Euro a crescut joi de la 4,9422 la 4,9441 lei, într-o ședință mai agitată, în care tranzacțiile s-au realizat între 4,9339 și 4,947 lei. Dobânzile interbancare au continuat să crească, la valori care se mai înregistrau în urmă cu nouă ani, și se apropie rapid de pragul psihologic de 5%.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 4,71 la 4,73%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,88 la 4,90%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,96 la 4,97%.

Această creștere se va reflecta într-o majorare începând cu luna iulie a Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), ceea ce va pune o presiune tot mai mare asupra veniturilor celor care au contractat credite. Valoarea IRCC este de 1,86% până la sfârșitul lui iunie.

În ultimul sondaj realizat în rândul membrilor CFA România, 47% dintre participanţi anticipau că rata de politică monetară la finalul anului va fi cuprinsă între 3% şi 4% iar circa o treime se așteptau la valori de 4 – 5%.

Moneda unică a crescut puternic joi, după ce unul dintre vicepreședinții BCE a afirmat că este posibilă o majorare a dobânzii de referință „în iulie”. Un rol pozitiv l-a avut și diferența arătată în sondajele pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța, după dezbaterea televizată, a lui Emmanuel Macron față de Marine Le Pen

Euro a crescut la 1,0824 – 1,0936 dolari, după minimul de 1,0761 dolari atins marți. Aceasta a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,5496 la 4,5321 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,8003 la 4,7790 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9302 la 5,9197 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 284,9153 la 283,5402 lei, mai jos cu 10 lei față de începutul săptămânii, în timp ce metalul galben fluctua între 1.943 și 1.954 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 371,60 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6523 zloți/euro

Deprecierea monedei americane a menținut criptomonedele pe o pantă ascendentă. Bitcoin a crescut la 41.370 – 42.680 dolari iar ether la 3.070 – 3.160 dolari.

Analiza cuprinde perioada 13 – 20 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Cursul euro a crescut miercuri de la 4,5415 la 4,5422 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau între 4,94 și 4,944 lei.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut, după mai multe ședințe de stagnare, de la 4,70 la 4,71%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,86 la 4,88%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,95 la 4,96%.

S-au înmulțit opiniile conform cărora indicele ROBOR la trei luni își va amplifica aprecierea și ar putea ajunge la jumătatea anului la 5,9 – 6%. Sondajul CFA România, publicat marți, anticipează o majorare a dobânzii de politică monetară a BNR la cel puţin 4,25%, în următoarele 12 luni.

Perspectivele economiei românești de la finalul acestui an s-au înrăutățit conform prognozei de primăvară a FMI. Dacă în toamna lui 2021 se estima o creștere a PIB în cursul acestui an de 4,8%, acum prognoza a scăzut la 2,2%. Pentru 2023 se prognozează o revenire la 3,4% care ar continua în 2024 la 3,5%.

Reamintim că în februarie, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, Comisia Europeană prognoza o creștere de 4,2%. La începutul lunii, Banca Mondială estima pentru 2022 un avans doar 1,9%, efect al riscurilor pe care le prezintă conflictul de la granița de nord.

Pe piețele internaționale investitorii își marcau profiturile după raliul apreciativ al monedei americane din zilele trecute. Euro a urcat la 1,0784 – 1,0867 dolari, astfel că media dolarului a scăzut de la 4,5750 la 4,5496 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,8347 la 4,8003 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9615 la 5,9302 lei.

Metalul galben și-a amplificat scăderea la 1.940 – 1.954 dolari, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să alunece de la 290,6460 la 284,9153 lei, după creșterea de luni la 293,5093 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 371,09 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6295 zloți/euro.

Deprecierea monedei americane a permis criptomonedelor să își consolideze cotațiile. Bitcoin se tranzacționa între 41.280 și 42.100 dolari iar ether fluctua în culoarul 3.070 – 3.160 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor a publicat Raportul de selecţie lunar aferent etapei a doua (8 noiembrie - 7 decembrie 2021) a sesiunii de primire proiecte din anul 2021 pentru submăsura 4.2 - Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole, componenta de sprijin pentru investiţii noi, extindere şi modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase (de exemplu mazărea, soia sau fasolea).

În urma procesului de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare, din cele 24 de proiecte depuse în această etapă, 14 proiecte vor primi finanţare în valoare totală de 12,3 milioane de euro. Trei dinte proiectele depuse au fost neconforme, alte cinci proiecte au fost declarate neeligibile pentru finanţare iar două din totalul de 24 de proiecte depuse au fost retrase de către solicitanţi. În această etapă a sesiunii, pragul de calitate a fost de 45 de puncte.

Sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi forme asociative, şi de 40% pentru alte întreprinderi. Menţionăm că, în cazul investiţiilor colective, intensitatea sprijinului a putut fi majorată 20%, finanţarea nerambursabilă acordată prin PNDR, fiind astfel de 70% din valoarea totală eligibilă a investitei.

