintr-un total de 1.409 de școli sprijinite în prima rundă, 45% dintre acestea (634 de școli) au înregistrat progres, trecând de la risc ridicat la risc mediu sau scăzut și de la risc mediu la risc scăzut, conform Indicelui PTȘ.' (pag. 26).

În concluzie, în general, PNRAS - Runda I are rezultate pozitive pentru sistemul educațional din România. Evident, rezultatele sunt mai bune, cu cât implementarea este mai bună. În consecință, trebuie stimulată implicarea tuturor școlilor eligibile care nu au accesat încă fondurile disponibile și organizate mai eficient procedurile administrative, respectiv de implementare.