Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează că, în perioada 01 - 15 decembrie 2021, se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2022, cereri avizate de către ANZ.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente:

• dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;
• acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;
• lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";
• copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;
• lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

• dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;
• acreditarea solicitantului pentru       prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;
• lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";
• copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;
• lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Documentele necesare depunerii cererilor inițiale de solicitare ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2022 sunt publicate pe site-ul Agenției www.apia.org.ro, secțiunea Formulare, accesând următorul link

(http://www.apia.org.ro/ro/formulare1386829353).

În ședința Guvernului din data de 26 noiembrie 2021 a fost aprobată rectificarea bugetului MADR, care presupune disponibilizarea și redistribuirea unor resurse financiare excedentare identificate în bugetul MADR pe anul 2021.

Principalele acțiuni beneficiare ale sumelor redistribuite sunt cele corespunzătoare subvenționării accizei motorinei utilizate în agricultură în trimestrul trei al anului curent (174 milioane de lei), precum și ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor constând în decontarea cheltuitelor aferente conducerii registrelor genealogice și a controlului oficial al producției (30 milioane de lei).

„Am cerut ca sumele prevăzute pentru plata subvenției la acciza pentru motorină, aferentă trimestrului al treilea din acest an, să fie majorate cu 100 de milioane de lei, de la 74 milioane de lei cât era prevăzut inițial în proiectul de rectificare, la 174 milioane de lei. De asemenea, am mai solicitat o mărire cu 30 de milioane de lei, de la 40 de milioane de lei cât prevăzuse fostul Guvern, la 70 de milioane de lei pentru plățile necesare ajutorului de stat în sectorul de creștere a animalelor”, a explicat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian CHESNOIU.

Astfel, față de proiectul inițial postat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, pentru consultare publică în data de 24 noiembrie 2021, au fost introduse ca urmare a reanalizării execuției bugetarea, influențe pozitive corespunzătoare titlului ”Subvenții”, în valoare totală de 130 milioane lei, rezultând un total de 204 milioane lei dedicat celor două acțiuni anterior precizate.

Sursa www.madr.ro

Perioada analizată a fost caracterizată de eforturile susținute ale BNR de a asigura stabilite leului, prin folosirea tuturor instrumentelor pe care le are la dispoziție.

Volatilitatea mediei euro s-a rezumat la 4,9487 – 4,9491 lei, cotațiile crescând, însă, până la 4,954 lei. Tranzacțiile de vineri s-au realizat în culoarul 4,947 – 4,953 lei iar cursul a fost stabilit la 4,9491 lei.

Dacă CNSP a anticipat pentru acest an, în prognoza sa de toamnă, o medie anuală a euro de 4,92 lei, în schimb, ultimul sondaj realizat în rândul membrilor CFA România indică pentru orizontul de 6 luni o valoare medie a anticipaţiilor de 4,9986 lei/euro. În schimb, pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului a scăzut de la 5,0547 lei/euro, la sondajul din septembrie, la 5,0329 lei/euro, scadență pentru care cea mai scăzută proiecție este de 4,94 lei.

Mult mai îngrijorător este indicele Damocles calculat de banca japoneză de investiţii Nomura, care măsoară riscurile cursului de schimb din economiile a 32 de ţări emergente. Depășirea pragului de 100 reprezintă un semnal de alarmă pentru următoarele 12 luni. În momentul prezentării raportului, România avea un scor de 115 iar Turcia unul de 108, care a atins săptămâna trecută un nou minim față de dolar.

Analiza are în vedere creșterea anul viitor a dobânzii de către Fed și menținerea tendinței de încetinire a economiei Chinei, alături de factori interni precum creșterea deficitelor fiscale, de cont și comerciale dar și majorarea prețurilor la materiile prime, care se tranzacționează, în general, în dolari.

Euro a scăzut joi la 1,1186 dolari, minimul ultimelor 17 luni. Creșterea dolarului a survenit după ce situația sanitară din zona euro s-a înrăutățit iar investitorii pariază pe decizia Fed de a majora dobânda cheie, în timp BCE își continuă politica monetară relaxată considerând că majorarea inflației din zonă este tranzitorie.

Vineri, piețele americane erau închise cu prilejul Zilei Recunoștinței (Thanksgiving Day) astfel că euro a crescut până la 1,1330 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,3863 la 4,4127 lei și a închis săptămâna la 4,3869 lei.

Apariția variantei sud-africane a Covid 19 a apreciat vineri moneda elvețiană 1,0426 franci/euro, maxim care nu a mai fost atins din 21 iulie 2015, iar media ei a atins un nou record de 4,7398 lei.

Cursul lirei sterline a crescut miercuri la 5,8974 lei dar a alunecat vineri la 5,8407 lei.

Prețul gramului de aur a încheiat perioada la 255,1246 lei, când uncia a fluctuat între 1.784 și 1.815 dolari.

Luni, BNR a atras de la bănci depozite în valoare de circa 1,5 miliarde lei pentru scadența la o săptămână, cu o dobândă de 1,75% egală cu cea de politică monetară.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut, după cinci ședințe consecutive de stabilitate, de la 2,61% la 2,63%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a reînceput să crească de la 2,81 la 2,83% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,91 la 2,92%.

Bitcoin a scăzut vineri la circa 53.600 dolari și se tranzacționa duminică dimineață în culoarul 53.800 – 54.900 dolari. După o scădere la aproape 3.900 dolari, ether fluctua în culoarul 3.990 – 4.100 dolari.

Analiza cuprinde perioada 22 – 26 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Începutul de săptămână este unul negativ pentru cei care au contractat credite înainte de introducerea în mai 2019 a indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care este de 1,08%. Această valoare va crește însă spectaculos de la începutul anului viitor atunci când va fi calculat noul IRRC.

Banca centrală a decis ca prin politicile sale să protejeze atât economia cât și pe cei care s-au împrumutat, cu scopul de a sprijini relansarea după Marea Închidere din 2021. Din păcate, multe dintre planurile gândite trebuiesc regândite în prezent, când inflația s-a dus la 8%, în ton cu majorările de prețurilor la materiile prime și energie, care se pot amplifica în 2022 în cazul în care dolarul american, principala monedă de schimb, va continua să se aprecieze.

BNR nu a atras luni depozite de la băncile comerciale. Cu toate acestea, indicii ROBOR au atins valori care se mai înregistrau în martie 2020.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,63% la 2,66%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,83 la 2,85% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,92 la 2,95%.

Beneficiarul acestei evoluții a dobânzilor este leul. Cursul euro a fost stabilit luni la 4,9490 lei, față de 4,9491 lei, la sfârșitul săptămânii trecute. Cotațiile au atins în cursul nopții un minim de 4,942 pe piețele asiatice iar tranzacțiile din cea locală se realizau între 4,947 și 4,952 lei.

Pragul de 5 lei ar urma să fie depășit în 2022. O bună parte dintre managerii ce au răspuns la barometrul anual realizat de Moneycorp România, care a fost publicat luni, se așteaptă ca media euro să fluctueze anul viitor între 5 și 5,05 lei. Circa 20% dintre repondenți anticipau cursul în culoarul 4,95 – 5 lei/euro iar 14% mizau pe o medie de peste 5,10 lei/euro

Moneda unică, care a atins joi un minim de 1,1186 dolari, se tranzacționa între 1,1261 și 1,1316 dolari, astfel că media monedei americane a fost stabilită la 4,3853 lei.

Temerile legate de apariția unor noi restricții sanitare în zona euro, după apariția Omicron, noua variantă a Covid 19, a provocat majorări ale plasamentelor în monede considerate „sigure”, precum cea elvețiană sau japoneză.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,0424 franci/euro, maxim al ultimilor șase ani, dar a revenit apoi spre 1,045 franci, astfel că media ei a scăzut de la 4,7398 la 4,7366 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8407 la 5,8544 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 255,1246 la 253,3079 lei, în timp ce uncia fluctua între 1.789 și 1.799 dolari.

În regiune, media monedei maghiare se deprecia la 368,63 forinți/euro iar a celei maghiare se aprecia la 4,6982 zloți/euro.

După ce a scăzut duminică sub pragul de 54.000 dolari, bitcoin creștea la 56.800 – 58.280 dolari. La rândul său, ether urca de la 4.000 dolari la 4.280 – 4.380 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Noul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu a dat asigurări că toate măsurile de sprijin pentru agricultori, aflate în desfășurare până la sfârșitul anului, vor fi susținute de la buget care va fi suplimentat cu suma de 200 de milioane de lei.

„Agricultorii știu că sunt om de cuvânt! Din păcate, faptul că fermierii au fost abandonați se vede pe deplin în execuția bugetară. Este rușinos că suma de aproximativ 2,3 miliarde de lei rămâne necheltuită ca urmare a întârzierilor în implementarea acțiunilor aferente perioadei de tranziție 2022-2023. Sunt bani care ar fi trebuit investiți în agricultura românească și care, din păcate, nu au fost alocați eficient. Pentru că timpul rămas până la sfârșitul anului este prea scurt pentru a putea fi cheltuite, aceste fonduri vor merge prin rectificarea bugetară pentru susținerea altor măsuri urgente pentru români.”, a scris pe pagina personală de Facebook Chesnoiu care a conchis „Am suplimentat cu 200 milioane lei bugetul pentru subvenții, astfel încât sumele necesare sprijinului pentru motorină și pentru susținerea sectorului de ameliorare în zootehnie să fie asigurate. Mă voi asigura totodată că bugetul Agriculturii pentru anul viitor va fi unul consistent, iar toți banii vor fi utilizați pentru susținerea fermierilor români și a produselor românești! Luăm toate măsurile corecte pentru a aduce pe masa românilor hrană sănătoasă, de calitate, la prețuri rezonabile!”