Dobânzile interbancare au crescut și miercuri la valori care se mai înregistrau în 20 martie 2020. În ultimele zile indicii ROBOR s-au dublat iar cel la trei luni a ajuns la aproape 3% față de 1,50% la începutul lui iulie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 2,93 la 2,97%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,09 la 3,11% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,15 la 3,18%.

Leul a avut o nouă ședință stabilă, iar cursul euro s-a modificat ușor în jos de la 5,9491 la 5,9489 lei. Transferurile se efectuau în culoarul cu care s-a obișnuit piața, 4,947 – 4,951 lei, după ce în cursul dimineții pe segmentul asiatic al pieței internaționale a fost atins un minim de 4,944 lei.

Sondajul efectuat în noiembrie în rândul membrilor CFA România, relevă o tendință de depreciere a leului. Valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni a fost de 5,0517 lei/euro, respectiv de 5,1145 lei/euro pentru orizontul de 12 luni.

Chiar dacă indicele încrederii în economie a consumatorilor din Germania a coborât la -6,8 puncte, euro s-a apreciat la 1,1264 – 1,1312 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,3821 la 4,3815 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat la 1,042 – 1,044 franci/euro astfel că media ei a coborât de la 4,7590 la 4,7456 lei.

În schimb, cursul lirei sterline a urcat de la 5,8081 la 5,8346 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 253,1698 la 252,2519 lei, consecință a deprecierii unciei la 1.786 – 1.783 dolari.

Monedele din regiune erau stabile. Media celei poloneze s-a depreciat ușor la 4,6244 zloți/euro iar a celei maghiare s-a apreciat la 367,94 forinți/euro.

Bitcoin creștea ușor miercuri la 48.470 – 49.570 dolari iar ether la 3.950 – 4.080 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Ultimul Raport din acest an al BNR asupra stabilităţii financiare a identificat „un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de menţinere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 şi crizei energetice”.

Întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR reprezintă un risc sistemic nou de nivel ridicat şi în creştere. „Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menţinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental”, se mai precizează în Raportul BNR.

Cursul euro a rămas la fel de stabil ca în ultimele trei luni, cel de vineri fiind stabilit la 4,9492 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat în culoarul 4,947 – 4,952 lei, cu închiderea pieței la 4,949 lei. Ușoara creștere a cotațiilor față de zilele precedente a făcut ca BCE să stabilească o cotație a monedei unice de 4,9501 lei.

Semnalul de înăsprire a politicilor monetare ale marilor bănci centrale, excepție făcând BCE, a impulsionat dealerii bancari, nivelul dobânzilor din piața locală atingând noi maxime ale ultimelor 21 de luni.

Pentru ianuarie se anticipează o creștere a dobânzii de politică monetară a BNR la cel puțin 2%, în timp ce inflația de luna trecută s-a menținut aproape de 8%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 2,72%, la începutul săptămânii, la 2,82%, la sfârșitul ei. În perioada analizată, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,92 la 3,02% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,03 la 3,11%.

În cea mai mare parte a săptămânii, euro a avut o evoluție apreciativă față de dolar. Vineri, moneda unică a pierdut toate câștigurile. De la un maxim de 1,1329 dolari ea a scăzut pe piețele americane până la 1,1235 dolari.

Față de începutul anului, indexul Dolarului față de un coș comun al altor valute importante a crescut cu 6,7%. În piața locală cursul monedei americane a scăzut vineri la 4,3703 lei, după un început de săptămână la 4,3933 lei.

Media francului elvețian a crescut vineri de la 4,7348 la 4,7595 lei.

Lira sterlină a fluctuat între 5,7892 și 5,8239 lei, perioada fiind încheiată la 5,8062 lei.

Prețul gramului de aur a urcat vineri de la 251,4744 la 253,9920 lei, evoluție la care a contribuit creșterea unciei în prima parte a zilei la 1.814 dolari, după care a scăzut la 1.797 dolari.

Bitcoin a coborât vineri sub 45.500 dolari, minim al ultimelor trei luni, dar se tranzacționa duminică dimineață între 46.500 și 48.070 dolari.

Ether a alunecat miercuri la un minim de circa 3.650 dolari, dar a urcat duminică dimineață la 3.900 – 4.025 dolari.

Analiza cuprinde perioada 13 – 17 decembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ultimul Raport din acest an al BNR asupra stabilităţii financiare a identificat „un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de menţinere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 şi crizei energetice”.

Întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR reprezintă un risc sistemic nou de nivel ridicat şi în creştere. „Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menţinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental”, se mai precizează în Raportul BNR.

Luni, a fost publicat sondajul efectuat în noiembrie în rândul membrilor CFA România. Conform acestuia, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0517 lei/euro, respectiv de 5,1145 lei/euro pentru orizontul de 12 luni.

Cursul euro a rămas la fel de stabil ca în ultimele trei luni, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 4,9488lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat în culoarul 4,947 – 4,952 lei, cu închiderea pieței la 4,949 lei.

Semnalul de înăsprire a politicilor monetare ale marilor bănci centrale, excepție făcând BCE, a impulsionat dealerii bancari, nivelul dobânzilor din piața locală atingând noi maxime ale ultimelor 21 de luni.

Pentru ianuarie se anticipează o creștere a dobânzii de politică monetară a BNR la cel puțin 2%, în timp ce inflația de luna trecută s-a menținut aproape de 8%. Sondajul CFA România anticipează pentru anul viitor trei majorări ale dobânzii cheie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 2,72%, la începutul perioadei, la 2,89%, la sfârșitul ei. La rândul lor, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,92 la 3,06% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,03 la 3,13%.

În cea mai mare parte a intervalului, euro a avut o evoluție apreciativă față de dolar. La sfârșitul lui, moneda unică a pierdut toate câștigurile. De la un maxim de 1,1329 dolari ea a scăzut până la 1,1235 dolari.

Față de începutul anului, indexul Dolarului față de un coș comun al altor valute importante a crescut cu 6,7%. În piața locală cursul monedei americane a scăzut vinerea trecută la 4,3703 lei dar a urcat luni 4,3917 lei.

Media francului elvețian a fluctuat între 4,7348 și 4,7595 cel de la finalul intervalului fiind stabilit la 4,7537 lei.

Lira sterlină a fluctuat între 5,7892 și 5,8239 lei, perioada fiind încheiată la 5,7952 lei.

Prețul gramului de aur a urcat până la 253,9920 lei, evoluție la care a contribuit creșterea unciei până la 1.814 dolari.

Bitcoin a coborât vineri sub 45.500 dolari, minim al ultimelor trei luni, și se tranzacționa luni între 45.590 și 47.170 dolari.

Ether a alunecat miercuri la un minim de circa 3.650 dolari, dar a urcat la sfârșitul perioadei la 3.750 – 3.980 dolari.

Analiza cuprinde perioada 13 – 20 decembrie

Dacă anul 2020 a fost un an de încercări pentru antreprenori, 2021 a adăugat și mai multe provocări, iar anul 2022 va testa anduranța mediului de afaceri.

Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonatoarea Mamprenoare București, o platformă națională de antreprenoriat feminin, face o analiză a modificărilor legislative din domeniul relațiilor de muncă din anul 2021 și a provocărilor anului care vine.

Efectele creșterii salariului minim brut în 2021 și previziuni pentru noile modificări din 2022

Am început anul 2021 în forță cu o mărire a salariului minim brut pe țară. Așteptările guvernanților au fost mărețe, însă rezultatele nu au fost pe măsură: rata șomajului nu a scăzut semnificativ așa cum se previziona.

Dacă în ianuarie 2021 am plecat de la o rată a șomajului de 3,34%, sfârșitul lunii octombrie ne-a arătat o rată de 2,76%. Diferența procentuală nu vine neapărat din integrarea în muncă a șomerilor, ci mai degrabă din relaxarea restricțiilor de călătorie în majoritatea țărilor din Europa. Astfel, mulți șomeri români s-au îndreptat înspre țări în care salariile sunt mult mai mari decât la noi.

Asta înseamnă că mărirea salarială obligatorie din 2022 nu garantează o creștere a numărului de salariați și motivele sunt evidente: avem un număr de 12.870 de șomeri cu studii superioare la final de octombrie.

Aceștia sunt persoane pe care, cel puțin la nivel teoretic, ne este mai ușor să le integrăm în muncă, comparativ cu 71.145 de șomeri cu studii gimnaziale pentru care integrarea în câmpul muncii este extrem de dificilă dar și costisitoare pentru mediul privat care trebuie să investească în calificarea lor.

Să nu uităm că piața forței de muncă a ariei de muncitori calificați și necalificați este extrem de volatile, cu alte cuvinte angajatorul nu are siguranța că-și va amortiza cheltuielile.

Mai mult decât atât, o creștere a cheltuielilor cu salariații nu atrage după sine o fișă de post mai încarcată sau un volum de muncă mai mare. În cel mai fericit caz, antreprenorii care au reușit să se mențină activi pe toată durata pandemiei vor menține activitatea la același ritm și nivel, dar puțin probabil să mai facă recrutări de personal în prima jumătate a anului 2022 chiar dacă suma de 2550 lei brut poate părea motivantă pentru un viitor salariat.

Cu alte cuvinte, ne întoarcem la situația când vom avea forță de muncă dornică să lucreze dar nu va avea unde și societăți dornice să se dezvolte să creeze locuri de muncă, dar care nu sunt deloc sprijinite financiar de stat.

Măsura creșterii salariului minim brut pe economie este singulară și nu vine la pachet cu alte facilități pentru mediul de afaceri, dar atrage după sine o creștere a taxelor la contribuțiile obligatorii, crește baza de calcul CAS, cresc contribuțiile sociale pentru veniturile care depășesc plafonul de 12 salarii minime brute în 2022.

Modificarea perioadei de salarizare cu salariul minim brut pe economie din 2022

Mai mult decât atât, apare o nouă obligativitate a angajatorului să mențină un salariat pe salariul minim pe economie: maxim 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă.

Este foarte greu de aplicat o astfel de obligativitate fără să umbli la organigrama firmei și implicit la reducerea numărului de posturi. Sunt activități repetitive care prin natura lor nu presupun nici un efort suplimentar de muncă nici activități conexe care să justifice o mărire salarială.

Normarea muncii de 8 ore este făcută de angajator ținând cont de legislație și volumul de muncă, nu putem interveni și nici suprasolicita un salariat pentru că îi punem în pericol sănătatea.

Nu ne ajuta nici să luăm în calcul formarea profesională care are loc o data la 2 respectiv 3 ani de activitate la același angajator. Nu toate cursurile de perfecționare atrag după sine un aport suplimentar de muncă, 80% din aceste cursuri fiind oferite angajaților tocmai pentru a-i ajuta să își păstreze actualul loc de muncă, să-și eficientizeze munca, să țină pasului cu evoluția tehnologică, toate acestea însemnând practice un update general la tot ce înseamna nou.

Singura măsură obiectivă a unui antreprenor este creșterea prețurilor la servicii și produse pe fondul unei economii sustenabile și astfel va putea susține creșterile salariale.

Renunțarea la obligativitatea Fisei de post și Regulamentului Intern din 2021 va produce efecte dramatice în 2022

O altă modificare apărută în legislația muncii în 2021 spune că microintreprinderile, adică angajatorii cu cel mult 9 angajați, așa cum sunt majoritatea companiilor din comunitatea Mamprenoare, nu mai au obligativitatea de a încheia regulamentul intern și fișa de post.

Prin această modificare s-a dorit să se institute relații de muncă mai flexibile dar din păcate, a ridicat mult mai multe întrebări. Este imposibil pentru un antreprenor sa gestioneze relațiile de muncă fără cele două instrumente de bază: regulament intern și fișa de post.

Forma scrisă a tipului de activitate a salariatului cât și a așteptărilor angajatorului și a regulilor interne sunt dovada de necontestat că un salariat este în cunoștință de cauză față de condițiile, standardele și limitele muncii pe care o prestează. Inclusiv forma de comunicare, scrisă, online, pe mail sau printr-un mesaj telefonic, dacă nu este reglementată intern nu poate constitui o probă solidă pentru eventuale conflicte de muncă.

Noutățile aduse Contractului individual de Munca și Regulamentul intern în 2021 pun presiune pe antreprenori să vina cu informarea suplimentară a angajaților în 2022

Semnătura electronică avansată sau calificată utilizată atât la încheierea, executarea dar și încetarea unui contract individual de muncă a rămas în continuare o opțiune a angajatorului. Este prima soluție bine-venită a guvernului care a facilitat încheierea documentelor de personal în special pentru cei care fie din motive de pandemie, medicale fie prin natura muncii prestate își desfășoară activitatea în afara biroului și de cele mai multe ori în afara orașului unde își are sediul angajatorul.

Obligativitatea informării salariaților cu privire la pilonul 2 de pensii este o altă modificare apărută în 2021. Adică, dacă sunt salariați cu vârsta până în 35 de ani, aceștia sunt obligați să adere la un fond de pensii administrat privat. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, este opțional. Această informare făcută sec nu ajută cu nimic salariatul și nu face decât să ridice alte întrebări: De ce? Unde găsesc informații? Eu ce câștig? Și din nou, antreprenorul are o sarcină suplimentară: să se informeze și să vină cu răspunsurile necesare.

Din 2022 se introduce obligatoriu cardul pentru bonurile valorice

Ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a venit la final de decembrie și mai ridică la fileu câteva noutăți:

Dacă până în acest an antreprenorul avea posibilitatea sa ofere cadouri în bani și/sau în natură în valoare de maxim 150 de lei neimpozabili, din 2022 valoarea crește până la suma de 300 de lei;

Bonurile valorice rămân exclusiv în format electronic. Evident că tot acest proces cade și de această dată în sarcina angajatorului fără a implica financiar salariatul.

“Constatăm că în continuare domeniul antreprenorial este cel care este solicitat să suporte financiar și să găsească soluții la obligațiile ce derivă din partea guvernanților, care își externalizeaza cu succes implicarea” - conclude Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonator Comunitatea Mamprenoare București.

--------------------------------------------

Mamprenoare este un Business Hub & Accelerator pentru femei înființat în urmă cu 5 ani la Cluj-Napoca de Alina Bota – Consultant în Afaceri și Personal Branding. Mamprenoare.eu este singura platformă online de promovare a afacerilor femeilor antreprenor. Membrele platformei sunt femei antreprenor cu educație superioară și expertiză în diverse domenii de business (legal, contabilitate, resurse umane, marketing, copy-writting, design etc) și cu afaceri mici și mijlocii din foarte multe domenii de activitate. Membrele comunității au un sistem foarte bine organizat de învățare colaborativă și o asociație non-profit pe care derulează diverse activități caritabile și educaționale pentru femei și copii.

Persoana de Contact

Alina Bota – Fondator Mamprenoare &

Președinte Asociația Mamprenoare

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Începând cu luna septembrie nivelul indicilor ROBOR au intrat pe o pantă ascendentă, ca efect al creșterii constante a prețurilor, nivelul din noiembrie apropiindu-se de 8%.

În acest moment indicii ROBOR se situează la valori care se mai înregistrau în martie 2020 iar nivelul lor aproape s-a dublat comparativ cu vara acestui an: 1,50% pentru scadența la trei luni, 1,65% pentru cea la șase luni, respectiv 1,75% pentru dobânzile interbancare la 12 luni.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 2,89 la 2,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,06 la 3,09% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,13 la 3,15%.

Tranzacțiile de marți din piața valutară se efectuau între 4,947 și 4,952 lei, culoar care se menține de mai bine de trei luni, ceea ce a făcut ca media să revină la valoarea de joia trecută de 4,9491 lei, de la 4,9488 lei în ședința precedentă.

Euro se aprecia ușor, la 1,1275 – 1,1303 dolari, investitorii luând poziții de protecție înainte de minivacanța de Crăciun. Această evoluție a produs scăderea mediei monedei americane de la 4,3917 la 4,3821 lei.

Pe termen mediu, dolarul va continua să se aprecieze ca urmare a înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale, în condițiile în care perspectivele economiei SUA sunt favorabile cum o arată și datele publicate de Conference Board. Acestea indică creșterea indicatorilor economici în mod consecutiv în ultimele nouă luni.

Cursul francului elvețian a crescut ușor de la 4,7537 la 4,7590 lei iar al lirei sterline a urcat de la 5,7952 la 5,8081 lei.

Chiar dacă uncia fluctua între 1.789 și 1.800 dolari, deprecierea monedei americane a provocar scăderea prețului gramului de aur de la 253,8506 la 253,1698 lei.

În regiune media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6238 zloți/euro. În schimb a celei maghiare s-a depreciat la 367,98 forinți/euro.

Deprecierea monedei americane a produs creșterea bitcoin la 48.600 – 49.320 dolari, respectiv a ether la 4.000 – 4.060 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Voucherele de vacanţă sunt soluţia optimă pentru a susţine refacerea capacităţii de muncă a întregii echipe. În sectorul privat, acestea pot fi acordate tuturor angajaţilor care au un contract individual de muncă, iar valoarea maximă poate ajunge la 13.800 de lei, echivalentul a 6 salarii minim brute garantate pe ţară.

„Voucherele de vacanță pot fi acordate și salariaților din privat, direct de către angajator, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de efectuarea concediului de ordină în regim de turism intern. Mai mult, pe durata acestui an, prin comparație cu angajații din sectorul public, cei care lucrează la privat au putut beneficia de aceste vouchere de vacanță. Datorită impactului pozitiv de pe plan economic și social, încurajez companiile să le ofere în continuare, iar pe viitor îmi propun să identific metode prin care să poată crește atractivitatea acordării acestora, fără a afecta, însă, bugetul de stat”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului.

Printre avantajele angajatorilor care acordă vouchere de vacanță menționăm 100% deductibilitate fiscală în limita a 13.800 lei/angajat/an fiscal și scutirea de contribuția asiguratorie pentru muncă, în valoare de 2,25% din salariul brut al angajatului. De asemenea, sunt scutite de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajat.

Voucherele de vacanță primite de salariați pot fi folosite pentru achiziţionarea serviciilor de cazare, iar în pachetele turistice care includ obligatoriu cazare pot fi adăugate și alte servicii precum masă, transport sau tratament balnear. Legislaţia în vigoare privind acordarea acestora este: OUG nr. 8/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Emiterea voucherelor de vacanță poate fi făcută doar de către entitățile autorizate de Ministerul Finanțelor Publice. În perioada 2022-2026, acestea vor fi acordate exclusiv pe suport electronic. Mai mult, în vederea digitalizării, sunt disponibile aplicații mobile gratuite pentru utilizatori, cât și platforme online de comandă pentru angajatori, prin care se asigură accesul rapid la informaţii sau se pot plasa comenzi rapide și se pot vizualiza statistici, rapoarte, istoric de operațiuni și tranzacții.