Subvenționarea prețului motorinei utilizate în agricultură continuă și în anul 2022

Subvenționarea prețului motorinei utilizate în agricultură continuă și în anul 2022

În Ședința Guvernului din data de 2 februarie 2022 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea HG nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Potrivit acestui act normativ, subvenția unitară la motorină în anul 2022 va fi de 1,630 lei/litru.

Suma alocată pentru plăți în anul 2022 este de 309 milioane lei, asigurând astfel achitarea ajutorului de stat determinat la plată și neachitat în anul 2021 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și plățile aferente anului 2022.

„Finanțarea adecvată și implementarea programelor de sprijin reprezintă două dintre prioritățile mandatului meu și vom face tot ce trebuie astfel încât să putem plăti fermierii la timp, să nu existe restanțe, să reluăm acea activitate precisă de plată a subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat cu care deja i-am obișnuit, pentru ca agricultorii să aibă stabilitate şi predictibilitate în activitatea lor”, a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

De această schema de ajutor de stat pot beneficia următoarele categorii:

  1. a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizații de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistrați în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantațiilor viticole, alte evidențe funciare, Registrul național al exploatațiilor, după caz, care exploatează terenuri agricole şi/sau care dețin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislației în vigoare, în scopul obținerii producției agricole;
  1. b) organizațiile de îmbunătățiri funciare şi federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare înscrise în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare şi Agenția Națională a Îmbunătățirilor Funciare;
  1. c) organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele şi stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.

Totodată, de schema de ajutor de stat pot beneficia și persoanele fizice, numai dacă prezintă un angajament care va preciza că în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil pentru finanțare, aceștia vor prezenta certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului care atestă calitatea de persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.

Leul este protejat de rezerva valutară

Leul este protejat de rezerva valutară

Revenirea apetitului pentru risc pe piețele internaționale a asigurat leului o evoluție liniștită, doar moneda elvețiană cunoscând o creștere.

Piața a încercat în ultima jumătate de an să ducă cursul peste 4,95 lei/euro, însă BNR a folosit tot arsenalul de care dispune pentru a împiedica o astfel de evoluție.

La aceasta contribuie valoarea rezervei valutare care a crescut în ianuarie, conform datelor prezentate de banca centrală, cu 2,6 miliarde euro față de decembrie, la 43,1 miliarde euro, odată cu intrarea primilor bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Marți, cursul euro a scăzut de la 4,9468 la 4,9464 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,944 – 4,948 lei.

Lichiditatea din piața monetară s-a echilibrat în ultimele săptămâni, iar dobânzile interbancare s-au stabilizat.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,20% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,30 la 3,31%.

După ce a atins minimul ultimelor 20 de luni de 1,1122 dolari, euro a profitat de marcările de profit și a crescut marți la 1,1221 – 1,1279 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,4284 la 4,3941 lei.

Media francului elvețian a crescut de la 4,7442 la 4,7628 lei iar cea a lirei sterline, care a scăzut sub 1,20 euro, a alunecat de la recordul de 5,9528 la 5,9313 lei.

Prețul gramului de aur a crescut ușor de la 255,1269 la 255,2605 lei, în timp ce uncia a revenit la la 1.800 dolari, după scăderea de luni la 1.787 și 1.793 dolari.

Revenirea apetitului pentru risc a făcut ca media monedei maghiare să se aprecieze de la 358,11 la 355,90 forinți/euro iar a celei poloneze de la 4,5982 la 4,5820 zloți/euro.

Bitcoin creștea marți la 38.050 – 39.090 dolari iar ether la 2.680 – 2.805 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

FNGCIMM | Ce programe guvernamentale cu garanții de stat vor fi implementate în 2022

FNGCIMM | Ce programe guvernamentale cu garanții de stat vor fi implementate în 2022

Joi, 27 ianuarie, a avut loc evenimentul de lansare în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale cu garanții de stat, ce vor fi implementate în anul 2022 de către FNGCIMM: IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT CONSTRUCT și INNOVATION.

Reuniunea, găzduită de Camera Deputaților a beneficiat de prezența președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a lui Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, precum și a Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a lui Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, alături de reprezentanți ai sectorului bancar și ai mediului antreprenorial.

Întâlnirea a avut ca scop consultarea tuturor partenerilor strategici ce vor fi implicați în implementarea programelor guvernamentale cu garanții de stat ce vor fi lansate în acest an, precum și reiterarea priorităților asumate de Guvernul României privind anumite sectoare economice și susținerea activităților întreprinderilor mijlocii și mici, importante prin contribuția pe care o aduc în economie.

„Unul dintre motivele fundamentale pentru care am decis să ne asumăm guvernarea a fost acela de a reda încrederea românilor în economie și în viitor. De aceea, vrem să susținem firmele care produc în România, indiferent de naționalitatea lor. „Fabricat în România” rămâne conceptul nostru economic principal, iar cele patru programe de sprijin care vor fi lansate astăzi vin să susțină acest proiect. Avem nevoie de astfel de programe pentru a produce mai mult la noi în țară. Un produs fabricat în România înseamnă locuri de muncă pentru români, iar pentru susținerea producătorilor din România oferim garanții mai mari pentru sute de mii de angajați care vor avea locuri de muncă stabile și sigure. Aceasta este filozofia care stă la baza programelor care vor fi lansate astăzi.” – a declarat Presedintele Camerei Deputatilor, dl. Marcel Ciolacu.

Adrian Câciu, ministrul finanțelor a subliniat că dezbaterea de astăzi atestă faptul că investitorii au încredere în guvern, iar programele ce sunt lansate în dezbatere au la bază parteneriatul dintre stat, economie și capital. În continuare, ministrul a subliniat că este necesar să nu mai existe vulnerabilități în marea economie, să se realizeze reconversia de la economia de consum la economia de producție, iar parteneriatul bazat pe setul de programe va finanța economia și va contribui la efortul comun de a dezvolta sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, de a crea capital românesc, valoare adăugată și locuri de muncă bine plătite. În perspectiva aderării la OECD, România fiind invitată să se alăture elitei economice mondiale, ministrul Câciu a subliniat provocările acestui proces, dar și oportunitatea de a conlucra transectorial în vederea evoluției către o economie competitivă, a realizării de investiții și a tranziției către digitalizare și economie verde.

Ministru Adrian Chesnoiu a exprimat preocuparea sa de a susține acele programe care să restarteze sectorul agricol pentru a-l ajuta să facă față unor riscuri și vulnerabilități nemaiîntâlnite. Astfel a apărut Rural Invest și a fost majorat plafonul AGRO IMM INVEST, pentru că provocările viitoare cer măsuri energice de politici publice în sectorul agricol care să asigure integrarea materiei prime în industria de procesare cu valoare adăugată ridicată, precum și facilitarea achiziției de terenuri agricole și a punerii în circulație a certificatelor de depozit pentru creșterea competitivității fermierilor români.

Președintele, Florin Jianu, împreună cu reprezentanții Consiliului Național aI Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în calitate de parteneri principali în procesul de elaborare și implementarea a noilor programe guvernamentale, au apreciat dezbaterea ca fiind “cea mai bună expresie a ceea ce se poate realiza atunci când factorii politici colaborează cu reprezentanții mediului antreprenorial, ai sistemului financiar și cu instituțiile capabile să implementeze aceste programe.” CNIPMMR consideră noile programe guvernamentale, cu plafoanele de garantare fără precedent și costuri reduse de finanțare, ca fiind investiția statului în economie și apreciază că sunt destinate unor domenii prioritare și inovatoare.

În intervenția sa, Directorul General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A.-IFN, domnul Dumitru Nancu, a scos în evidență rezultatele înregistrate de FNGCIMM în ultimii doi ani și efectul produs de IMM Invest în economia României. Indicatorii economici relevanți evidențiază impactul IMM INVEST: 12,9 mld lei reprezintă totalul impozitelor și taxelor plătite de beneficiarii Programului, garanțiile acordate prin IMM INVEST 2020 fiind deja acoperite prin taxele și impozitele plătite. Prin Programul IMM INVEST 2020 nu au existat sume cheltuite, dimpotrivă, în perioada 2021-2025 se vor genera venituri suplimentare la Bugetul de Stat.

IMM Invest a continuat să fie deosebit de atractiv și în 2021; aproximativ 20.000 de IMM uri au accesat programul și au obținut finanțări de peste 15 miliarde lei.

Cele patru noi Programe Guvernamentale* supuse în dezbatere publică au o componentă de ajutor de stat din care se vor subvenționa dobânzile, comisioanele și se vor acorda granturi de până la 10% din valoarea investiției, iar valoarea creditului va fi acoperit cu garanții de stat de până la 90%.

Reprezentanții mediului bancar au susținut că rămân și în anul 2022 un partener al mediului de afaceri și al FNGCIMM și vor susține cu aceeași determinare și următoarele programe guvernamentale. Prin capitalizarea experienței IMM INVEST, pe care îl consideră cel mai mare parteneriat între stat, sistemul privat și sistemul financiar, băncile vor contribui și în acest an la creșterea gradului de intermediere și finanțare a economiei. În aceeași măsură, reprezentanții sectorului financiar remarcă intensificarea comunicării între guvernul României, institutiile statului, mediul bancar și IMM-uri, iar punerea în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale transmite un semnal clar de încredere și colaborare între parteneri.

Acest nou set de programe complementare vine să încurajeze mediul bancar pentru a finanța economia și echilibrează riscurile pe care și le asumă atât băncile cât și antreprenorii, aliniază investițiile publice cu posibilitatea IMM-urilor de a contribui la implementarea proiectelor în condiții de profitabilitate atât pentru antreprenori, cât și pentru bănci și pentru veniturile fiscale ale statului.

*PROGRAMUL IMM PROD va permite achiziția de echipamente și utilaje, inclusiv pentru alinierea la obiectivele de mediu (taxonomy), achiziția de terenuri pentru construcția/amenajarea de hale de producție construcția, achiziția sau amenajarea de hale de producție, achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMMurilor, refinanțarea creditelor acordate inclusiv de alte instituții de credit decât cea pentru care se solicită garanția, asigurând și capital de lucru pentru firmele care intenționează să deschidă/dezvolte/diversifice activități de producție, inclusiv pentru internaționalizare, ori să facă reconversia de la intermediere la producție.

PROGRAMUL RURAL INVEST destinat IMM-urilor care desfășoară activitatea de producție în mediul rural și urban mic, va susține refinanțarea creditelor fermierilor și agricultorilor, achiziția de terenuri agricole, retehnologizarea și automatizarea, certificatele de depozit, piscicultura, acvacultura și industria alimentara.

Programul va avea atașată o Schemă de ajutor de stat, cu o componenta de grant, de 10% din valoarea finanțării, precum și o perioadă de subvenționarea a dobânzilor și comisioanelor.

PROGRAMUL GARANT CONSTRUCT este gândit pe 2 subcomponente: susținerea proiectelor de investiții pentru IMMurile din sectorul construcții și susținerea proiectelor de investiții de scara mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor, pentru proiecte privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu.

PROGRAMUL INNOVATION constă în sprijinirea realizării invențiilor, susținerea activităților la export ale IMM-urilor (constând în stimularea exporturilor româneşti, susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate), stimularea comerțului on-line și a digitalizarii, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare și cofinanțarea investițiilor strategice în complementaritate cu HG807/2014.

568 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

568 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 568 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 252 locuri de muncă pentru: tăietor de carne şi lucrător în producţie;

Danemarca - 165 locuri de muncă pentru:lucrători în agricultură;

Norvegia - 80 locuri de muncă pentru: schelar; mecanic auto; tâmplar; betonist; şofer autobuz;

Finlanda - 27 locuri de muncă pentru: mecanic caroserie auto; muncitor asamblare; muncitor în industria alimentară;

Olanda - 23 locuri de muncă pentru: lucrător în pepinieră; muncitor.

Estonia - 7 locuri de muncă pentru: sudor; tăietor lemne;

Franţa - 7 locuri de muncă pentru: farmacist; sudor; mecanic utilaje agricole;

Irlanda - 3 locuri de muncă pentru: îngrijitor;

Elveţia - un loc de muncă pentru: chirurg plastician;

Malta - un loc de muncă pentru: manager trafic aerian.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Măsuri de susținere financiară pentru legumicultori aprobate de Guvern

Măsuri de susținere financiară pentru legumicultori aprobate de Guvern

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că au fost aprobate în Ședința de Guvern din data de 2 februarie 2022 două acte normative ce instituie o serie de măsuri de susținere financiară a legumicultorilor, pentru anul 2022:

Hotărârea pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate și

Hotărârea pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”.

În ceea ce privește Programul ”Tomata” și de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, acesta are alocat un buget de 225 milioane de lei. Programul este împărțit în două cicluri de producție, iar tomatele pot fi cultivate în ambele cicluri. Valoarea sprijinului este de 4000 euro/beneficiar pentru producțiile de tomate valorificate în perioada:

1 martie – 10 iunie (pentru ciclul I)

15 octombrie – 9 decembrie (pentru ciclul II)

Referitor la producțiile minime necesare, acestea trebuie să fie de 3000 kg/1000mp.

Pentru restul legumelor cultivate în ciclul II de producție, respectiv ardei gras și/sau lung (kapia), castraveți, fasole păstăi, salată, spanac și ceapă verde valoarea sprijinului este de 1000 euro/beneficiar. Aceasta se acordă pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie - 9 decembrie, minimul necesar pentru 1000 mp fiind de:

castraveți - 4.000 kg

ardei gras și / sau lung – kapia - 2.000 kg

fasole păstăi - 1.500 kg

spanac - 1.000 kg

salată - 10.000 plante

ceapă verde - 100.000 bulbi

Programul de susținere a usturoiului are alocat în 2022 un buget de 22,2 milioane de lei, iar valoarea sprijinului este de 3000 euro/cultura/ha/beneficiar și se acordă pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie. Producția minimă necesară trebuie să fie de 3 kilograme de usturoi/10 mp.

Ca pași în implementarea celor două programe menționăm:

Depunerea actelor necesare la Direcția Agricolă Județeană (DAJ)

Verificarea suprafețelor cultivate de fermieri de către echipele mixte ale DAJ și APIA

Analizarea conținutul de reziduuri de pesticide de către Autoritatea Națională Fitosanitară

Evaluarea producției de legume înainte de recoltare de către DAJ

Stabilirea și virarea sumelor pentru fiecare beneficiar.

Toate criteriile pe care trebuie să le îndeplinească legumicultorii, precum și valoarea maximă a ajutorului de minimis per beneficiar, se vor regăsi în actul normativ ce urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

Sursa text şi foto www.madr.ro

Dolarul a crescut în ianuarie cu 7,25 bani

Dolarul a crescut în ianuarie cu 7,25 bani

Ianuarie a fost o lună stabilă pentru leu. Media euro a scăzut cu 0,06 bani, cea a dolarului a crescut cu 7,25 bani, în timp ce francul elvețian a pierdut 2,83 bani, după ce a atins în 21 ianuarie un record de 4,7821 lei, iar lira sterlina a câștigat 6,72 bani.

Media euro a crescut de la 4,9440 la 4,9468 lei, la finalul perioadei când cotațiile au urcat înainte de deschiderea pieței locale la 4,954 lei, unde tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,942 – 4,949 lei.

Pentru lunile următoare analiștii care au participat la sondajul realizat în decembrie de CFA România prognozează deprecierea leului.Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni a fost de 5,0284 lei/euro față de 5,0517 lei/euro la precedentul sondaj. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0859 lei/euro, comparativ cu 5,1145 lei/euro în noiembrie. Cea mai mică valoare estimată pentru un orizont de 12 luni a fost de 4,97 lei/euro.

Cei de la BCR estimează un curs euro/leu de „5,08, cu presiuni de depreciere a leului îndeosebi din zona deficitului de cont curent ridicat”.

Procesul de creștere a dobânzilor interbancare s-a temperat în cursul lunii ianuarie, în condițiile majorării lichidității, la care au contribuit cheltuielile Finanţelor de la finalul anului trecut. În prezent se observă tendința de aliniere a dobânzilor interbancare la rata de facilitate de creditare a BNR care este de 3% și care se anticipează de a urca la 4% până la mijlocul anului.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%, față de 3,01% la începutul lui ianuarie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,20% comparativ cu 3,14%, la debutul lunii iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 3,30% față de 3,23%.

Semnalul dat de Rezerva Federală că este pregătită să înăsprească politica sa monetare a provocat scădere euro de la 1,1345 până la 1,1122 dolari, minimul ultimelor 20 de luni. La sfârșitul perioadei, marcările de profit au apreciat moneda unică la 1,1139 – 1.1182 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,4424 la 4,4284 lei.

În opinia băncilor, Fed va realiza în 2022 mai multe majorări ale dobânzii iar Bank of America anticipează șapte creșteri consecutive cu 25 de puncte de bază.

Cursul francului elvețian a crescut la 4,7699 lei dar a scăzut luni la 4,7442 lei.

Lira sterlină a crescut vineri la 1,2041 euro, maxim al ultimilor doi ani, în condițiile în care piețele anticipează o nouă majorare a dobânzii de către Banca Angliei, care se situează în prezent la 0,25%. În piața locală, cursul a crescut vineri la 5,9485 lei.

Prețul gramului de aur a crescut miercuri la 260,3177 lei, dar a alunecat la finalul perioadei la 255,1269 lei. Uncia a scăzut de la cotații de 1.850 dolari până la 1.781 dolari, iar o parte dintre analiști prognozează o scădere a metalului galben în 2022 şi 2023

Bitcoin a început anul pe scădere, cotația atingând luni un minim de 32.970 dolari, odată cu schimbarea percepției că criptomoneda poate deveni o formă de „aur digital”, un refugiu împotriva inflației precum metalele prețioase.

Volatilitatea s-a redus în următoarele zile iar bitcoin fluctua lunea aceasta între 36.710 și 37.950 dolari, în timp ce ether se mișca în culoarul 2.480 – 2.610 dolari.

Analiza cuprinde perioada 24 – 31 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme