Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian CHESNOIU, a susținut astăzi, 11 ianuarie 2022, o conferință de presă în care a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an. Astfel, au fost prezentate modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normative elaborate la nivelul MADR, care s-au aflat în consultare publică în ultimele 10 zile, pentru programul ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate și pentru programul de susținere a usturoiului.

În urma procesului de dezbatere publică a proiectului de act normativ ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate, ministrul Agriculturii a prezentat noua formă a actului consolidat ce va merge spre avizare și apoi spre aprobare, în ședința de Guvern. Au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și în urma analizei acestora au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ.

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4000 euro/ beneficiar (3000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie

Pentru ciclul II – între 15 octombrie – 9 decembrie

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg

Ardei gras/ lung 2.000 kg

Fasole păstăi 1.500 kg

Spanac 1.000 kg

Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg

Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient ”, a afirmat ministrul Adrian CHESNOIU.  

În tot procesul de implementare al programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume, în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum.

Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

În ceea ce privește programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 EUR / cultură / ha / beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei.

Referindu-se la parcursul actelor normative, Adrian CHESNOIU a subliniat că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.”

Sursa text și foto www.madr.ro

Chiar la începutul acestui an, Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA a lansat licitația deschisă, în valoare totală de 4.992.516,79 lei fără TVA , pentru Servicii de consultanță și supervizare a proiectării și execuției lucrărilor aferente obiectivului de investiții „ Lucrări în Stațiile CF Fetești și Ciulnița ” .

Valoarea estimată a contractului este de 4.992.516,79 lei fără TVA , iar sursa de finanțare va fi asigurată din Fonduri de Coeziune și de la Bugetul de Stat . Durata totală estimată a serviciilor de 84 de luni, care este calculată luându-se în considerare: durata estimată de proiectare și execuție a lucrărilor – 24 luni și perioada de garanție și notificare a defecțiunilor – 60 luni.

Contractantul/Supervizorul va urmări ca Proiectul tehnic să fie elaborat conform regulamentelor legale în vigoare, cu respectarea tuturor etapelor din HG nr. 907/2016, privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

În cadrul serviciului de consultanță și supervizare în domeniul managementului execuției pentru verificarea execuției lucrărilor de construcții și instalații aferente obiectivului de „Lucrări în stațiile CF Fetești și Ciulnița, de pe linia de cale ferată București – Constanța”, Contractantul va desfășura activități de coordonare, consultanță și supervizare.

Anunțul de participare la licitația deschisă și documentațiile de atribuire sunt disponibile în Sistemul Electronic al Achizitiilor Publice (SEAP), la adresa www.e-licitatie.ro . Termenul limită pentru primirea ofertelor este 08.02.2022.

Sursa cfr.ro

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a României s-a ridicat la 21,369 miliarde de euro, în primele 11 luni ale anului 2021, în creştere cu 4,929 miliarde de euro faţă de acelaşi interval din 2020, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2021, exporturile FOB au însumat 7,087 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 9,246 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,159 miliarde de euro. Faţă de luna noiembrie 2020, exporturile au crescut cu 17,5%, iar importurile s-au majorat cu 21,5%.

În perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2021, exporturile FOB au însumat 68,166 miliarde de euro (avans de 19,4% faţă de perioada similară din 2020) iar importurile CIF au însumat 89,536 miliarde de euro (plus 21,7%).

În primele 11 luni ale anului trecut, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (45,2% la export şi 35,3% la import) şi alte produse manufacturate (30,6% la export şi 30,0% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2021 a fost de 49,638 miliarde de euro la expedieri şi de 65,013 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 72,6% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în aceeaşi perioadă a fost de 18,527 miliarde de euro la exporturi şi de 24,522 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 27,4% din total importuri.

Sursa www.agerpres.ro

Banca centrală a majorat lunea aceasta dobânda sa de politică monetară de la 1,75 la 2%, după ce nivelul inflației de la sfârșitul lui noiembrie trecut s-a menținut aproape de 8% iar BNR anticipează o evoluție ascendentă a prețurilor în următoarele luni.

Pentru sfârșitul anului, prognozele indică valori ale ratei de politică monetară cuprinse între 2,5 și 3,5%. În prezent, cu – 5,75% România are cea mai mare dobândă real negativă din regiune.

Leul, ca și alte monede din regiune, a profitat de apetitul pentru risc existent în rândul investitorilor iar cursul euro a coborât joi la 4,9431 lei, minimul ultimelor patru luni. La începutul acestei săptămâni, media a fost stabilită la 4,9439 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat între 4,941 și 4,946 lei.

În așteptarea deciziei de politică monetară a BNR, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la începutul acestei săptămâni la 3,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut în prima ședință a săptămânii de la 3,17 la 3,18%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la 3,26%, valoare stabilită vinerea trecută.

Vinerea trecută, euro a crescut la 1,1363 dolari iar cotațiile de luni fluctuau între 1,1321 și 1,1361 dolari. Moneda americană s-a depreciat după ce s-a anunțat că în decembrie au fost create 199.000 noi locuri de muncă, în timp ce analiști au prognozat apariția a 400.000. În schimb, rata şomajului din SUA a scăzut de la 4,2% în noiembrie la 3,9%.

În piața locală, media dolarului a crescut de la 4,3559 la 4,3779 lei dar a alunecat luni la 4,3647 lei.

Informațiile publicate în minuta ședinței de politică monetară din decembrie a Rezervei Federale indică decizia unanimă de încheiere în martie a programului de achiziții de obligațiuni de Trezorerie, municipale sau ale companiilor din Statele Unite. De asemenea, conform șefului filialei Fed din St. Louis, prima majorare a dobânzii cheie ar putea veni mai repede decât se anticipa pentru a frâna creșterea inflației.

Moneda elvețiană a atins miercuri un nou maxim istoric de 4,7785 lei, dar a scăzut luni la 4,7364 lei, după deprecierea ei la 1,043 – 1,045 franci/euro.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8856 la 5,9286 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 255,7583 lei, la începutul săptămânii trecute, la 251,8156 lei, dar a încheiat-o la 252,5851 lei. Evoluția s-a datorat volatilității metalului galben pe piețele specializate, care a fluctuat între 1.788 și circa 1.830 dolari.

Viitoarea înăsprire a politicii monetare a Fed a făcut ca bitcoin să cunoască cel mai negativ debut de an începând cu 2014. Sâmbătă, moneda digitală a scăzut până la 40.550 dolari, minim care nu a mai fost atins din septembrie trecut, iar luni fluctua luni în culoarul 40.790 – 42.250 dolari . Reamintim că bitcoin s-a apropiat în noiembrie de pragul de 69.000 dolari.

La rândul său, ether a scăzut pentru scurt timp sub pragul de 3.000 dolari și fluctua luni între 3.015 și 3.180 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 10 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Decizia BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la 1,75 la 2% nu a avut ca efect aprecierea leului dar a impulsionat indicii ROBOR, care au atins noi maxime ale ultimilor aproape doi ani.

Cursul euro a crescut de la 4,9439 la 4,9452 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,942 – 4,947 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marți de la 3,05 la 3,07%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat la rândul său de la 3,18 la 3,20%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 3,26 la 3,28%.

În așteptarea intervenției în fața Congresului American a președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, euro se tranzacționa între 1,1323 și 1,1352 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,3647 la 4,3637 lei.

Piețele au primit cu interes declarația recentă a președintelui BundesBank, care a spus că evoluția crescătoare a inflației din zona euro nu este una trecătoare, ceea ce s-ar putea reflecta în schimbarea politicii monetare a BCE.

Moneda elvețiană se tranzacționa între 1,049 și 1,051 franci/euro, atingând astfel un minim al ultimelor șapte săptămâni, evoluție pusă pe seama unor noi intervenții ale Băncii Naționale a Elveției cu scopul de a frâna aprecierea francului. BNR a stabilit o medie de 4,7108 lei, la o săptămână după ce a fost atins recordul de 4,7785 lei.

Lira sterlină a crescut marți până la 1,2014 euro iar media ei a urcat de la 5,9286 la 5,9370 lei.

Deprecierea monedei americane a influențat evoluția metalului galben, care a urcat la 1.805 – 1.810 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a crescut de la 252,5851 la 253,2748 lei.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 357,39 forinți/euro iar a celei poloneze se deprecia la 4,5454 zloți/euro.

Luni seară, bitcoin a alunecat la aproape 39.500 dolari, cel mai scăzut nivel al ultimelor aproape peste cinci luni, pentru ca marți să fluctueze între 42.000 și 42.500 dolari. La rândul său, după o scădere la aproape 2.900 dolari, ether se tranzacționa în culoarul 3.055 – 3.145 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Românii sunt în pericol să nu mai găsească deloc în magazine carne de porc și pasăre din producția internă, din cauza creșterilor uriașe de prețuri la gaze și energie electrică! Producătorii sunt în pragul falimentului!

Asociația Forța Fermierilor trage un semnal de alarmă cu privire la impactul pe care creșterile imense de tarife, operate de distribuitorii de gaze naturale și de energie electrică, le au asupra sectorului agroalimentar din România. Membrii Departamentului de Zootehnie din cadrul Asociației Forța Fermierilor, aparținând sectorului de creștere porc și pasăre, sunt revoltați de notificările de majorări de tarife la gaze și curent, pe care încep să le primească. În numeroase cazuri, costul cu gazele naturale și electricitatea, pentru luna ianuarie 2022, se preconizează a fi de 6-7 ori mai mare decât în cazul lunii decembrie 2021, la un consum similar. În procesul de producție, gazele naturale sunt esențiale pentru unitățile din sectorul zootehnic, fiind necesară ventilarea spațiului și menținerea unei temperaturi constante pentru purcei și pui.

„Situația a ajuns inadmisibilă. Chiar vrem să nu mai avem zootehnie în România? Să aducem toată mâncarea de afară? Cu o creștere de costuri de 6-7 ori la electricitate și gaze, producătorii din zootehnie vor intra în faliment în șase luni. Vom avea diminuări de producție chiar din februarie, când vor începe să vină la plată facturile majorate din ianuarie. Va fi un dezastru. Serios, chiar nu se gândește nimeni cum își poate continua activitatea un sector esențial pentru securitatea alimentară a României cu creșteri de costuri pe o zonă esențială de 6-7 ori? Solicităm Guvernului României să vină cu soluții pentru a mai putea vorbi de supraviețuirea sectorului de porc și pasăre în România. Iar companiilor de utilități, care efectiv își bat joc de antreprenorii români din zootehnie și industria alimentară, le transmit doar atât: Să vă fie rușine pentru inconștiența de a pune în pericol producția de carne în România! Sunteți niște asasini economici, asta sunteți! Nu există nicio justificare economică pentru majorarea de tarif pentru un produs sau serviciu furnizat de 6-7 ori de la o lună la alta. Pur și simplu nu există, mai lăsați-ne cu abureala!”, a spus Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor.

Membrii Departamentului de Zootehnie din cadrul Asociației Forța Fermierilor apreciază că, în acest moment, doar 25% din consumul de carne de porc proaspătă mai provine din producția internă. Cu aceste majorări de preț, în șase luni vom ajunge la 100% consum de carne de porc din afara țării, am fi singurul stat din UE care nu își asigură nici măcar un kilogram de carne din producția internă. În sectorul pasăre, situația este diferită, dar la fel de dramatică. Aici aveam singura zonă de producție unde România își acoperea din producția internă peste 90% din consum. În jumătate de an, această performanță va fi istorie.

În condițiile în care nu se vor găsi soluții pentru ca producătorii români de carne de pasăre și porc să plătească facturi rezonabile pentru consumul de gaz și energie electrică, esențial pentru unitățile de producție, vom asista, în 2022, la o deficit al balanței comerciale cu produse agroalimentare de minim 3 miliarde de euro, față de 2 miliarde cât se preconizează pentru 2021. Deficit care înseamnă că acești bani, în loc să rămână în țară, să circule în economie națională, vor ieși din România și vor asigura profiturile străinilor. Pe spatele consumatorului român și cu afectarea gravă a securității alimentare naționale.

Despre Asociația Forța Fermierilor

Asociația Forța Fermierilor, acționând sub sloganul „Agricultura în ofensivă”, este cea mai dinamică organizație profesională din sectorul agroalimentar, care nu acceptă jumătățile de măsură în reprezentarea intereselor legitime ale membrilor săi. Asociația Forța Fermierilor se luptă pentru apărarea drepturilor agricultorilor români de toate tipurile, indiferent de mărimea fermei, de domeniul de activitate și de regiune geografică. Începând din luna iulie 2021, Asociația include o Divizie de Consultanță pentru Fonduri Europene, structură prin care asigură membrilor organizației consultanță gratuită și sprijin în realizarea și depunerea proiectelor pentru accesarea fondurilor europene.