Marți s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis, în linie cu anticipările pieței, majorarea dobânzii de referință de la 2,5 la 3%.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară, se arată că deciziile, urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală”.

Scăderea cotațiilor la care erau realizate tranzacțiile la 4,941 – 4,946 lei/euro au provocat scăderea cursului monedei unice de la 4,9437 la 4,9431 lei.

„Cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională, inclusiv sub influența inițierii de către Fed a ciclului de creștere a ratei dobânzii reprezentative”, se arată în comunicatul BNR.

Piața monetară a fost calmă, în așteptarea deciziei BNR. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat marții de la 4,61 la 4,62%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 4,70%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la valoarea stabilită miercurea trecută de 4,73%.

Euro se deprecia față de principalele valute, în condițiile în care politica monetare a BCE a rămas cea mai acomodativă chiar dacă inflația din zona euro a atins în martie un maxim istoric de 7,5%.

Perspectiva ca economia zonei euro să cunoască o scădere majoră urmare a sancțiunilor impuse Rusiei, au făcut ca moneda unică să scadă la 1,0956 – 1,0989 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,4875 la 4,5019 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,013 – 1,017 franci/euro ceea ce a făcut ca media să urce de la 4,8389 la 4,8674 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8850 la 5,9149 lei

Aprecierea monedei americane și stabilizarea cotațiilor la 1.925 – 1.933 dolari/uncie au provocat creșterea prețului gramului de aur de la 278,1553 la 279,4986 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6317 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 370,49 forinți/euro.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Peste un miliard de euro au fost accesați din componenta PNRR cu cel mai mare buget lansat până acum.

Apelul de proiecte pentru Valul Renovării a fost deschis, vineri, la ora 10:00, iar numărul de proiecte depuse și bugetul rămas pot fi consultate, în timp real, pe pagina ministerului – a arătat ministrul Cseke Attila.

”Numărul record de cereri depuse într-un timp atât de scurt arată că există o nevoie mare pentru renovarea clădirilor, iar măsura propusă de noi, prin care nu cerem cotă-parte de la locatari sau de la autoritățile locale, a fost, de asemenea, necesară” a declarat ministrul dezvoltării.

MDLPA finanțează, din Planul Național de Redresare și Reziliență, eficientizarea energetică, asigurarea siguranței seismice și la incendiu a clădirilor multietajate rezidențiale și publice. Numărul proiectelor depuse și bugetul rămas pot fi consultate, în timp real, la adresa: https://mdlpa.ro/pages/pnrrbuget

Autoritățile publice locale, județene și centrale pot depune cererile online, facil și transparent, la adresa www.mdlpa.ro/investitii/PNRR, în limita sumei rămase de 1,8 miliarde de euro din bugetul total de 2,8 miliarde.

Vineri, 1 aprilie, au fost transmise Comisiei Europene, spre aprobare, atât Programul VI-A România-Bulgaria cât şi Programul VI-A România-Ungaria, elaborate pentru perioada de programare 2021-2027, termenul-limită de transmitere a programelor spre aprobare Comisiei Europene, prevăzut de regulamentele europene, fiind data de 2 aprilie 2022.

Cele două programe, pentru care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei îndeplineşte rolul de Autoritate de Management, au fost aprobate anterior în cadrul şedinţei Guvernului României, din această săptămână, odată cu Memorandumurile pentru aprobarea negocierii şi semnării programelor, cu semnarea scrisorilor de angajament, în vederea transmiterii spre negociere cu Comisia Europeană, precum şi cu mandatarea ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei să realizeze modificările solicitate în urma procesului de negociere cu Comisia Europeană şi să retransmită documentul către Comisie.

Cu un buget total de aproximativ 207,5 milioane de euro şi o arie eligibilă care acoperă 7 judeţe din România (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa) şi 8 districte din Bulgaria (Vidin, Vratsa, Montana, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich), Programul Interreg VI-A România-Bulgaria va finanţa proiecte comune privind mobilitatea şi conectivitatea, protecţia mediului şi adaptarea la schimbările climatice, educaţie, turism şi cultură, precum şi proiecte dezvoltate în conexiune cu traseul EuroVeloRoute 6. Contribuţia Uniunii Europene (din Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR) este de 80% la proiectele finanţate prin program, diferenţa fiind asigurată din fonduri naţionale.

Programul Interreg VI-A România-Ungaria, din a cărui arie eligibilă fac parte judeţele Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş (din România), respectiv judeţele Szabolcs-Szatmar-Bereg, Hajdu-Bihar, Bekes şi Csongrad-Csanad (din Ungaria), beneficiază de un buget total de 175.940.025 de euro (din care 80% reprezintă contribuţia FEDR şi 20% contribuţia naţională - publică şi privată - a celor două state), destinat atât finanţării unor proiecte comune, cât şi unor operaţiuni de importanţă strategică în domenii precum adaptarea la schimbări climatice şi prevenirea riscului de dezastre, promovarea energiei regenerabile, asigurarea accesului la servicii de sănătate, consolidarea rolului culturii şi turismului durabil, o mai bună guvernanţă.

