Luna mai este luna promovării economiei sociale şi este dedicată organizării unor evenimente și acţiuni de conștientizare a importanței dezvoltării acestui sector pentru întreaga societate, la nivel național.

Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor private cu caracter economic şi social, servind interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea incluziunii sociale şi/sau furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.

Domeniul economiei sociale, stabilirea măsurilor de promovare şi de sprijinire a economiei sociale, precum și condiţiile de atestare a întreprinderilor sociale şi de certificare a întreprinderilor sociale de inserţie sunt reglementate de Legea nr.219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare. Contribuind la dezvoltarea comunităţilor locale, economia socială are ca obiective consolidarea coeziunii economice şi sociale, ocuparea forţei de muncă și dezvoltarea serviciilor sociale.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile economiei sociale desfășoară, în principal, următoarele activități de interes general: producerea de bunuri, prestarea de servicii și/sau execuția de lucrări care contribuie la bunăstarea comunității sau a membrilor acesteia; promovarea cu prioritate a unor activități care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparținând grupului vulnerabil; dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil; dezvoltarea serviciilor sociale pentru creșterea capacității de inserție pe piața muncii a persoanelor din grupul vulnerabil.

Principiile pe care se bazează economia socială sunt:

– prioritate acordată individului și obiectivelor sociale față de creșterea profitului;

- solidaritate și responsabilitate colectivă;

- convergența dintre interesele membrilor asociați și interesul general și/sau interesele unei colectivități;

- control democratic al membrilor, exercitat asupra activităților desfășurate;

- caracter voluntar și liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;

- personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune și independentă față de autoritățile publice;

- alocarea celei mai mari părți a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivăți sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor;

- proces decizional transparent şi responsabil în interesul colectivităţii pe care o deserveşte.

Întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie beneficiază de gratuitate pentru emiterea atestatului sau/și a mărcii sociale, precum şi înregistrarea în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale (RUEIS). Serviciile de atestare și de certificare sunt oferite de Agenția Judeteană pentru Ocuparea Forței de Muncă Calarasi, prin intermediul compartimentului de economie socială şi acordă sprijin metodologic pentru derularea procedurii de atestare/certificare a întreprinderilor sociale/ întreprinderilor sociale de inserţie, precum şi pentru desfăşurarea activităţii acestora în raport cu drepturile şi obligaţiile acestora în calitate de întreprinderi sociale/întreprinderi sociale de inserţie.

La nivel national procesul de atestare și certificare a debutat în anul 2016, iar până la finele lunii martie 2022 au fost acordate 2.595 de atestate ca întreprindere socială (ÎS) și 180 de certificate de întreprindere socială de inserție (ÎSI)/marcă socială. În perioada 2017-2022, au fost retrase, conform prevederilor legale, 81 de atestate de IS și 7 mărci sociale.

RUEIS este publicat lunar, în forma actualizată, pe pagina de internet a ANOFM (www.anofm.ro) și poate fi consultat de orice persoană interesată de domeniul economiei sociale.

În cadrul campaniei de promovare a economiei sociale, Agenţia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călărasi derulează acţiuni în vederea promovării drepturilor și obligațiilor entităților de economie socială atestate și certificate, după caz, modificărilor aduse cadrului legal prin OUG nr. 33/2022, precum și creșterii gradului de implicare a autorităților locale în susținerea domeniului economiei sociale.                     

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

În Ședința Guvernului din 11 mai 2022 a fost aprobată Hotărârea prin care se stabilesc plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2021.

Aproximativ 46.000 de fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate vor beneficia de această formă de sprijin a cărei valoare totală se ridică la suma de 87.097.190 euro.

„Continuăm să punem la dispoziția fermierilor noștri mecanisme de susținere astfel încât aceștia să își poată desfășura activitatea în condiții cât mai bune. Suntem în permanență preocupați să găsim soluții pentru a le permite agricultorilor să obțină în continuare producții la un nivel ridicat și luăm măsurile necesare ca banii destinați sprijinirii fermierilor să ajungă în conturile lor la timp”, a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

Potrivit actului normativ, suma totală de 87.097.190 euro este repartizată astfel:

a) 31.232.000 euro pentru soia;

b) 17.215.000 euro pentru lucernă;

c) 450.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre și fasole boabe;

d) 90.000 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.087.000 euro pentru orez;

f) 844.360 euro pentru sămânță de cartof;

g) 132.980 euro pentru hamei;

h) 16.099.500 euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 1.250.000 euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j) 13.560 euro pentru castraveți pentru industrializare cultivați în câmp;

k) 12.370.460 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 517.500 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 2.794.830 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor aprobate prin prezentul act normativ la suprafețele eligibile pentru anul de cerere 2021.

Sursa www.madr.ro

Leul a avut o evoluție calmă în timp ce alte monede din regiune s-au depreciat după raliul ascendent din ultimele zile ale dolarului, care se apropie de un maxim al ultimilor 20 de ani față de un coș al principalelor valute. Cursul euro a fost stabilit la 4,9480 lei de la 4,9479 lei, în ședința precedentă. Tranzacțiile se realizau într-un culoar îngust, 4,946 – 4,949 lei.

În comunicatul de presă publicat la finalul ședinței de politică monetară a BNR se arată că „principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în perioada recentă, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară din aprilie, precum și pe fondul controlului ferm exercitat asupra lichidității de pe piață și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,37 la 5,44%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,50 la 5,59%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 5,69 la 5,79%.

Scăderea prețurilor de consum din Statele Unite cu 0,3% în aprilie ceea a făcut ca inflația anuală să decelereze de la 8,5% în martie la 8,3% luna trecută, a înmulțit plasamentele în dolari, investitorii considerând că Rezerva Federală va continua să înăsprească agresiv politica sa monetară.

Euro a scăzut la 1,0414 – 1,0530 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,6866 la 4,7224 lei.

Media francului elvețian a crescut de la 4,7362 la 4,7627 lei iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,7968 la 5,7790 lei, efect al tensiunilor apărute între Marea Britanie și Irlanda în ceea ce privește Protocolul referitor la statutul Irlandei de Nord.

Prețul gramului de aur a urcat de la 278,9182 la 282,0529 lei, efect al aprecierii monedei americane, care a suplinit deprecierea metalului galben la 1.842 – 1.854 dolari/uncie.

Creșterea dolarului a provocat deprecierea monedelor din regiune. Media celei maghiare a fost calculată la 382,76 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6841 zloți/euro.

Scăderile suferite de bursele pe acțiuni, în condițiile în care cererea de monedă americană s-a amplificat, s-a reflectat în deprecierea semnificativă a criptomonedelor. Cea mai afectată monedă digitală este Terra Luna care a pierdut în 24 de ore 98% din valoarea ei.

De la valori de 30.200 – 32.110 dolari, care se înregistrau miercuri, bitcoin s-a prăbușit până la 25.787 dolari, pentru apoi să urce spre 28.800 dolari iar capitalizarea ei s-a redus la 540 miliarde dolari.

Ether a scăzut sub pragul de 2.000 dolari, până la 1.729 dolari, maximul zilei fiind de 2.185 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) au primit, în perioada 14 aprilie – 10 mai 2022, fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 60,71 milioane euro. Prin aceste plăți, AFIR decontează cheltuielile realizate în cadrul proiectelor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, precum și angajamente pentru măsurile de mediu și climă.

Pentru finanțarea investițiilor în exploatații agricole, în unități de procesare, dar și pentru dezvoltarea mediului rural, AFIR a alimentat conturile beneficiarilor cu suma de 31,7 milioane euro. Din această sumă, 22,81 milioane euro este plătită din FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, iar 6,71 milioane euro din EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene. Restul sumei, respectiv 2,18 milioane euro reprezintă Taxa pe Valoare Adăugată (TVA).

În același timp, experții AFIR au autorizat și au transferat către APIA suma de 29 milioane euro, pentru a se efectua plățile către beneficiarii FEADR. Aceste fonduri au ajuns deja în conturile fermierilor care beneficiază de finanțarea acordată prin Măsurile 10 „Agro-mediu și climă”, 11 „Agricultura ecologică”, 13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”, 14 „Bunăstarea animalelor” și ai 15 – „Plăți pentru angajamente de silvomediu”.

Fondurile publice nerambursabile sunt acordate în urma verificării și autorizării la plată de către experții AFIR, în baza cererilor de plată primite de la beneficiarii publici și privați ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în conformitate cu contractele de finanțare încheiate și angajamentele asumate.

În luna martie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6401 lei, cu 342 lei (+5,6%) mai mare decât în luna februarie 2022. Câştigul salarial mediu net a fost 3937 lei, în creștere faţă de luna precedentă cu 216 lei (+5,8%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9968 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2079 lei).

Martie 2022 comparativ cu Martie 2021

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 11,0%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum           

Indicele câştigului salarial real a fost 100,8% ȋn luna martie 2022 față de luna martie 2021.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,8% ȋn luna martie 2022 față de luna februarie 2022.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 234,2%, cu 8,7 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2022.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Martie 2022 comparativ cu Februarie 2022

În luna martie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic , nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 55,4% ȋn activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 28,7% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 22,2% ȋn fabricarea băuturilor;
• între 12,0% și 19,0% ȋn activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de editare, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, extracţia minereurilor metalifere, telecomunicaţii, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
• între 7,5% și 11,5% ȋn fabricarea altor mijloace de transport, extracţia cărbunelui superior şi inferior, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, cercetare-dezvoltare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice;
• între 6,0% și 7,0% ȋn fabricarea produselor textile, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2022 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performante deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrari audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-3,6%), respectiv în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (-0,1%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,9%), administraţie publică (+2,2%), respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (+0,6%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă).

sursa www.calarasi.insse.ro

Ministerul Energiei a lansat miercuri, 11 mai, spre consultare publică documentele pentru Schema de ajutor de stat și Ghidul Specific aferente ”Măsurii de investiții I.4 – Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice, de minimum 480 MWh, până la data de 31 decembrie 2025.

Investiții în lanțul valoric industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare al bateriilor, al celulelor și a panourilor fotovoltaice

Detalii:

Lanțul valoric industrial al bateriilor va atinge o capacitate anuală totală de fabricație și asamblare al bateriilor de cel puțin 2 GW, în timp ce lanțul valoric industrial al celulelor și panourilor fotovoltaice va atinge o capacitate anuală totală de cel puțin 200 MW până la 31 decembrie 2025.

Perioada de depunere: 30 iunie 2022 – 30 iunie 2023

Vor putea fi finanțate proiecte care au ca obiectiv implementarea uneia dintre următoarele acțiuni:

a) Construirea de noi capacităţi de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor de tip Li[1]Ion (inclusiv Li-metal, Li – sulfur, Zn, flow, high temeperature), care include orice combinatie a activităților de:

1) producție de electrozi și/sau componente ale electrozilor și bateriilor,

2) asamblarea electrozilor în baterii și testarea/condiționarea bateriilor,

3) reciclarea bateriilor;

b) Construirea de noi capacități de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a celulelor sau panourilor fotovoltaice, care include orice combinație a activităților de:

1) producție de polisilicon și wafers,

2) asamblare de celule și module fotovoltaice,

3) reciclare a panourilor fotovoltaice (sau a unor elemente ale acestora).

Solicitanții eligibili sunt întreprinderile mijlocii, mici (inclusiv întreprinderi nou-înființate) și microîntreprinderile cât și întreprinderile mari constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau constituite în conformitate cu legislația specifică din statul membru a cărei naționalitate o dețin și cu condiția înregistrării la ONRC în România.

Bugetul total estimat al schemei este echivalentul în lei a sumei de 260.000.000 euro, compus din 199.000.000 euro (diferența de 1.000.000 euro până la valoarea întregului buget de 200.000.000 euro fiind suma alocată pentru asistența tehnică pentru Ministerul Energiei, conform PNRR)

Investiții pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii)

Detalii:

Perioada de depunere: 30 iunie 2022 – ora 10:00 – 31 august 2022, ora 17:00

Solicitanții eligibili sunt: Societățile, întreprinderi mici, mijlocii și mari, constituite în baza Legii nr.31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au înscrise în actul constitutiv activități privind producerea și comercializarea de energie electrică, corespunzătoare diviziunii 35: “Producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat” din clasificarea codurilor CAEN.

Bugetul alocat schemei este echivalentul în lei a sumei de 104 milioane euro, compus din 80 milioane euro fonduri nerambursabile asigurate în cadrul PNRR și fonduri naționale în valoare de 24 milioane euro

Ajutorul se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi nu poate depăşi:

• 167.000 euro per MWh de stocare;

• 15.000.000 euro pe întreprindere, pe proiect de investiții”, a anunțat Virgil Popescu ministrul Energiei.

Mai multe detalii aici: http://energie.gov.ro/pnrr/

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul Ministerului Energiei.

Persoanele sau entitățile interesate vor putea formula observații și propuneri, care vor fi transmise la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..