Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 392 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 272 locuri de muncă pentru: Lucrător în amenajarea expoziţiilor şi a magazinelor, Tâmplar (fabricare şi asamblare mobilier de expoziţie şi de magazin, Magazioner, Operator maşini şi sisteme (tehnologia de prelucrare a metalelor şi a materialelor plastice), Lucrător în producţia şi prelucrarea sticlei, Lucrător în producţia şi prelucrarea sticlei/fabricarea fibrei de sticlă, Tăietor de carne şi lucrător în producţie (f/b), Tăietor de carne şi lucrător în producţie (f/b, Tăietor de carne şi lucrător în producţie (f/b);

Norvegia - 96 locuri de muncă pentru: Tâmplar, Faianţar, Mecanic auto, Betonist, Schelar, Electrician, Şofer autobuz, Vopsitor auto, Vopsitor, Şofer, Agent curăţenie;

Estonia - 8 locuri de muncă pentru: Sudor, Tăietor lemne, Mecanic auto;

Franţa - 7 locuri de muncă pentru: Farmacist, Sudor, Mecanic utilaje agricole;

Finlanda - 5 locuri de muncă pentru: Muncitor în industria alimentară;

Polonia - 3 locuri de muncă pentru: Măcelar abator vită;

Olanda - 1 loc de muncă pentru: Tâmplar.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

România a importat, în primele 11 luni din 2021, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 2,503 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 67,4% (1,008 milioane tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Asta ca să nu vă mai întrebați de ce gazele naturale s-au scumpit tot în ultimul an (decembrie 2020 - decembrie 2021) cu 51,57%!

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de aproape 6,6 milioane tep, fiind cu 0,4% (28.900 tep) sub cea din perioada ianuarie-noiembrie 2020.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de gaze de 7,4 milioane tep şi importuri de 2,32 milioane tep, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020.

Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 7,475 milioane tep (plus 1%) şi importuri de 2,795 milioane tep (plus 20,5%).

Sursa www.agerpres.ro

Săptămâna trecută a debutat cu decizia BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la 1,75 la 2%/an. Creșterea cu doar 25 puncte de bază a dobânzii a fost în contradicție cu prognozele din piață care vedeau o majorare de 50 puncte de bază.

Într-un raport al BCR se anticipează o creștere a dobânzii-cheie până la 3%, respectiv la 4% a facilității de creditare la mijlocul anului 2022 care va fi „ probabil, instrumentul operațional relevant în contextul unui control ferm al lichidității pentru a menține stabilitatea cursului de schimb”. Pentru finalul anului analiștii BCR estimează un curs de 5,08 lei/euro.

Sfârșitul săptămânii a adus o nouă veste proastă. Preţurile de consum au crescut la finalul anului cu 0,7%, comparativ cu noiembrie 2021. Astfel, rata inflaţiei decembrie 2021/decembrie 2020 a urcat la 8,2%.

Informația nu a influențat evoluția cursului euro care a fost stabilit la finalul perioadei la 4,9440 lei. În cursul nopții de duminică, cotațiile au atins pe piețele asiatice un minim de 4,937 lei iar tranzacțiile din cea locală s-au realizat în culoarul 4,942 – 4,946 lei.

Pentru a menține stabilitatea cursului euro/leu, BNR a atras luni de la bănci depozite în valoare de aproape 16,82 miliarde lei (peste 3,4 miliarde euro), cu o dobândă de 2%. Cea mai amplă operațiune de tip depo a fost efectuată în septembrie 2009, când depozitele s-au ridicat la 26,2 miliarde lei cu o dobândă de 7,50%.

Indicii ROBOR s-au menținut la valori comparabile cu cele din martie 2020. La sfârșitul intervalului, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,20%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 3,29%.

Euro a crescut de la 1,1321 dolari la 1,1483 dolari, iar la începutul acestei săptămâni s-a stabilizat la 1,14 – 1,1435 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,3647 la 4,3131 lei, iar cel de lunea aceasta a fost stabilit la 4,3256 lei.

Investitorii se aşteaptă ca Rezerva Federală să majoreze ratele dobânzilor încă din luna martie, după ce mai mulţi membri ai conducerii băncii centrale americane şi-au arătat disponibilitatea de a majora dobânda de politică monetară, după ce inflaţia anuală a crescut în 2021 cu 7%, cel mai ridicat nivel din ultimii 39 de ani.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,042 și 1,051 franci/euro. După ce a atins un minim de 4,7108 lei, media ei a încheiat perioada la 4,7390 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9370 la 5,9242 lei. Cu toate acestea, creșterea față de sfârșitul anului trecut este de circa jumătate de punct procentual.