După aprobarea celor două programe de către Comisia Europeană, acestea vor lansa apeluri de proiecte care vor contribui la dezvoltarea economică, socială şi de mediu a zonei de graniţă şi la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii locuitorilor din comunităţile de graniţă.

Pentru detalii, puteţi accesa website-urile programelor:

https://interregviarobg.eu/

https://interreg-rohu.eu/ro/home/

Ministerul Finanțelor dă startul unei noi sesiuni de cumpărare a titlurilor de stat Tezaur, începând de luni, 4 aprilie a.c.. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu, sunt în formă dematerializată, au maturități de 1 și 3 ani și dobânzi anuale de 4,8% și 5,8%.

”Le mulțumesc celor aproape 48.000 de români care au avut încredere în titlurile de stat TEZAUR și au investit peste 2 miliarde de lei, în primele două emisiuni din acest an. Suma reprezintă un record de la lansarea Programului. Aceasta confirmă aprecierea investitorilor, care beneficiază atât de instrumentele disponibile prin acest mecanism, cât și de avantajele pe care le oferă persoanelor fizice. Am încredere că se va confirma și în viitor succesul acestui instrument de economisire accesibil, cu dobânzi avantajoase neimpozabile și fără costuri ascunse", a precizat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 04 – 26 aprilie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 04 – 27 aprilie 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 04 – 26 aprilie 2022 în mediul urban și 04 – 21 aprilie 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Primele două ședințe de tranzacționare din aprilie au fost pozitive pentru leu, care s-a menținut în aceleași coordonate ale ultimelor aproape șapte luni. Dobânzile interbancare și-au încetinit ritmul de creștere, dealerii așteptând ședința de politică monetară a BNR din 5 aprilie.

Mult mai agitată a fost evoluția celorlalte valute majore, care au atins la jumătatea lui martie recorduri istorice: 4,5714 lei/dolar, 4,9399 lei/franc elvețian, 6,0112 lei/lira sterlină. La nivelul întregii luni, moneda americană s-a apreciat cu circa 0,65%, cea elvețiană cu aproape 0,5% iar cea britanică s-a depreciat cu aproape 1,4%.

Eforturile BNR de a menține cursul euro/leu stabil, la care s-au adăugat plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice, au făcut ca rezerva valutară a băncii centrale să se reducă în martie la 40,143 miliarde euro de la 41,877 miliarde euro, la sfârșitul lui februarie.

Lunea aceasta, cursul euro a scăzut de la 4,9454 la 4,9437 lei, minim al ultimelor aproape trei luni, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat între 4,941 și 4,946 lei.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 4,60 la 4,61%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,69 la 4,70%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la valoarea stabilită miercurea trecută de 4,73%.

Cei care au luat împrumuturi după mai 2019 vor scoate mai mulți bani din buzunar. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a crescut pentru trimestrul al doilea din acest an de la 1,17% la 1,86%. Tendința ascendentă se va menține și în următoarele trimestre, indicele având un decalaj de şase luni.

Euro a crescut joia trecută la 1,1184 dolari dar s-a depreciat la începutul acestei săptămâni la 1,0996 – 1,1035 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,4372 și 4,5050 lei, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 4,4875 lei.

Deprecierea monedei europene este o consecință a indeciziei BCE în privința politicii sale monetare. Aceasta încearcă să limiteze pierderile economice provocate de războiul din Ucraina, în timp inflația din zona euro a atins în martie recordul istoric de 7,5%.

În schimb, Rezerva Federală se arată dornică de a a majora dobânda sa cheie, la aceasta contribuind și faptul că raportul lunar al Departamentului american al Muncii a semnalat crearea în martie a 431.000 noi slujbe, respectiv scăderea ratei șomajului la 3,6%, ceea ce denotă recuperarea sănătoasă a economiei SUA după perioada de pandemie.

Cursul monedei elvețiene a crescut de la 4,7890 la 4,8439 lei, cel de la finalul perioadei fiind stabilit la 4,8389 lei.

Media lirei sterline a scăzut de la 5,9183 la 5,8330 lei, pentru a începe săptămâna aceasta la 5,8850 lei.

Prețul gramului de aur stabilit de BNR a scăzut luni de la 278,4974 la 278,1553 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.917 – 1.935 dolari/uncie.

Duminică dimineață, bitcoin se tranzacționa în culoarul 45.750 – 46.590 dolari, iar ether fluctua între 3.415 și 3.510 dolari.

Analiza cuprinde perioada 28 martie – 4 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a virat în această săptămână o nouă tranșă de bani în conturile beneficiarilor PNDR în valoare totală de peste 7,5 milioane de euro (7.544.772 euro). Plățile au fost efectuate pentru a deconta investițiile în mediul rural realizate de către tinerii și micii fermieri, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, dar și pentru plățile compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă.

Astfel, pentru beneficiarii submăsurilor 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, AFIR a efectuat începând cu 29 martie 2022 plăți în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, sume provenite din fonduri EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene. De asemenea, AFIR a aprobat și 554.772 euro pentru plățile compensatorii către fermierii care au accesat măsurile privind agromediu și climă, agricultură ecologică și constrângeri naturale.

Fondurile publice nerambursabile, gestionate de AFIR, se plătesc ca urmare a cererilor de plată depuse de către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată.