Preţurile producţiei industriale au crescut cu 32,2% în noiembrie 2021, faţă de aceeaşi lună a anului precedent

Preţurile producţiei industriale au crescut cu 32,2% în noiembrie 2021, faţă de aceeaşi lună a anului precedent

Preţurile producţiei industriale au crescut cu 32,2% în noiembrie 2021 per total, piaţă internă şi externă, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, remis, marţi, AGERPRES.

Cel mai mult au urcat preţurile din extracţia de petrol şi gaze, respectiv cu 151,6%, urmate de cele din prelucrarea ţiţeiului, cu 102,3%. În sectorul furnizării de energie electrică şi termică, preţurile au fost mai mari cu 94%.

În industria metalurgică, preţurile au crescut cu 59%, iar în cea chimică sunt pe plus cu 34%. Comparativ cu octombrie 2021, preţurile producţiei industriale au crescut în noiembrie cu 4,9%.

MADR a lansat în dezbatere publică două proiecte de mare interes pentru fermierii români

MADR a lansat în dezbatere publică două proiecte de mare interes pentru fermierii români

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că au fost postate în dezbatere publică două proiecte de acte normative ce instituie o serie de măsuri de susținere financiară a legumicultorilor, pentru anul 2022.

​Astfel, pe site-ul MADR, au fost publicate:

- Hotărârea pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022 și

- Hotărârea pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia, în anul 2022

”Știu cât de important este pentru fermieri să aibă din timp acces la informații despre sprijinul pe care Ministerul Agriculturii îl poate oferi, pentru a-și putea pregăti și gestiona lucrările agricole. De aceea am ținut să lansăm rapid în dezbatere publică actele normative privind măsurile de sprijin pentru producția de legume în spații protejate și pentru producția de usturoi. Programul Tomata a fost un program de succes, de aceea îl relansăm pe principiile inițiale. În același timp, am prevăzut fonduri și pentru susținerea producției în ciclul II a altor legume deficitare pe piață, astfel încât românii să aibă acces mai facil la legume crescute din pământul nostru. Sunt programe gândite pentru fermieri, pe baza propunerilor venite de la aceștia. Îi încurajez în continuare să ne transmită propunerile dumnealor, pentru că eu consider că dialogul permanent cu fermierii este calea corectă pentru dezvoltarea agriculturii”, a declarat Adrian CHESNOIU

Principalele propuneri ale actelor normative vizează:

⮚ Programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2022, pentru susținerea producției de legume în spații protejate, astfel:

Cultivate în ciclul I sau ciclul II de producție:

a) tomate

Cultivate în ciclul II de producție:

b) ardei gras și/sau lung-kapia;

c) castraveți;

d) fasole păstăi;

e) salata;

f) spanac;

g) ceapă verde;

(4) Valorificarea producțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d) se face în perioada 1 martie –10 iunie inclusiv pentru ciclul I de producție și respectiv 20 octombrie -9 decembrie, inclusiv pentru ciclul II de producție.

Sprijinul financiar se acordă beneficiarilor pentru maximum 2 culturi, respectiv o singură cultură în ciclul I de producție/1000 mp și/sau o singură cultură în ciclul II de producție/1000mp, în anul 2022.

Valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis/beneficiar poate fi de 4000 euro respectiv :

a) 3000 euro/cultură în Ciclul I/1000mp/beneficiar ;

b) 1000 euro/cultură în Ciclul II/1000mp/beneficiar ;

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de 225.000.000 milioane de lei, reprezentând echivalentul a 45 mililoane de euro şi se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2022.

⮚ Programul de susținere a producției de usturoi în anul 2022

Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru susținerea producției de usturoi.

(2)

Valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 3000 euro/ha.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de 22.263.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 4.500.000 euro și se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2022.

Actele normative pot fi consultate pe site-ul MADR, la secțiunea Transparență decizională, urmând link-ul: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

454 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

454 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 454 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 274 locuri de muncă pentru: operator maşini si sisteme (tehnologia de prelucrare a metalelor şi a materialelor plastice); muncitor în construcții; maistru în construcții; lucrător în construcții de beton/ beton armat; lucrător în producţia şi prelucrarea sticlei/ fabricarea fibrei de sticla; tăietor de carne şi lucrător în producţie;

Norvegia - 103 locuri de muncă pentru: schelar; electrician; croitor; şofer autobuz; vopsitor auto; vopsitor; vopsitor auto; şofer; agent curăţenie; betonist; mecanic auto; tinichigiu carosier auto; vopsitor auto;

Finlanda - 40 locuri de muncă pentru: laminator;

Estonia - 21 locuri de muncă pentru: mecanic auto; operator la fabricarea nadei de pescuit;

Slovenia - 10 locuri de muncă pentru: manipulant mărfuri;

Polonia - 3 locuri de muncă pentru: măcelar abator vită;

Franța - 2 locuri de muncă pentru: farmacist.

Olanda – un loc de muncă pentru: tâmplar.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Serviciul Comunicare, Relații cu Publicul

Taxele și impozitele pe care fiecare parior trebuie să le plătească în 2022

Taxele și impozitele pe care fiecare parior trebuie să le plătească în 2022

Persoanele care obțin câștiguri din practicarea jocurilor de noroc online și/sau offline, indiferent că este vorba de pariuri sportive sau despre jocuri de cazino, sunt impozitate în funcție de trei praguri de venit. În plus, pariorii plătesc anumite taxe, în funcție de mediul în care joacă și de operatorul ales. În România, acest domeniu a fost reglementat în anul 2015, atunci când și-a intrat în drepturi și Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc.

Gradul de colectare este de 100%, pentru că orice impozit câștiguri pariuri este reținut la sursă. Cu alte cuvinte, atunci când un parior formulează o cerere pentru a retrage fonduri din contul de joc sau când câștigă un bilet plasat offline, el primește suma solicitată minus suma datorată Statului, care este virată de operator direct la buget.

Legislația fiscală în vigoare pentru anul 2022 prevede următoarele praguri de impozitare:

- Pragul 1, pentru veniturile de până la 66.750 de lei - impozitul este de 1% din suma retrasă.

- Pragul 2, pentru veniturile între 66.751 de lei și 445.000 de lei – impozitul este de 667,5 lei plus 16% pentru ce depășește suma de 66.750 de lei.

- Pragul 3, pentru veniturile de minim 445.001 lei – impozitul este de 61.187,5 lei plus 25% pentru ce depășește suma de 445.000 de lei.

Pariorii care joacă la agențiile stradale plătesc impozit pentru fiecare bilet câștigat, în timp ce pariorii online sunt impozitați numai atunci când retrag fonduri. O altă diferență între offline și online există la nivelul taxelor percepute. Jucătorii care plasează bilete în agențiile de pariuri terestre plătesc o taxă de 5% din miza fiecărui pariu. Ca și impozitul, această taxă este reținută automat de operator. Concret, dacă jucătorul plătește 100 de lei, pe biletul de pariuri va apărea miza 95 de lei, restul banilor fiind virat spre bugetul statului. Câștigul potențial este produsul dintre miza scrisă pe bilet și cota pariului.

În online se plătește „taxa pe viciu”

Pe de altă parte, pariorii online nu plătesc taxă atunci când plasează un bilet, însă, în unele cazuri, trebuie să achite „taxa pe viciu”, instituită la data de 1 ianuarie 2019. Este vorba despre o taxă de 2% din suma cu care alimentează contul. Trebuie precizat că prevederea legislativă a vizat direct operatorii de jocuri online, însă majoritatea acestora a transferat taxa în sarcina jucătorilor. Mai există agenții care suportă „taxa pe viciu”, astfel că fondurile transferate de clienți ajung integral în contul de joc.

În afara impunerilor prevăzute în Codul Fiscal, există diverse taxe impuse prin regulamentele de funcționare a operatorilor de jocuri de noroc. Astfel, clienții pot plăti taxe suplimentare pentru depuneri și retrageri efectuate printr-o anumită metodă de plată, cum ar fi Paysafecard. De asemenea, unii operatori pot percepe taxe și pentru schimbul valutar, în cazul în care clientul efectuează o depunere cu o anumită valută, dar contul de joc este în altă valută.

Recent, unele instituții bancare au instituit o politică specială față de jocurile de noroc. Potrivit ei, pentru transferurile de fonduri din contul bancar într-un cont deschis pe o platformă de gambling este percepută o anumită taxă.

Date de contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Leul a început anul cu aprecieri față de principalele valute

Leul a început anul cu aprecieri față de principalele valute

Cursul euro a încheiat 2021 cu o medie de 4,9481 lei, în creștere cu peste 1,6% față de ultima finalul lui 2020. Prima ședință din acest an a găsit moneda unică tot pe depreciere, media coborând la 4,9474 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul conturat la sfârșitul lui septembrie 4,947 – 4,951 lei.

Evoluția de anul trecut al cursului euro/leu a fost influențată de mărimea deficitelor, bugetar, de cont curent și comercial, de menținerea crizei sanitare dar și de ampla criză politică declanșată de „noul” PNL.

Pentru acest an analiștii chestionați de CFA România estimează un curs mediu la finalul lui mai de 5,0517 lei/euro, respectiv unul de 5,1145 lei/euro pentru noiembrie. O analiză a Băncii Transilvania estimează pentru acest an o valoare media a euro de 5 lei, respectiv una de 5,05 lei pentru 2023.

Perechea euro/dolar a încheiat anul trecut la 1,1386 dolari, deprecierea față de sfârșitul lui 2020 fiind de aproape 9%. În piața locală, dolarul a terminat 2021 cu o medie de 4,3707 lei, mai sus cu peste 10,2% comparativ cu decembrie 2020.

Chiar dacă în penultima săptămână din decembrie solicitările inițiale de ajutor de șomaj din Statele Unite au scăzut la 198.000, una din cele mai mici valori ale ultimilor zeci de ani, dolarul nu a primit un impuls pozitiv. Acesta a lipsit în condițiile în care apetitul pentru risc a atins valori ridicate, ceea ce a permis euro să înceapă acest an la 1,1335 – 1,1381 dolari iar cursul monedei americane a alunecat la 4,3559 lei.

Chiar dacă Banca Națională a Elveției a intervenit de mai multe ori în cursul anului pentru a încetini aprecierea francului, ea nu a putut ține pasul cu cererea foarte mare pentru un activ considerat drept sigur de investitori. În ultima ședință din 2021 cursul francului a fost stabilit la 4,7884 lei, care echivalează cu un nou maxim istoric, iar creșterea față de anul precedent s-a ridicat la 6,4%. În prima ședință din 2022 media a fost stabilită la 4,7725 lei.

La rândul ei, lira sterlină s-a apreciat anul trecut cu aproape 8,85%. Luni cursul a scăzut de la 5,8994 la 5,8856 lei.

Ultima ședință din 2021 a readus indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, peste pragul de 3%, acesta crescând de la 2,99 la 3,01%, valoare dublă față de cea înregistrată la jumătatea anului trecut.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,13%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 3,21 la 3,23%.

BNR a calculat vinerea trecută valoarea indicelui IRCC, folosit de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019. Acesta a urcat de la 1,08 la 1,17% valoare la care vor fi calculate ratele la creditele acordate în primul trimestru al acestui an.

Prima ședință din 2022 a semnalizat menținerea direcției ascendente a dobânzilor, comparabile cu cele din martie 2020. Indicele la trei luni a crescut la 3,02%, cel la șase luni a urcat la 3,14% iar cel la 12 luni la 3,24%.

Gramul de aur a încheiat anul trecut cu un preț de 255,6927 lei, față de 241,4052 lei la cât a fost terminat 2020. Creșterea s-a datorat aprecierii monedei americane, având în vedere că vinerea trecută uncia fluctua între 1.1816 – 1.830 dolari comparativ cu aproape 1.900 dolari, la finalul lui decembrie 2020. Prima ședință din acest an a adus un preț al gramului de 255,7583 lei.

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Euro a scăzut la minimul ultimelor trei săptămâni

Euro a scăzut la minimul ultimelor trei săptămâni

Penultima ședință din 2021 a pieței valutare a fost calmă iar media euro a coborât de la 4,9490 la 4,9486 lei, minim al ultimelor aproape trei săptămâni. Tranzacțiile se realizau în culoarul „clasic” 4,948 – 4,951 lei.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut după trei ședințe de stagnare de la 2,96 la 2,99%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,13%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 3,21%.

Volumele de tranzacționare din piețele internaționale erau reduse, investitorii arătându-se prudenți înainte de începerea unui nou an și a temerilor privind efectele varaintei Omicron a Covid-19 asupra economiilor și a sistemelor sanitare. Pe de altă parte, atenția era concentrată către discuția telefonică programată președintele american Joe Biden omologul său rus Vladimir Putin.

După creșterea de miercuri la 1,1360 dolari, euro a scăzut până la 1,13 dolari. Piața locală nu a preluat evoluțiile externe iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3843 la 4,3735 lei.

În ciuda faptului că Banca Națională a Elveției (BNS) a intervenit în piață pentru a stopa aprecierea puternică a francului, analiștii anticipează că următorul suport se află la 1,026 franci/euro, în timp ce BNS are drept țintă apărarea pragului de 1,036 franci/euro. În piața locală media francului a alunecat ușor de la maximul istoric de 4,7722 la 4,7713 lei.

Lira sterlină a crescut până la 1,1918 euro iar media ei a urcat de la 5,8857 la 5,8951 lei.

Metalul galben a stagnat la 1.797 – 1.803 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a urcat ușor de la 253,1886 la 253,2628 lei.

În regiune, media monedei poloneze se aprecia ușor la 4,5915 zloți/euro iar a celei maghiare cunoștea o depreciere minimă la 369,71 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut miercuri noapte până la 45.990 dolari dar a urcat apoi la 47.720 dolari. La rândul său, ether a coborât la 3.590 dolari după care a crescut la 3.750 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.