Valoarea fondurilor europene obţinute variază în funcţie de tipul de beneficiar şi de investiţie. Astfel, pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, sprijinul financiar este de 800.000 de euro/ proiect pentru investiţiile noi şi de 600.000 de euro/ proiect pentru modernizare/ extindere.

De asemenea, solicitanţii constituiţi ca întreprinderi mijlocii au putut accesa fonduri în valoare de 1.200.000 de euro/ proiect pentru investiţiile noi sau de 1.000.000 de euro/ proiect pentru modernizare/ extindere. Pentru alte întreprinderi şi pentru solicitanţii constituiţi în forme asociative, valoarea sprijinului creşte la 1.500.000 de euro/ proiect în cazul investiţiilor noi permise şi la 1.200.000 de euro/ proiect pentru modernizare/ extindere.

Raportul de selecţie lunar este un document public şi poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenţiei, la secţiunea Rapoarte şi Liste, accesând www.afir.info>> Rapoarte şi liste>> Rapoarte de selecţie.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - AFIR

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 02 mai 2022, primește Cereri de intenție pentru accesarea Programului Naţional Apicol (PNA). Valoarea sprijinului financiar alocat anului 2022 pentru PNA este de  peste 60 milioane lei.

Cererile pot fi depuse de către formele asociative apicole legal constituite care solicită sprijin pentru măsura “Asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori”, dar și de către apicultori pentru acțiunile C.4. „Achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie – remorcă apicolă/pavilion apicol şi mijloace fără autopropulsie de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral”, respectiv D.3. “Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

Formularul cererii de intenţie împreună cu alte informaţii detaliate privind accesarea Programului Naţional Apicol se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro, la secțiunea Măsuri de Piață- Apicultură – Anul 2022.

Cererile de intenție împreună cu documentele aferente se depun la sediile Centrelor APIA sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc).

IMPORTANT! Doar solicitanţii care vor depune cererea de intenție pentru măsurile menţionate mai sus au dreptul să depună cererea de plată prin care vor solicita sprijin pentru acelaşi produs/produse din cererea de intenţie până la data de 01.08.2022.

Menționăm că, oricare ar fi momentul depunerii cererii de plată, cu încadrarea în termenul limită, plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după controlul tuturor cererilor de plată și după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat pentru fiecare măsură.  

Program Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.

În Ședința Guvernului din 21 aprilie 2022, a fost adoptată Ordonanța de Urgență privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19. Actul normativ reglementează speciile, beneficiarii, criteriile de eligibilitate, documentele justificative, durata schemei şi valoarea ajutorului de stat, precum şi regulile procedurale pentru implementarea schemei de ajutor de stat.

„Sprijinim crescătorii de animale prin acordarea unui ajutor de stat pentru a compensa şi a contracara o parte din pierderile pe care fermierii le-au înregistrat în ultimii doi ani, cauzate de restricțiile sanitare și perturbarea lanțurilor de aprovizionare. Prin acordarea acestui sprijin în valoare totală de aproape 454 de milioane de lei, complementar celorlalte programe de sprijin destinate sectorului zootehnic, oferim fermierilor ajutorul de care au nevoie pentru a-și desfășura activitatea în condiții de normalitate” a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Ajutorul de stat se acordă pentru următoarele categorii de beneficiari:

a) în sectorul bovine, crescătorilor persoane fizice, persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, care, în anul 2022, desfășoară activitate de creștere a bovinelor;

b) în sectorul suine, crescătorilor întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum şi persoane juridice care, în anul 2021, au desfăşurat activitate de îngrăşare şi/sau reproducţie a suinelor în exploatații autorizate sanitar veterinar;

c) în sectorul avicol, crescătorilor de păsări întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum şi persoane juridice care, în anul 2021, au desfăşurat activitate de reproducţie tineret și adulte și/sau de incubație şi/sau de creştere a păsărilor pentru carne sau de creștere a tineretului de înlocuire și a găinilor adulte pentru ouă consum în exploatații autorizate sanitar veterinar.

Beneficiarii estimativi ai acestei scheme de ajutor de stat vor fi circa 95.000 de crescători de bovine și aproximativ 600 de fermieri din sectoarele suine și avicol.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899.000 lei şi este repartizată după cum urmează:

a) 170.250.000 lei pentru sectorul bovine;

b) 167.649.000 lei pentru sectorul suine;

c) 116.000.000 lei pentru sectorul avicol.

În sectorul bovine, ajutorul de stat se acordă beneficiarilor, în scopul compensării pierderilor cauzate de pandemie în semestrul I al anului 2022, pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2022, la care se pot adăuga și bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2022, în exploatație cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE. Cuantumul pe cap de animal se calculează prin raportarea plafonului prevăzut la efectivul total de bovine eligibile.

În sectorul suine, ajutorul de stat se acordă beneficiarilor, astfel:

a) pentru capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută în anul 2021, echivalent UVM, în funcţie de categoriile de suine, respectiv suine la îngrăşat şi/sau scroafe și scrofițe montate, denumite în continuare animale de reproducţie femele, cu scopul de a menține exploatația în bune condiții tehnologice;

b) pentru efectivele de suine, echivalent UVM, respectiv efectivul mediu anual aferent anului 2021/efectivul mediu anual eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 pentru categoria de animale de reproducție femele și/sau efectivul livrat în anul 2021/efectivul eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 pentru categoria de suine la îngrășat.

Cuantumul ajutorului de stat în sectorul suin este de 10 euro/UVM, echivalent în lei pentru capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare. Pentru efectivele de suine, echivalent UVM, acesta se calculează astfel:

(i) din plafonul prevăzut se scade valoarea totală aferentă capacității de producţie în condiții minime de bunăstare, echivalent UVM;

(ii) suma rezultată din calculul de la pct.(i) se împarte la efectivul total de suine eligibile, echivalent UVM.

În sectorul avicol, cuantumul pe UVM se calculează prin raportarea plafonului alocat la efectivul total de păsări eligibile, echivalent UVM, și la capacitatea totală de producţie a stațiilor de incubație, echivalent UVM. Ajutorul de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol se acordă astfel:

a) pentru efectivele de păsări, echivalent UVM, respectiv efectivul mediu anual de găini rase grele/găini ouătoare aferent anului 2021/efectivul mediu anual de găini rase grele/găini ouătoare eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 și/sau efectivul de pui de carne cu vârsta peste 35 zile și/sau pui de curcă cu vârsta peste 71 zile, livrați în 2021/efectivul eligibil în Măsura 14 - Bunăstarea animalelor în anul 2021 și/sau efectivul mediu anual de tineret de reproducție aferent anului 2021 și/sau efectivul mediu anual de tineret de înlocuire pentru găini ouătoare aferent anului 2021.

b) pentru capacitatea de producţie deţinută în anul 2021, echivalent UVM, aferentă unei serii de pui eclozionați.

Valoarea totală a ajutorului acordat unui beneficiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 290.000 euro.

Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat este de 20 de zile, începând cu ziua următoare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2022.

Începând cu data primirii deciziei Comisiei Europene privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se stabileşte eligibilitatea beneficiarului şi se poate constitui obligaţia de plată a acestui ajutor de stat.

Sursa text și foto www.madr.ro

Leul a avut o nouă ședință liniștită iar cursul euro a fost stabilit la 4,9415 lei, față de 4,9416 lei, la începutul săptămânii. Cotațiile din cursul dimineții au atins un minim de 4,936 lei, înainte de deschiderea pieței locale, unde tranzacțiile se realizau în culoarul 4,938 – 4,943 lei.

Marți au fost publicate datele obținute în urma sondajului realizat luna trecută în rândul membrilor. Acesta anticipează pentru orizontul de șase luni o valoare medie a euro de 5,0402 lei, în creștere față de precedentul sondaj când se prognoza un nivel de 5,0240 lei. Pentru orizontul de 12 luni se anticipează o valoare medie a cursului de 5,082 lei/euro, în scădere față de sondajul din februarie când prognoza era de 5,1029 lei/euro.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 4,70%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,84 la 4,86%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,92 la 4,95%.

Sondajul CFA România anticipează o majorare a dobânzii de politică monetară a BNR la cel puţin 4,25%, în următoarele 12 luni

Politică mai agresivă a Rezervei Federale americane de majorare rapidă a dobânzii sale de referință, președintele filialei din St. Louis solicitând o creștere a acesteia la ședința din mai cu 0,75 puncte procentuale, a menținut moneda unică în jurul pragul de 1,08 dolari, cotațiile fluctuând între 1,0761 și 1,0813 dolari, în timp ce moneda japoneză a atins un minim a ultimilor 20 de ani de peste 128 yeni/dolar.

În piața locală, cursul dolarului a scăzut ușor, de la maximul istoric de 4,5789 lei la 4,5750 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,8526 la 4,8347 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,9584 la 4,9615 lei.

Îngrijorările provocate de consecinţele economice la nivel mondial ale războiului din Ucraina, cât şi creşterea inflaţiei au înmulțit plasamentele în metalul galben, care este considerat drept refugiu. Marți, uncia fluctua între 1.973 și 1.981 dolari iar prețul gramului de aur a scăzut de la 293,5093 la 290,6460 lei.

Redeschiderea piețelor din regiune, după minivacanța de Paște, a adus aprecierea mediei monedei maghiare la 373,19 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6361 zloți/euro.

După scăderea de luni până la 38.660 dolari, bitcoin a urcat la 40.625 – 41.220 dolari. Ether a crescut de la 2.890 la 3.035 – 3.090 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu