Evoluția stabilă a leului față de euro este una dintre constantele pieței valutare după atingerea în 19 septembrie a maximului istoric de 4,9495 lei.

De atunci, cu rare excepții care au fost corectate imediat de banca centrală, euro a fost tranzacționat în culoarul 4,946 – 4,952 lei. Ședința de miercuri nu a făcut excepție, iar media euro a urcat de la 4,9485 la 4,9488 lei, valoare care a fost stabilită marți și de Banca Centrală Europeană.

Dobânzile interbancare și-au continuat evoluție ascendentă, la valori care se mai înregistrau în martie 2020, în condițiile în care rata inflației rămâne foarte ridicată și se așteaptă ca BNR să opereze noi majorări ale dobânzii sale de politică monetară.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,68 la 2,71%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,87 la 2,90% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 2,98 la 3,01%.

Euro fluctua miercuri între 1,1264 și 1,1304 dolari, în condițiile revenirii apetitului pentru risc, după ce experți ai OMS au declarat că versiunea Omicron a Covid-19 nu este mai periculoasă decât celelalte tipuri.

După scăderea de la începutul săptămânii până la 1,036 franci/euro, moneda elvețiană se tranzacționa miercuri în culoarul 1,042 – 1,044 franci/euro, astfel că media ei a coborât de la 4,7550 la 4,7448 lei.

Lira sterlină a revenit sub pragul de 1,17 euro iar cursul ei a scăzut de la 5,8231 la 5,7881 lei, minim al ultimelor patru săptămâni.

Prețul gramului de aur a urcat de la 251,5919 la 252,5141 lei, după ce uncia a crescut la 1.783 – 1.792 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat de la 4,5991 la 4,5941 zloți/euro. În schimb, cea maghiară s-a depreciat de la 365,65 la 367,62 forinți/euro, pierzând astfel o bună parte din câștigurile de săptămâna trecută, chiar dacă aversiunea față de risc s-a diminuat.

Bitcoin nu reușește să își consolideze poziția peste pragul de 50.000 dolari și scădea miercuri de la 50.840 la 48.770 dolari.

Ether, care a scăzut sâmbătă până aproape de 3.600 dolari, era mai stabil și fluctua între 4.230 și 4.390 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Ministerul Finanţelor lansează începând de luni, 6 decembrie 2021, trei noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi de 4,25%, 4,75%, 5,10 %. Titlurile de stat au valoare nominala de 1 leu şi sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

- Între 06 - 20 decembrie 2021 de la unităţile Trezoreriei Statului;

- Între 06 - 17 decembrie 2021 pentru mediul urban şi 06 - 16 decembrie 2021 pentru mediul rural, prin Compania Naţională Poşta Română.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secţiunea Datorie publica) , www.posta-romana.ro.

Biroul de relaţii cu mass-media

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în cursul lunii decembrie 2021 se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2022, la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138 / 2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE)al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha,iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei,pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data limită de depunere a cererii de acord.

Documentele necesare depunerii cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2022 sunt publicate pe site-ul Agenției, secțiunea Formulare (http://www.apia.org.ro/ro/formulare1386829353).

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a dispus ca, pentru anul viitor, să se realizeze o analiză în vederea implementării unor soluții care să vizeze renunțarea la anumite documente ce trebuie să însoțească cererile de sprijin.

În cele patru ședințe de tranzacționare ale perioadei analizate, leul a profitat de reducerea aversiunii față de risc care s-a manifestat la nivel regional.

Lunea aceasta, cursul euro a fost stabilit la 4,9483 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat în culoarul 4,946 – 4,951 lei.

Analiștii Băncii Transilvania prognozează într-un raport recent că „în ceea ce privește cursul mediu anual EUR/RON previziunile actualizate (prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare) indică perspectiva continuării tendinței ascendente pe termen mediu – niveluri medii anuale de 4,93 în 2021, 4,99 în 2022, respectiv 5,06 în 2023”.

Valoarea calculată de analiștii BT este apropiată de media anuală de 4,92 lei/euro, anticipată de CNSP pentru 2021, în prognoza sa de toamnă

În schimb, sondajul efectuat în noiembrie în rândul membrilor CFA România indică pentru orizontul de 6 luni o valoare medie a anticipaţiilor de 4,9986 lei/euro. În schimb, pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului a scăzut de la 5,0547 lei/euro

Publicarea vineri a datelor referitoare la piața muncii din Statele Unite, unde au fost create în noiembrie 210.000 noi locuri de muncă, în timp ce analiștii anticipau 525.000, a avut ca efect deprecierea monedei americane de la 1,1266 la 1,1333 dolari/euro cu închiderea piețelor de peste Ocean la 1,1316 dolari. Minimul săptămânii de 1,1236 dolari a fost atins marți.

Considerată drept un „refugiu sigur”, moneda elvețiană s-a apreciat la un maxim al ultimilor șase ani și jumătate de 1,036 franci/euro iar media a atins un nou record de 4,7595 lei, pentru ca la sfârșitul perioadei aceasta să fie stabilită la 4,75 lei.

Înmulțirea infectărilor cu Covid-19 din Regatul Unit a provocat deprecierea lirei sterline față de euro astfel că media ei a scăzut la sfârșitul perioadei la 5,8051 lei.

Cererea de metal galben s-a redus după declarațiile făcute de oficialii Fed referitoare la înăsprirea politicii monetare cu scopul de a tempera majorarea inflației. Prețul gramului de aur a fost stabilit lunea aceasta la 250,8945 lei în timp ce uncia fluctua pe piețele specializate între 1.778 și 1.785 dolari.

BNR a decis la începutul acestei săptămâni să nu mai atragă depozite de la băncile comerciale, pentru a tempera evoluția ascendentă a dobânzilor interbancare, astfel că indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,66 la 2,67%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,86 la 2,87% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 2,96 la 2,97%.

Bitcoin s-a apropiat, la începutul lunii trecute, de 70.000 dolari după care marcările de profit și creșterea interesului pentru dolar au provocat o scădere constantă. Aceasta s-a amplificat sâmbăta trecută când a fost atins un minim de 42.296 dolari. Deprecierea s-a datorat interesului arătat de investitori față de titlurile de trezorerie ale Trezoreriei americane, aceștia mizând pe creșterea dobânzilor de peste Ocean, astfel că luni, moneda digitală fluctua între 47.300 și 49.500 dolari.

Ether s-a apropiat sâmbătă de 3.450 dolari, dar a recuperat mai rapid pierderile iar cotațiile se mișcau la sfârșitul intervalului în culoarul 3.930 – 4.210 dolari. Reamintim că ether a testat pragul de 4.900 dolari în prima decadă a lui noiembrie.

Analiza cuprinde perioada 29 noiembrie – 6 decembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Leul a continuat să fie foarte stabil față de euro, evoluție confirmată și de cotația euro stabilită luni de BCE care a fost de 4,9462 lei, sub media stabilită de BNR.

Tranzacțiile de marți se realizau într-un culoar îngust, cu care ne-a obișnuit piața locală, 4,947 – 4,95 lei iar media a fost stabilită la 4,9485 lei, față de 4,9483 lei, în ședința precedentă.

Stabilitatea cursului euro/leu s-ar putea menține până la finalul anului, având în vedere rezerva valutară consistentă de care dispune BNR dar tendința de creștere a dobânzilor interbancare care fac leul mai atractiv.

În privința factorilor de risc pentru economia românească, pe termen scurt, o recentă analiză a Băncii Transilvania indică „dinamica crizei sanitare; climatul din piețele financiare internaționale (posibilitatea ca oricând să asistăm la ajustări de amploare, mai ales după creșterea puternică și în tandem a prețurilor activelor financiare și prețurilor activelor imobiliare); deciziile de politică economică pe plan intern, inclusiv ritmul reformelor structurale, cu impact din perspectiva implementării programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența crizei sanitare; provocările la adresa ordinii economice mondiale și arhitecturii sistemului monetar-financiar internațional în ciclul economic post-pandemie”.

Dobânzile interbancare își continuă creșterea lentă la valori care se mai înregistrau în martie 2020. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,67 la 2,68%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a a stagnat la 2,87% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,97 la 2,98%.

Pariurile puse pe o înăsprire a politicilor Rezervei Federale americane în timp ce BCE va menține nivelul scăzut al dobânzilor și programul de achiziții de obligațiuni suverane din zona euro, au afectat moneda unică care s-a depreciat la 1,1254 – 1,13 dolari. Evoluția a făcut ca media monedei americane să crească de la 4,3786 la 4,3946 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 4,75 la 4,7550 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8051 la 5,8231 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marți de la 250,8945 la 251,5919 lei, ca efect al aprecierii monedei americane, în timp ce uncia stagna la 1.777 – 1.784 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat de la 363,94 la 365,65 forinți/euro iar a celei poloneze creștea de la 4,5889 la 4,5991 zloți/euro.

După căderea brutală de la sfârșitul săptămânii trecute la aproape 42.000 dolari, bitcoin recupera marți din pierderi și se tranzacționa între 50.400 și 51.600 dolari.

Ether, care a avut o scădere mai redusă, fluctua în culoarul 4.310 – 4.430 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian CHESNOIU, a avut azi, 2 decembrie 2021, o întâlnire cu reprezentanții Romalimenta - Federația Patronatelor din Industria Alimentară și ai ROMPAN - Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase.

Scopul întâlnirii a fost acela de a-i prezenta ministrului Agriculturii dificultățile cu care se confruntă industria de morărit, panificație şi produse făinoase din România în ultima perioadă. Discuțiile au pornit de la o analiză amănunțită ce ia în calcul faptul că problemele au început din anul 2020 când, din cauza pandemiei SARS-COV2, a restricțiilor de circulație, a întreruperilor multor activități, în special HORECA, şi desfășurarea activității școlare online, producția şi vânzările din sectorul de morărit-panificație au înregistrat scăderi însemnate.

Având în vedere că prețurile la energia electrică, gazele naturale și combustibili au cunoscut creșteri semnificative care au impact asupra industriei de morărit, panificație şi produse făinoase, reprezentanții patronatelor au făcut câteva propuneri menite să atenueze șocul acestor scumpiri şi să permită populației accesul la produsele de panificație.

”Subvenția pentru tona de grâu procesată este una dintre măsurile pe termen scurt pe care vreau să le analizez împreună cu echipa din Minister. Pornind de la capacitățile de stocare a grâului de care dispunem în acest moment, la nivel de țară, este deosebit de important ca în viitor producția de grâu să fie mutată în depozite. România produce grâu, suntem recunoscuți la nivelul întregii Uniuni Europene, noi trebuie să avem în vedere încurajarea procesării și chiar direcționarea acesteia către unitățile zootehnice. Să nu pierdem din vedere că industria de morărit și panificație în țara noastră este una performantă, este însă nevoie și de echipamente moderne pentru că retehnologizarea fabricilor trebuie să fie făcută periodic”, a afirmat ministrul CHESNOIU.

Aplicarea unui regim de impozitare asemenea celui practicat în domeniul construcțiilor pentru salariații din sectorul morărit, panificație și produse făinoase, constituit ca un program pilot pentru lucrătorii din sectorul agricol, pescuit și industria alimentară a fost o altă măsură pe care reprezentanții patronatelor au propus-o în cadrul discuției cu ministrul Adrian CHESNOIU.

„Trebuie să avem grijă de locurile de muncă în agricultură și industrie alimentară, să oferim salarii atractive lucrătorilor din acest sector, astfel încât să asigurăm venituri decente oamenilor, dar și stabilitate sectorului. Există deja un proiect de lege depus în Parlament, la care am lucrat împreună cu colegii mei parlamentari, prin care ne dorim să oferim facilități fiscale celor care angajează în agricultură, industrie alimentară, silvicultură și piscicultură, pe modelul celor aplicate în domeniul construcțiilor”, a completat ministrul Agriculturii.

Totodată, ministrul Agriculturii a mai afirmat că ia în calcul să aibă o discuție la nivelul aparatului guvernamental pentru acordarea de credite garantate de către stat pentru subvenționarea dobânzii pentru achiziția de sisteme energetice (panouri solare, eoliene, turbine etc.), precum și introducerea unui program pentru asigurarea independenței energetice, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei.

La finalul întâlnirii, oficialul MADR i-a asigurat pe reprezentanții patronatelor că pot conta pe întreaga disponibilitate de colaborare a echipei sale pentru a servi interesele fermierilor români.