Euro s-a depreciat pe piețele internaționale față de alte valute majore astfel că acestea au crescut față de leu.

Cursul euro a crescut miercuri de la 4,9487 la 4,9491 lei în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,947 – 4,951 lei.

Presiunea pe leu va continua iar BNR va fi nevoită să cedeze și să-l lase să se deprecieze cu unu – doi bani, în condițiile în care deficitul de cont curent s-a majorat în primele nouă luni cu 11,5 miliarde euro.

De asemenea, economia românească a început să decelereze, creșterea din trimestrul al treilea coborând la 7,2%, motiv pentru analiști bancari să își modifice în jos prognozele pentru acest an. O astfel de evoluție se va reflecta în modul în care va fi construit bugetul de stat.

Miercuri, moneda europeană a scăzut pe piețele asiatice față de cea americană până la 1,1264 dolari, minim ce nu a mai fost atins din februarie 2020. Investitorii mizează pe faptul că Rezerva Federală va majora dobânda sa de politică monetară mai mai repede decât cea din zona euro. Aceasta a făcut ca media dolarului să crească de la 4,3568 la 4,3747 lei.

Moneda elvețiană se menținea la 1,051 – 1,055 franci/euro iar media ei a urcat de la 4,6936 la noul record de 4,7016 lei.

Creșterea inflației din Regatul Unit la 4,2% a apreciat lira sterlină la 1,1853 - 1,1918 euro, piețele anticipând o decizie a Băncii Angliei de mărire a dobânzilor. Cursul lirei a crescut de la 5,8592 la 5,8778 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 262,4832 la 261,7470 lei, evoluție datorată deprecierii unciei la 1.852 – 1.865 dolari.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 2,60%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,74 la 2,75% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 2,84 la 2,85%.

Monedele din regiune se apreciau față de euro, mediile fiind stabilite la 4,6614 zloți, respectiv 365,24 forinți.

Plasamentele în monede digitale continuau să se reducă. Bitcoin a alunecat la 58.550 – 60.810 dolari iar ether la 4.075 – 4.260 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării și Agriculturii, Marius Micu a vorbit vineri, la Călărași, despre stadiul elaborării Planului Național Strategic, instrument care vizează, de fapt, implementarea Politicii Agricole Comune.

„Cel mai important subiect la nivel național în ceea ce privește agricultura și nu numai, ci și dezvoltarea rurală a satului românesc, este cel al Planului Național Strategic, adică implementarea Politicii Agricole Comune. Fiecare stat membru trebuie să transpună această Politică Agricolă Comună printr-un plan strategic. În cadrul discuțiilor care au continuat pe mai mulți ani, s-a concluzionat faptul că vom avea nevoie de o perioadă de tranziție și dacă PNS se referea la perioada 2021-2027, s-a decis ca această perioadă de tranziție să fie de 2 ani adică 2021-2023. Planul Național Strategic se va întinde pe cinci ani, între 2023 și 2027. Această hotărâre a venit și cu împărțirea anvelopei totale de bani, iar din suma este de 22 miliarde de euro la nivel național, pentru perioada de tranziție sunt alocați 6 miliarde de euro.

În perioada de tranziție pe pilonul 2, fonduri europene în agricultură au mers 3,26 miliarde euro, avem toate măsurile în sesiune de depunere și urmează perioada de depunere, iar diferența de bani de până la 6 miliarde merge în plăți directe în agricultură, adică în subvenții.

Am vrut să explic contextul, de ce ne aflăm în luna noiembrie în perioada de discuții cu mediul asociativ, adică cu cele mai reprezentative asociații, organizații și instituții, în care dezbatem cum va arăta noul Plan Național Strategic. Am început în data de 3 noiembrie aceste consultări și sunt 2 săptămâni în care zilnic ne întâlnim și ne vom întâlni cu peste 160 de organizații.

