Băncile centrale din întreaga lume, inclusiv Rezerva Federală, BCE sau Banca Angliei, au declanșat în ultimele luni procesul de înăsprire a politicilor lor monetare, încercând prin majorarea dobânzilor să încetinească inflația fără a afecta evoluția economică.

Miercuri se va desfășura a doua ședință de politică monetară a BNR din acest an. Piața anticipează o nouă majorare a dobânzii cheie, după cea din ianuarie, care a dus-o de la 1,75 la 2%/an.

Majoritatea analiștilor prognozează o nouă majorare a dobânzii de politică monetară, care ar urma să urce la 3% la jumătatea anului.

Anticipând decizia BNR, dobânzile interbancare au cunoscut luni un salt spectaculos, atingând valori care se înregistrau înainte de începerea pandemiei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 3,11 la 3,19%, valoare care nu a mai fost atinsă începând cu 20 martie 2020.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,28 la 3,28% la 3,33%, cea mai ridicată valoare începând 11 iulie 2019. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,40 la 3,45%.

Evoluția leului față de euro din perioada analizată a fost una foarte stabilă, în ton cu ceea ce s-a petrecut în ultimele patru – cinci luni.

Cursul monedei unice a fluctuat între 4,9457 și 4,9468 lei, cel de la începutul acestei săptămâni fiind stabilit la 4,9460 lei, după o ședință în care cotațiile au fluctuat între 4,944 și 4,948 lei.

Chiar dacă economia SUA a creat 467.000 de locuri de muncă în ianuarie, depășind de trei ori prognozele, moneda americană nu a profitat de aceste date, după ce BCE a anunțat că este pregătită să mărească dobânzile din zona euro la sfârșitul acestui an.

De la un minim de 1,1132 dolari, în ultima zi din ianuarie, euro a crescut vineri la 1,1484 dolari, maxim al ultimelor aproape trei luni, pentru ca lunea aceasta să fluctueze între 1,1415 și 1,1464 dolari. Evoluția s-a reflectat într-o scădere a cursului dolarului de la 4,4284 la 4,3153 lei, cel de la finalul perioadei fiind stabilit la 4,3301 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat la sfârșitul săptămânii trecute până la 1,06 franci/euro, minim al ultimelor trei luni, iar media a scăzut de la 4,7550 la 4,6766 lei, pentru ca luni să urce la 4,6866 lei.

Banca Angliei a majorat dobânda sa de politică monetară la 0,5% iar lira sterlină a crescut la 1,2068 euro însă cotațiile de luni au alunecat la 1,1805 – 1,1851 euro, astfel că media ei a scăzut de la 5,9528, la începutul perioadei, la 5,8477 lei, la sfârșitul ei.

Deprecierea monedei americane a provocat vinerea trecută scăderea prețului gramului de aur de la 254,2330 la 251,5569 lei, care a urcat luni luni la 252,1971 lei, în timp ce metalul galben a fluctuat în culoarul 1.809 – 1.815 dolari.

Joi, bitcoin a atins un minim de circa 36.300 dolari, pentru ca lunea aceasta să urce la 41.720 – 42.950 dolari.

La rândul său, ether a crescut de la 2.480 dolari, la începutul săptămânii trecute, la 2.998 – 3.107 dolari, lunea aceasta.

Analiza cuprinde perioada 31 ianuarie – 7 februarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Joi, monedele din regiune se apreciau față de euro, direcție de care a profitat și leul, întărirea lui fiind însă de mai mică amplitudine.

Cursul euro a scăzut la 4,9457 lei, după un început de săptămână la 4,9468 lei. Transferurile de joi se efectuau în culoarul 4,944 – 4,948 lei, cotații identice cu cele din ședința precedentă.

Semnalele venite din vestul Europei și Statele Unite referitoare la accelerarea inflației în următoarele luni, se vor răsfrânge pe plan local în majorarea prețurilor, care au urcat în decembrie 2021/decembrie 2020 la un nivel de 8,2%, va necesita din partea BNR noi măsuri de înăsprire a politicii monetare.

De altfel, „Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilităţii preţurilor”, așa cum apare pe pagina de internet a băncii centrale.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%.

În schimb, indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 3,21 la 3,23% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 3,31 la 3,33%.

Euro a scăzut la 1,1275 – 1,1308 dolari, înainte de declarațiile d-nei Christine Lagarde, președinta BCE, așteptate la finalul ședinței de politică monetară, după ce inflația din zona euro a atins în ianuarie un record de 5,1%/an. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3731 la 4,3845 lei.

Media monedei elvețiene a scăzut de la 4,7576 la 4,7550 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,9268 la 5,9390 lei, după ce Banca Angliei a majorat dobânda de politică monetară la 0,5%, pentru a stopa inflația, care ar putea trece în această primăvară, conform noilor previziuni, de 7%.

Prețul gramului de aur a urcat de la 253,5240 la 254,2330 lei, după ce uncia a crescut la 1.801 – 1.807 dolari.

Media monedei poloneze se aprecia joi la 4,5439 față de 4,5982 zloți/euro, la începutul săptămânii, iar a celei maghiare a scăzut la 354,66 forinți/euro mai jos cu aproape 1% față de luni.

Tendința de depreciere a monedelor digitale s-a menținut joi. Bitcoin cobora la 36.310 – 37.130 dolari. Ether pierdea circa 2,4% și fluctua între 2.580 și 2.720 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

În Monitorul Oficial nr. 102 din 1 februarie 2022 a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor (OMF) nr. 94/2022 privind obligațiile fiscale și bugetare care pot fi achitate prin intermediul cardurilor bancare la terminalele POS instalate la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală informează contribuabilii, persoane fizice şi juridice că, începând cu data publicării ordinului în Monitorul Oficial, pot achita prin intermediul cardurilor bancare la terminalele POS instalate la sediile unităţilor Trezoreriei Statului, sume reprezentând venituri ale bugetului de stat sau venituri cuvenite altor bugete administrate de ANAF, atât în situaţia în care plata se efectuează în conturi de venituri bugetare, cât şi în situaţia în care plata acestora se efectuează în conturi unice.

Menționăm că anterior doar persoanele fizice puteau plăti cu cardul și doar pentru anumite obligații fiscale care erau administrate fiscal pe baza codului numeric personal.

De asemenea, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 943/2016 privind tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin POS, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 5 iulie 2016, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogat.

Începând de luni, 7 februarie a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 4,50%, 5% şi 5,35%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 07 - 24 februarie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesaţi https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/ghid-tezaur-online şi https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/tezaur-online;

Între 07 - 25 februarie 2022 de la unităţile Trezoreriei Statului;

Între 07 - 24 februarie 2022 în mediul urban şi 07 - 23 februarie 2022 în mediul rural, prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A..

"Anul trecut mai mult de 114 mii de români au investit peste 5 miliarde lei în titlurile Tezaur - o sumă record de la lansarea programului. Românii au încredere în bonitatea statului român, iar faptul că din ce în ce mai mulţi bani sunt încredinţaţi pentru economisire confirmă acest lucru.", Adrian Câciu, ministrul finanţelor.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secţiunea Datorie publică) , www.posta-romana.ro.

Biroul de relaţii cu mass-media

Clubul Fermierilor Români propune includerea în PNS, în eco-scheme, a unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele afectate de secetă și arșiță.

Parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), Clubul Fermierilor Români a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – “Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă”.

În urma consultării cu fermierii membri, în cadrul eco-schemei “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiu ICPA prinvind potentialul agricol) din Dobrogea (jud. Tulcea, Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (jud. Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (jud. Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Sub-diviziunii Eco-schemei să fie de 30 EURO/hectar (cumulată la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”).

Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multi-anual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare).

Această intervenție, prin Sub-diviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului.

Leul s-a apreciat la jumătatea săptămânii față de principalele monede, profitând de revenirea apetitului pentru risc.

Cursul euro a scăzut de la 4,9464 la 4,9462 lei, în timp transferurile se efectuau în culoarul 4,944 – 4,948 lei.

Rezerva valutară a BNR ar putea depăși luna aceasta de pragul de 45 miliarde euro, după ce Finanțele s-au împrumutat luni pe piețele europene cu 1,25 miliarde euro pentru o scadență de șase ani și cu încă 1,25 miliarde euro pe 12 ani. Aceste emisiuni de eurobonduri vin la câteva zile după ce au fost atrase prin obligațiuni în dolari o sumă de 2,4 miliarde dolari, din care 1,35 miliarde de dolari prin obligațiuni cu scadența la cinci ani, respectiv 750 milioane dolari prin titluri pe 10 ani.

Piața monetară a rămas stabilă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,20% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, la 3,31%.

Euro s-a apreciat miercuri la 1,1266 – 1,1329 dolari, cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BCR și după ce mai mulți oficiali ai Rezervei Federale au declarat că majorarea ratelor ar putea fi mai mică decât ceea ce se anticipează. În piața locală media monedei americane a scăzut de la 4,3941 la 4,3731 lei.

Cursul francului elvețian a coborât de la 4,7628 la 4,7576 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9313 la 5,9268 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 255,2605 la 253,5240 lei, în timp ce uncia stagna la 1.795 – 1.804 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat de la 4,5820 la 4,55 zloți/euro iar a celei maghiare de la 355,50 la 355,25 forinți/euro.

Criptomonedele înregistrau miercuri scăderi, pe fondul marcărilor de profit. Volatilitatea bitcoin s-a redus la 38.230 – 38.880 dolari iar ether fluctua în culoarul 2.745 – 2.810 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00