Prețul gramului de aur a crescut la jumătatea săptămânii trecute la 254,4439 lei, pentru ca luni să fie stabilit la 253,3930 lei. Evoluția poate fi pusă pe seama evoluției monedei americane în timp ce metalul galben a fluctuat în jurul pragului de 1.820 dolari/uncie.

Bitcoin a scăzut la începutul perioadei la aproape 39.500 dolari, minim al ultimelor peste cinci luni. În următoarele zile, culoarul de tranzacționare al monedei digitale a fost de 41.350 – 44.400 dolari.

La rândul său, ether a scăzut la aproape 2.900 dolari, pentru ca apoi să fluctueze între 3.060 și 3.420 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Patru confederaţii patronale, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România (CONPIROM), Patronatul Naţional Român, Uniunea Generală a Industriaşilor din România şi cinci confederaţii sindicale, Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel ALFA", Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România - Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederaţia Sindicală Naţională Meridian şi Blocul Naţional Sindical, au solicitat, luni, şefului Guvernului să plafoneze preţurile la energie electrică şi la gaze naturale la valoarea acestora din decembrie 2020, pentru o perioadă de cel puţin 1 an de zile, potrivit unui comunicat remis de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, una din organizaţiile patronale semnatare ale apelului.

Iată mai jos textul integral al scrisorii deschise adresate premierului:

„Domnule Prim-ministru,

Confederaţiile patronale şi confederaţiile sindicale reprezentative semnatare îşi exprimă îngrijorarea si sunt alarmate de criza energetică cu care România se confruntă.

Suntem constienţi de criza internaţională, dar creşterile realizate în România depăşesc cu mult creşterile la nivel global, punând în situaţii limită atât cetăţenii ţării, cât şi întregul sistem economic, care nu mai poate, în condiţiile actuale, să facă faţă unei competitivităţi corecte.

Deoarece situaţia este datorată unui cumul de factori, printre care enumerăm:

Liberalizarea pieţelor energetice (gaz şi energie electrică) în România simultan cu problemele generate de criza pandemică, care la rândul ei a generat o criză energetică internaţională;

Lipsa tuturor actelor normative de reglementare a liberalizării, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul economic;

Lipsa mecanismelor de control aplicate preventic;

Vă solicităm ca în procedură de urgenţă, în conformitate cu prevederile Legii concurenţei (Legea 21/1996, art. 4) să se limiteze preţurile aplicate la energie şi gaz la valoarea celor din decembrie 2020, pentru cel puţin 1 an (legea prevede posibilitatea de prelungire până la 3 ani).

În acest fel se poate câştiga timpul necesar ca, împreună cu partenerii sociali, să se poată corecta şi realiza cadrul legislativ, cuprinzând şi reglementările care să evite o criză economică şi socială, inclusiv conflicte sociale deschise.

Solicităm de asemenea crearea unui Task Force national care in termen de maxim o luna sa vina cu solutii pe termen mediu si lung pentru asigurarea securitatii energetice a Romaniei, iar aceste soluții să se materializeze într-un pact asumat de toate forțele politice și de partenerii sociali!”

Evoluția de marți a leului a fost influențată de revenirea aversiunii față de risc pe piețele internaționale dar și de decizia de săptămâna trecută a BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la 1,75 la 2%.

Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,942 – 4,947 lei, în ușoară creștere față de luni, astfel că media a urcat la 4,9495 lei.

Chiar dacă BNR a atras la începutul săptămânii de la băncile comerciale depozite în valoare de aproape 16,82 miliarde lei (peste 3,4 miliarde euro), nivelul dobânzilor interbancare nu a înregistrat modificări semnificative.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 3,05%. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,20%. Singura creștere a fost înregistrată de indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 3,29 la 3,30%.

Cererea de dolari a crescut, implicit de bonuri de Trezorerie americană, cu o săptămână înainte de debutul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale, de la care se așteaptă un semnal clar referitor la majorarea dobânzilor și încheierea programului de achiziții de active americane.

Pe acest fond, euro a scăzut la 1,1382 – 1,1422 dolari, chiar dacă indicele ZEW care măsoară sentimentul investitorilor din Germania a crescut spectaculos de la 29,9 în decembrie la 51,7 luna aceasta. În piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3296 la 4,3401 lei.

Aversiunea față de risc a mărit cererea de moneda elvețiană și a redus-o pe cea de monedă britanică, astfel că media francului a crescut de la 4,7390 la 4,7457 lei iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,9242 la 5,9102 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 253,3930 la 252,5792 lei, după ce metalul galben a coborât la 1.810 – 1.818 dolari.

Monedele din regiune aveau o evoluție descendentă. Media celei poloneze s-a depreciat la 4,5275 zloți/euro iar a celei maghiare la 356,74 forinți/euro.

Bitcoin a revenit marți pe scădere și se tranzacționa între 41.440 și 42.440 dolari, mai jos cu aproape 30.000 dolari față de noiembrie trecut. Ether cobora la 3110 – 3.240 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Vineri, 14 ianuarie 2022, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, a avut o întâlnire de lucru, la sediul instituției, cu ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

În cadrul discuțiilor au fost analizate soluții pentru diminuarea impactului prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru producătorii agricoli și cei din industria alimentară. Sunt avute în vedere compensarea bonusului de cogenerare și a costului pentru certificatele verzi, în privința energiei electrice, dar și un pachet de sprijin pentru facturile la gaze naturale.

Un alt subiect discutat l-a constituit prelungirea taxării inverse la cereale, care expiră în luna iunie 2022, având în vedere efectele pozitive produse de această măsură, respectiv reducerea evaziunii fiscale și eliminarea treptată din piață a firmelor fantomă create pentru a eluda plata TVA.

Finanțarea programelor în domeniul agriculturii a fost, de asemenea, discutată în cadrul întâlnirii, ministrul Chesnoiu subliniind că în cursul acestei zile au fost lansate pe circuitul de avizare interministerială mai multe acte normative. Acestea vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi, aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, precum și actul normativ privind organismele de certificare ecologică.

O altă temă importantă pe care ministrul Chesnoiu și ministrul Câciu au abordat-o în cadrul discuției a făcut referire la Pachetul de măsuri privind finanțarea agriculturii și industriei alimentare românești, prin care se propune acordarea de garanții și măsuri de creditare pentru:

capital de lucru;

refinanțarea creditelor pentru capitalizarea agricultorilor;

retehnologizarea/automatizarea industriei alimentare;

cofinanțarea programelor de asigurare a independenței energetice a fermei;

operaționalizarea și funcționarea Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea pentru a răspunde nevoilor din domeniul agroalimentar.

„Prin măsurile pe care le demarăm, ne dorim să sprijinim agricultura și industria alimentară și să creștem ponderea acesteia în Produsul Intern Brut. Identificăm cele mai bune soluții pentru sprijinirea producătorilor agricoli și unităților din industria alimentară, în contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Vom propune în Executiv un pachet coerent de măsuri, care să fie aplicat rapid și eficient. Pe termen mediu și lung, trebuie să avem în vedere ca producția vegetală să fie integrată în zona de procesare, astfel încât să obținem cât mai multe produse finite, alimente de care piața românească are nevoie. Sunt un susținător al integrării gospodăriei țărănești în lanțul comercial, astfel încât produsele noastre autentice să ajungă la cât mai mulți consumatori” a declarat ministrul Adrian Chesnoiu.

La rândul său, ministrul Adrian Câciu a afirmat în cadrul întâlnirii că „Sprijinirea industriei agro-alimentare trebuie să devină o prioritate, pentru a crește competitivitatea și performanța într-un domeniu extrem de important pentru România. Numai prin programe realiste, cu ținte clare, vom putea reduce importurile și, în același timp, să creștem într-un ritm accelerat oferta, cu un impact pozitiv asupra deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare. Agricultorii români trebuie stimulați să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare, de aceea, pentru Ministerul Finanțelor, agricultura este o prioritate în strategia de finanțare pentru acest an, fie că vorbim de bani publici sau de fonduri europene”.

Ministrul Chesnoiu a salutat inițiativa Ministerului Finanțelor de a constitui grupul de lucru ”e-transport”, prin care transporturile de bunuri de pe teritoriul României vor fi monitorizate printr-un nou sistem electronic național, măsură cu impact în reducerea evaziunii fiscale pentru domeniul legume-fructe.

La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au agreat ca în cel mai scurt timp să demareze un program de colaborare interinstituțională, implicând Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Administrației și Internelor (IGPR), Autoritatea Națională a Vămilor, Autoritatea Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – care să genereze acțiuni de control încrucișate pentru verificarea respectării legislației în domeniul comerțului cu legume-fructe și produse agroalimentare.

Sursa www.madr.ro