Înregistrarea în SPV devine obligatorie începând cu 1 martie 2022 pentru transmiterea cererilor, înscrisurilor sau a oricăror altor documente către organele fiscale, de către contribuabilii care desfăşoară activităţi economice într-o formă de activitate autorizată

Prin O.G. nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și reglementarea unor măsuri fiscale, a fost introdusă, începând cu data de 01 martie 2022, obligativitatea transmiterii la organul fiscal central a cererilor, înscrisurilor sau a altor documente prin intermediul Spațiului Privat Virtual. Această obligativitate revine persoanelor juridice, asocierilor și altor entități fără personalitate juridică, persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent ca persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale.

În situația în care contribuabilii/plătitorii nu își îndeplinesc obligația comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță a cererilor, înscrisurilor sau oricăror altor documente, iar acestea sunt depuse la organul fiscal central în format letric, nu vor fi luate în considerare, urmând ca acesta să notifice contribuabilii/plătitorii cu privire la obligativitatea comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță.

Recomandăm contribuabililor să întreprindă demersurile necesare pentru înregistrarea în Spațiul Privat Virtual, până la data de 01 martie 2022, pentru a evita eventualele efecte negative care pot apărea în situația în care un document trebuie depus într-un anumit termen, iar acest lucru se realizează fizic și nu prin intermediul Spațiului Privat Virtual, cum ar fi: pierderea dreptului de a beneficia de o facilitate fiscală, aplicarea unor amenzi, etc.

Reamintim faptul că Spațiul Privat Virtual este un serviciu gratuit, disponibil 24h/24h, 7 zile/7 zile, prin intermediul căruia contribuabilii depun declarații, cereri, solicită documente, verifică situația fiscală proprie, etc. Prin transmiterea documentelor prin mediul electronic sunt economisite atât resursele contribuabililor, cât și cele ale administrației fiscale.

Persoanele fizice sau juridice, care dețin certificate digitale calificate, pot solicita înregistrarea ca utilizatori SPV pe baza acestora, iar persoanele fizice care nu dețin un astfel de certificat, pot solicita înregistrarea pe bază de nume de utilizator și parolă.

Informații suplimentare cu privire la înrolarea în Spațiul Privat Virtual se pot obține:

- accesând portalul ANAF, la secțiunea ”Servicii Online”

- vizionând materialele informative publicate pe www.youtube.com (pentru persoane juridice, pe baza certificatelor digitale - https://www.youtube.com/watch?v=SHXWtBP4jf4&t=3s și pentru persoane fizice, cu nume de utilizator și parolă - https://www.youtube.com/watch?v=XFQ9KJrI5v0)

- telefonic, apelând Call Center-ul ANAF la nr. 031.403.91.60.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a transmis la sfârşitul lunii ianuarie 2022 Comisiei Europene (CE) solicitarea de decontare a sumei de 426,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea plăţilor realizate din bugetul naţional către fermieri în perioada 16 octombrie - 31 decembrie 2021.

Declaraţia transmisă însumează totalul plăţilor efectuate de Agenţie în trimestrul IV către beneficiarii proiectelor de investiţii finanţate prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), dar şi plăţile directe şi compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenţia de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură (APIA).

Conform procedurilor de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, declaraţia de cheltuieli aferentă trimestrului IV a fost încărcată direct de către AFIR în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre şi CE, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declaraţia de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Reamintim că, până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României peste 6,4 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltarea durabilă a mediului rural prin PNDR 2014 - 2020.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, MADR completează actele normative referitoare la Programele ”Tomata”, susținerea de legume în spații protejate și de susținere a producției de usturoi românesc, cu dispoziții în scopul reducerii eforturilor fermierilor de procurare a documentelor necesare pentru obținerea sprijinului acordat.

Având în vedere că pentru Ciclul I de producție, cultivatorii de tomate pot depune la Direcțiile Agricole Județene (DAJ) cereri pentru obținerea ajutorului de minimis, până la data de 1 martie 2022, pentru fermierii care din varii motive nu au reușit să obțină și să depună certificatul de atestare fiscală și cazierul fiscal, Direcțiile Agricole Județene vor proceda la completarea dosarelor și vor solicita de la autoritățile publice emitente documentele menționate.

De asemenea, DAJ poate solicita și alte documente eliberate de autoritățile statului necesare completării documentației depuse de fermieri pentru acordarea ajutorului de minimis.

”Așa cum am mai spus, rolul principal al Ministerului Agriculturii şi al angajaţilor săi este acela de a munci pentru fermieri, care ştiu ce au de făcut: să stea în câmp şi să producă hrană pentru populație. De aceea, structurile județene vor prelua partea birocratică din întregul proces de implementare al accesării acestor programe de sprijin”, a afirmat ministrul Adrian CHESNOIU.

Amintim că prin Hotărârea Guvernului nr.148/2022 a fost aprobat programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, iar prin Hotărârea Guvernului nr.147/2022 a fost aprobată schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi.

Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțare oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență, ce va sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică, digitalizare). Datorită naturii sale excepționale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi plătite direct României pe baza progreselor înregistrate în aplicarea PNRR-ului. Și statul va sprijini și încuraja investițiile, îndeosebi cele cu efect multiplicator ridicat în economie – 88,8 miliarde de lei în acest an. Dar, să vedem care sunt principalele programe și mecanisme și cum pot fi ele accesate.

Agenții economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană și implementate la nivel național (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat și, nu în ultimul rând, parte din finanțările aferente Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Reformele și proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiții în energie verde, sănătate, educație, infrastructură, dar și în dezvoltare și adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunități de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.

Ce bani pot fi accesați prin PNRR. Cu o alocare inițială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie la redresarea economică și socială pe termen lung a țării, prin finanțarea atât a unor proiecte de interes public, cât și a unor investiții din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanțate investiții în digitalizare sau în capacități de producție de energie regenerabilă.

Investițiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în construcții și transporturi) și tranziția spre neutralitate climatică vor fi susținute și prin Fondul de modernizare. Astfel, în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât și privată, pe care să le propună spre finanțare Băncii Europene de Investiții și Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecții de capital.

Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe și fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agențiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiții în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor și monitorizarea implementării proiectelor.

Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană și România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaționale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor și beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum și finanțarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte.

Programele operaționale includ: Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Transport (POT), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), dar și Programe Operaționale Regionale (POR).

Programul Operațional Tranziție Justă vizează creșterea eficienței energetice și se adresează investițiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare a autovehiculelor electrice, dar și a celor ce susțin tranziția de la cărbune la gaz în 6 județe (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș). Beneficiarii sunt în principal autoritățile, însă fondurile pot fi accesate și de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă își propune, pe lângă protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, și tranziția către o economie circulară. Și în acest caz, autoritățile sunt principalii beneficiari, alături de entități private, întreprinderi mari și IMM-uri.

Programul Operațional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naționale sau Autoritățile cu atribuții în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanțate prin POT sunt și investițiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel național și regional, infrastructura de metrou, investițiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval - intervenții în portul Constanța și porturi dunărene, precum și proiectele de îmbunătățire a siguranței circulației rutiere.

Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunități de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât și pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Proiectele aparținând IMM-urilor, companiilor mari sau instituțiilor publice care vizează dezvoltarea, dar și adoptarea de tehnologii pot fi finanțate în cadrul programului.

Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcții este Programul Operațional Sănătate, care își dorește să îmbunătățească accesibilitatea, eficiența și reziliența sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investițiile pentru construirea spitalelor regionale și a infrastructurii spitalicești noi.

Actorii privați (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar și instituțiile de cercetare-dezvoltare și autoritățile din administrația publică pot beneficia de finanțare și prin Programe Operaționale Regionale. Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon și infrastructura economică, socială și culturală la nivel regional și local.

Pot fi accesate și ajutoare de stat. De asemenea, companiile ar trebui să știe că sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanțelor.

În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depășește 2 miliarde de euro, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investițiile din domeniul construcțiilor au devenit eligibile.

Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiții au primit acord de finanțare este de 37,5 mil. euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensitățile maxime asociate hărții regionale autorizate de Comisia Europeană.

În concluzie, indiferent de mecanismul pentru care optează, pentru a finanța un proiect din surse nerambursabile, recomandăm investitorilor să identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul în care funcționează și să respecte orientările punctuale ale fiecărui program privind depunerea dosarului, pentru că fiecare cerere de finanțare este unică.

Autori: Ileana Guţu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România; Iulia Alexe, Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România; Nicoleta Zaharia, Senior Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

Începând cu aprilie, când va dispare ajutorul de stat la plata energiei, se va trece la inflaţia cu două cifre, așa cum se arată în comunicatul de presă publicat după ședința BNR de miercuri.

Pentru a limita creșterea prețurilor, banca centrală a decis să majoreze dobânda sa de politică monetară de la 2 la 2,5%/an, ceea ce va frâna consumul. În același timp, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost majorată la 3,5% iar cea a facilității de depozit la 1,5%.

Cu toate acestea, România rămâne cu cea mai redusă dobândă-cheie din zonă. În Cehia ea este de 4,5%, în Ungaria de 2,9% iar în Polonia de 2,75%.

Un raport al BCR anticipează că „dobânda de politică monetară va atinge 3,0% la mijlocul acestui an, iar dobânda Lombard 4,0%”.

Fără a mai aștepta decizia de politică monetară a BNR, dobânzile interbancare au cunoscut o nouă majorare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut miercuri de la 3,22 la 3,29%, valoare care nu a mai fost atinsă începând cu mai 2019.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,37 la 3,43%, cea mai ridicată valoare începând aprilie 2019. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,48 la 3,56%.

Piața valutară a fost calmă. Cursul euro a urcat insesizabil de la 4,5458 la 4,5459 lei. În cursul dimineții euro a atins un minim de 4,942 lei însă tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 4,944 – 4,947 lei.

În așteptarea publicării joi a datelor privind inflația din Statele Unite, euro a crescut ușor la 1,1402 – 1,1445 dolari iar media monedei americane a alunecat de la 4,3306 la 4,3233 lei.

Reamintim că prețurile din SUA au crescut în decembrie cu 7%, nivel care nu a mai fost atins din iunie 1982, iar analiștii anticipează depășirea recordului, motiv pentru Fed de a accelera înăsprirea politicii sale monetare.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,6917 la 4,6821 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,8666 la 5,8715 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 253,2856 la 253,9364 lei, efect al creșterii unciei la 1.826 – 1.833 dolari.

Majorarea dobânzii-cheie de către Banca Poloniei a apreciat zlotul la 4,5167 unități/euro. Moneda maghiară s-a apreciat la rândul ei de la 353,69 la 353,15 forinți/euro.

Bitcoin era stabil și tranzacționa în culoarul 43.190 – 44.470 dolari iar ether fluctua între 3.060 și 3.210 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Cei care au luat credite înainte de mai 2019 vor fi nevoiți să scoată mai mulți lei din buzunar, indicii ROBOR cunoscând o creștere constantă de la începutul anului. De altfel, valoarea lor s-a dublat în ultimele șase luni.

Mai protejați sunt cei care achită ratele în funcție de indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 care este în prezent de 1,17%.

Cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicii ROBOR au cunoscut noi creșteri. Evoluția se datorează tendinței de majorare a inflației dar și semnalelor date de marile bănci centrale că sunt decise să înăsprească politicile lor monetare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marți de la 3,19 la 3,22%, valoare care nu a mai fost atinsă începând cu 20 martie 2020.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,28 la 3,33% la 3,37%, cea mai ridicată valoare începând 11 iulie 2019. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,45 la 3,48%.

Potrivit ultimului sondaj realizat în rândul membrilor CFA România, indicele la 3 luni ar putea crește până la finalul anului la 3,87%.

Piața valutară a fost calmă, iar cursul euro a scăzut de la 4,9460 la 4,9458 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,9444 – 4,9448 lei.

Euro scădea la 1,1396 – 1,1449 dolari, piețele privind către Statele Unite unde urmează să fie publicate datele privind inflația. O nouă majorare a prețurilor ar putea impune măsuri mai aspre din partea Rezervei Federale. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3301 la 4,3306 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 4,6866 la 4,6917 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8477 la 5,8666 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 252,1971 la 253,2856 lei, după ce metalul galben a urcat la 1.816 – 1.824 dolari/uncie.

În regiune, moneda maghiară se deprecia la 353,69 forinți/euro iar cea poloneză se aprecia la 4,5274 zloți/euro.

După ce s-a apropiat marți de 45.500 dolari, bitcoin cobora la 43.200 dolari. Ether fluctua în culoarul 3.055 – 3.230 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu