Cumpărarea titlurilor de stat TEZAUR este la un click distanță

Cumpărarea titlurilor de stat TEZAUR este la un click distanță

Românii pot investi online, din 8 decembrie a.c., în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 4,25%, 4,75% și 5,10%.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

- online până pe 19 decembrie, inclusiv;

- de la unitățile Trezoreriei Statului până pe 20 decembrie 2021;

- prin Compania Națională Poșta Română până pe 17 decembrie 2021, pentru mediul urban și 16 decembrie 2021, pentru mediul rural.

Persoanele fizice interesate să cumpere online titluri de stat TEZAUR trebuie să se înregistreze în Spațiul Privat Virtual (SPV) și pot consulta Ghidul Tezaur ONLINE.

De asemenea, persoanele fizice înregistrate în SPV pot realiza urmãtoarele operațiuni privind titlurile de stat TEZAUR lansate prin intermediul unitãților Trezoreriei Statului:

- să deschidă contul de subscriere pe numele investitorului la o unitate a trezoreriei selectată. Contul este necesar pentru a putea subscrie titluri de stat în cadrul perioadei de subscriere și pentru a primi dobânda anualã și valoarea nominalã la scadență;

- să subscrie titluri de stat TEZAUR, în perioada de subscriere, prin intermediul contului de subscriere deschis la unitatea Trezoreriei Statului pe numele investitorului, cu excepția ultimei zile din perioada de subscriere stabilitã prin prospectul de emisiune;

- să vireze din contul de subscriere al investitorului cãtre un cont bancar deschis pe numele acestuia sau cãtre un alt cont de subscriere al aceluiași investitor deschis la o altã unitate a Trezoreriei Statului.

Detalii privind înregistrarea în SPV sunt disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor sau pe portalul ANAF

Ad. Chesnoiu: Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească

Ad. Chesnoiu: Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că a fost adoptată de către Camera Deputaților inițiativa legislativă de modificare și completare a Legii cooperației agricole nr.566/2004. Această inițiativă a fost lansată având la bază dorința fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-și astfel toate forțele pentru susținerea dezvoltării economice, sociale și culturale a comunității și a membrilor săi.

”Salut adoptarea inițiativei legislative privind cooperația agricolă, proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari și prin care am solicitat ca gospodăria țărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească, organizată și condusă de țăranul gospodar”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune. ”Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiția cultivării pământului sau a creșterii animalelor. El va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”, a mai precizat ministrul Adrian Chesnoiu.

Pentru a putea beneficia de toate avantajele naționale și europene, statul trebuie sa sprijine înființarea cooperativelor, care pot fi de mai multe tipuri:

cooperative agricole de servicii;

cooperative agricole de achiziții şi vânzări;

cooperative agricole de procesare;

cooperative agricole de manufacturiere şi mică industrie în agricultură;

cooperative agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale;

cooperative agricole, care pot desfăşura, în comun, activităţile prevăzute la punctele a) și e);

cooperative agricole pentru asistenţă mutuală şi asigurare agricolă;

alte tipuri, formate cu respectarea legii.

Cooperativa agricolă este formată din:

Membri cooperatori fondatori;

Membri cooperatori acționari;

Membri cooperatori asociaţi

Președintele cooperativei agricole este ales de membrii cooperatori şi este de drept președintele consiliului de administrație. Uniunea de ramură se înființează prin asocierea voluntară a unui număr de cel puțin 5 cooperative agricole, care au același domeniu de activitate.

Facilitățile acordate pentru înființarea cooperativelor agricole constau în:

Scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care procesează și/sau produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creştere și/sau activitate de reproducţie:

pentru primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;

pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate;

Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele de achiziţii şi vânzări, de procesarea produselor agricole, manufacturare şi mică industrie agricolă şi de exploataţii şi gestionare a terenurilor silvice, piscicole şi a efectivelor de animale pentru:

- primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;

- 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri anuală de până la 3 milioane de euro;

Scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producția valorificată prin/către întreprindere;

Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendă, dacă terenul este luat în arendă de către cooperativă;

Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativă, cu condiţia valorificării a 50% din producţia finală prin/către cooperative;

În condiţiile în care cooperativa se lichidează într-o perioadă mai scurtă de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal.

Fonduri nerambursabile disponibile pentru investiţii în exploataţii agricole

Fonduri nerambursabile disponibile pentru investiţii în exploataţii agricole

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primeşte în continuare cereri de finanţare pentru proiecte de investiţii în exploataţii agricole, prin submăsura 4.1 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Suma totală disponibilă, până pe 25 ianuarie 2022, pentru investiţii în exploataţii agricole vegetale şi zootehnice este de 589 de milioane de euro.

Pentru achiziţiile simple de utilaje agricole şi pentru irigaţii, drenaj sau desecare, nu se mai pot depune solicitări de finanţare deoarece fondurile au fost epuizate. Componenta de achiziţii de utilaje agricole de către tinerii fermieri a fost închisă pe 7 decembrie 2021 ca urmare a solicitărilor depuse on-line de către 498 de tineri prin care a fost depăşită suma totală alocată pentru această componentă (fonduri solicitate de 112,6 milioane euro, faţă de o alocare de 75 milioane euro). Componenta de achiziţii simple de utilaje agricole şi pentru irigaţii, drenaj sau desecare la nivelul fermei, depunerea s-a închis în 30 noiembrie 2021, ca urmare a depăşirii de aproape trei ori a alocării de 125 de milioane de euro - au fost solicitate 335 de milioane de euro de către 846 de fermieri.

În acest moment, fermierii mai pot solicita fonduri pentru investiţii în condiţionarea, procesarea şi marketingul în ferma vegetală - exceptând legumicultura şi cartofii (11 milioane de euro disponibili), în ferma zootehnică (81 milioane euro disponibili) şi pentru legume şi cartofi (53 de milioane de euro disponibili).

De asemenea, sunt disponibili 30 de milioane de euro pentru investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) în zona montană şi 326 de milioane de euro pentru acelaşi tip de investiţie la nivel naţional.

Pentru investiţii privind înfiinţare, extindere, modernizare în sector legume, inclusiv în spaţii protejate, şi cartofi (producţie primară, condiţionare şi marketing) cei interesaţi au la dispoziţie fonduri în valoare de 86 de milioane de euro.

Până pe data de 24 decembrie 2021 se desfăşoară etapa a II-a a sesiunii de depunere a proiectelor, în care se pot depune proiectele care au un punctaj egal sau mai mare de 50/ 60 de puncte - pragurile de calitate lunare pentru fiecare componentă sunt detaliate în Anunţul de primire a proiectelor pentru submăsura 4.1, disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info.

Informaţii suplimentare

Reamintim că solicitanţiii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 - Investiţii în exploataţii agricole sunt fermierii a căror exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului, disponibil pe pagina de internet a AFIR.

Cuantumul sprijinului acordat porneşte de la 30% şi poate ajunge la maximum 90% din valoarea eligibilă, în funcţie de dimensiunea economică a exploataţiei, de tipul de beneficiar şi de investiţiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Investiţiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu şi de Agricutura ecologică, investiţiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale şi cu alte constrângeri specifice, sau, pentru investiţiile colective.

Detalii privind tipurile de investiţii şi condiţiile specifice accesării de fonduri europene pentru investiţii în exploataţii agricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info în Ghidul solicitantului şi anexele aferente acestuia, la secţiunea "Investiţii PNDR", în pagina dedicată submăsurii 4.1.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - AFIR

Euro a crescut în trei ședințe cu 0,0008 lei

Euro a crescut în trei ședințe cu 0,0008 lei

Leul s-a menținut stabil față de euro, în condițiile în care nu au apărut date economice noi din partea economiei românești iar BNR veghează asupra evoluției lui.

Tranzacțiile se realizau joi în culoarul 4,947 – 4,951 lei iar media monedei unice a urcat de la 4,9488 la 4,9491 lei, mai sus cu 0,0008 lei față de începutul săptămânii.

Reducerea temerilor privind posibilul impact economic al variantei Omicron a Covid-19, a permis euro să se aprecieze la 1,1310 – 1,1347 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,3820 la 4,3743 lei.

Piețele așteaptă publicarea vineri a datelor referitoare la inflația din Statele Unite dar și ședințele de politică monetară ale Rezervei Federale, a Băncii Angliei și a BCE.

Cursul francului elvețian a rămas stabil la 4,7448 lei.

Posibila introducere a certificatului verde în Marea Britanie a provocat deprecierea lirei față de euro iar media a scăzut de la 4,7881 la 4,7689 lei, minim al ultimei luni.

Menținerea inflației la cote ridicate, care fac ca dobânzile la depozite să se afle în teritoriu negativ, dar și perspectiva ca BNR să opereze noi majorări ale ratei sale de politică monetară, afectează indicii ROBOR care se situează la valori care se mai înregistrau în martie 2020.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat joi la 2,71%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,90 la 2,91% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,01 la 3,02%.

Prețul gramului de aur a coborât de la 252,5141 la 250,8061 lei, evoluție determinată de scăderea unciei la 1.782 – 1.787 dolari.

Creșterea inflației din Polonia la maximul ultimilor 20 de ani a pus banca centrală în situația de a majora dobânda sa de politică monetară la 1,75%, pentru a treia oară în trei luni. Mișcarea nu a surpins piețele, care anticipau o astfel de măsură, iar media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5941 la 4,6226 zloți/euro. Media monedei maghiare s-a apreciat de la 367,62 la 365,85 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa joi între 49.000 și 50.850 dolari iar ether fluctua în culoarul 4.275 – 4.490 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Plăţi rentă viageră agricolă - Campania 2020

Plăţi rentă viageră agricolă - Campania 2020

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat campania de plată a sumelor cuvenite cu titlul de rentă viageră agricolă aferentă anului 2020, în valoare totală de 44.630.318,93 lei pentru un număr de 35.201 beneficiari.

În cazul în care sumele virate de APIA către rentieri, sunt returnate în contul agenţiei din diverse motive obiective, APIA poate relua plata acestora în termen de 3 ani de la data limită anuală de plată (30 noiembrie al fiecăruia an).

Conform art. 10 alin (2) din Ordinul MADR nr. 1271/2005 cu modificările şi completările ulterioare, în cazul decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta cuvenită rentierului, pe baza următoarelor acter doveditoare:

- cerere a moştenitorului pentru plata datorată până la data decesului rentierului agricol,

- certificatul de deces al rentierului (copie şi original),

- carnetul de rentier în original,

- copie BI/CI al moştenitorului/a celui care face cererea pentru plata ultimei rente aferente rentierului decedat (copie şi original),

- certificat de calitate de moştenitor /certificat de legatar/certificatul de moştenitor (copie şi original),

- în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori se depune şi o împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole (copie şi original).

Sumele plătite către beneficiari şi returnate în contul APIA de către bănci / Poşta Română sunt postate pe site-ul APIA (calea de acces: Măsuri specifice - Măsuri de sprijin finanţate de la bugetul naţional - Renta viageră agricolă - Situaţia sumelor plătite şi returnate de bănci/Poşta Română). Pentru aceste cazuri, beneficiarii / moştenitorii de drept ai rentierilor decedaţi, în funcţie de motivul returnării sumei, vor clarifica cauza returnării sumei cu Centrul judeţean al APIA sau al Municipiului Bucureşti unde s-a vizat carnetul de rentier.

APIA efectuează plata ajutorului de minimis pentru sectorul apicol

APIA efectuează plata ajutorului de minimis pentru sectorul apicol

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plata a ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol.

Suma totală autorizată la plată este de 39.287.490 lei aferentă unui număr de 1.657.700 familii de albine și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 17.864 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de minimis în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1219/2021 privind aprobarea schemei de Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol.

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.