Ne-am propus, în această lună noiembrie, peste 17 întâlniri cu aceste organizații, în care ne vom consulta, în tot acest timp lucrăm la elaborarea PNS, având în vedere propunerile fermierilor, în luna decembrie ne dorim să avem prima versiune pe site-ul ministerului unde practic vom intra într-o nouă rundă de consultări. După ce vom prelua propunerile, vom finaliza prima formă a Planului Național Strategic care va fi transmisă către Comisia Europeană. Nu ne vom opri însă din dezbatere, pentru că implementarea lui va începe în 2023, așa că avem și prima parte a anului 2022 pentru dezbateri și noi sperăm ca prin lunile mai-iunie 2022 să avem o formă finală. Apoi vom aproba actele normative care să stea la baza implementării Planului Național Strategic.”, a declarat Micu care a mai9 adăugat că sumele alocate prin PNS se ridică la 15,9 miliarde euro și vizează două componente majore. „În ceea ce privește sumele alocate în acest Plan Național Strategic, făcând excepție perioada de tranziție, anvelopa este de aproximativ 15,9 miliarde euro, iar ea va fi împărțită pe fiecare pilon în parte, pilonul , plăți directe, adică subvenții,- 9,98 miliarde euro, pilonul 2, investiții, adică fonduri europene,- 5,66 miliarde euro.

Distinct de acești doi piloni, mai avem un buget care se referă la intervențiile sectoriale, și acest buget înseamnă 0,26 miliarde euro.

Din pilonul 1, 25% din suma amintită va trebui să meargă către eco-scheme, 10% către plata redistributivă și 15% către sprijinul cu plata.

Din pilonul 2, va trebui să reținem un procent minim de 35% pentru măsuri de agro-mediu și bunăstarea animalelor, minim de 5% pentru GAL-uri. Vă pot spune că noi vom cere 10,18% pentru GAL-uri, adică am bugetat mai mult decât minimul impus.”, a mai precizat Marius Micu.

"În ceea ce privește Grupurile de Acțiune Locală, noi am bugetat pentru perioada 2023-2027 suma de 579 de milioane de euro. Pe lângă acești bani, se mai adaugă suma de 128 milioane de euro din perioada de tranziție. Vreau să vă spun că la nivel de județ Călărași, avem 3 GAL-uri – Colinele Argeșului, Bărăganul de Sud-Est și Valea Mostiștei. Au beneficiat, în ordinea expusă, de o alocare în exercițiul anterior de 1,8 milioane de euro, 3,8 milioane de euro și 2,4 milioane de euro. În perioada de tranziție mai primesc o alocare suplimentară, în aceeași ordine expusă, de aproximativ 522.000 euro, 1,36 milioane de euro și 782.000 euro.”

Marius Micu, secretar de stat MADR

Marțea trecută, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR unde s-a decis majorarea dobânzii de politică monetară de la 1,50 la 1,75%, în timp ce dealerii anticipau o creștere la 2%.

BNR a vrut să mențină „suflul” revenirii economice, având în vedere că pentru finalul acestui an, ea anticipează o majorare a prețurilor de consum de la o estimare anterioară de 5,9% la 7,5% an/an iar pentru decembrie una de la 3,4% la 5,9% an/an. Reamintim că ținta de inflație a băncii centrale este de 2,5% +/- 1 punct procentual.

În comunicatul de presă publicat după ședința BNR se arată că „cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe platoul înalt atins la mijlocul lunii precedente, receptând și influențele calmării volatilității pe piața financiară internațională”.

O evoluție asemănătoare s-a observat și în perioada analizată, în care cursul a fluctuat între 4,9476 și 4,9490 lei. În dimineața de luni, înainte de deschiderea pieței românești, cotația euro a atins în Asia un maxim de 4,957 lei. Tranzacțiile locale s-au realizat în culoarul 4,946 – 4,951 lei ceea ce a făcut ca media să urce la 4,9489 lei, în timp ce cotația BCE a fost calculată la 4,9496 lei/euro.

Moneda unică a scăzut vineri până la 1,1433 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni, și fluctua luni în culoarul 1,1437 – 1,1464 dolari. Deprecierea a fost provocată de creşterea inflației din SUA la 6,2%, cel mai rapid ritm consemnat din noiembrie 1990, pieţele anticipând majorări mai rapide ale dobânzii din partea Rezervei Federale.

În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,2688 la 4,3235 lei, cel de la sfârșitul perioadei fiind stabilit la 4,3218 lei.

Moneda elvețiană s-a consolidat în jurul pragului de 1,055 franci/euro pregătind avansarea la 1,05 franci/euro. Cursul ei a crescut de la 4,6758 la noul record de 4,6987 lei.

Lira sterlină a recuperat o parte din pierderile suferite după decizia recentă a Băncii Angliei de a menține dobânda sa cheie la 0,1%. Media s-a mișcat în culoarul 5,7713 – 5,8026 lei, cea de la finalul intervalului fiind stabilită la 5,7994 lei.

Majorarea inflației din Statele Unite a înmulțit plasamentele în metalul galben iar uncia a crescut de la 1.813 dolari, la începutul perioadei, la 1.868 dolari, la finalul ei. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat lunea aceasta la 258,7929 lei.

După mai multe săptămâni de creștere, fiind atinse maxime ale ultimilor 17 luni, indicii ROBOR au cunoscut luni o ședință de stagnare. BNR a realizat, după o pauză de o lună, o operațiune de tip depo. Au fost atrase de la băncile comerciale depozite în valoare de aproape 8 miliarde de lei, cu scadența la o săptămână cu o dobândă de 1,75%/an, egală cu cea de politică monetară.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 2,59%, valoare identică cu cea de vineri. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,72% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,82 la 2,83%.

Lunea aceasta, bitcoin între 65.300 și 66.300 dolari iar ether între 4.630 și 4.770 dolari, după atingerea la începutul perioadei a recordurilor de circa 69.000 dolari, respectiv aproape 4.900 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 11 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este printre primele instituții în care procesul de digitalizare a fost implementat cu succes și a devenit în foarte scurt timp un exemplu de bună practică la nivel național și european.

Depunerea cererilor de finanțare de către solicitanții de fonduri europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) se realizează online, dar au fost implementate și alte module aferente tuturor etapelor procedurale specifice proiectelor finanțate de AFIR, cum ar fi achiziții online pentru proiectele contractate sau depunere online a cererilor de plată pentru rambursare.

De asemenea, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a implementat și solicită utilizarea semnăturii electronice în relația cu solicitanții și beneficiarii PNDR 2020.

„Digitalizarea atât de necesară mai ales în ultima perioadă, a fost realizată rapid și fără blocaje de către AFIR, activitatea curentă și relația cu beneficiarii nefiind afectată în niciun fel. Mai mult, întregul proces de digitalizare a produs efecte directe, prin economisirea tipăririi documentelor necesare întregului flux procedural, obținând un beneficiu dublu: financiar și ecologic. Ne concentrăm în acest moment la nivelul instituției pe construirea, în principal cu echipa IT a AFIR, care a ajuns la un nivel de profesionalism foarte înalt, a unor instrumente digitale web care să sprijine și mai mult informarea și activitatea de implementare a beneficiarilor noștri. În domeniul digitalizării nu există pauză, iar AFIR investește în permanență timp și profesionalism pentru a fi la zi cu cerințele unei societăți din ce în ce mai mult concentrată pe servicii virtuale.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Toate aceste acțiuni realizate în mod concret la nivelul Agenției au permis obținerea unui impact pozitiv considerabil atât din punct de vedere financiar, cât și de mediu, deoarece s-a reușit economisirea unor resurse importante privind hârtia, consumabilele, dar și reducerea costurilor de tipărire.

În acest sens, în 2019 consumul de hârtie la nivelul AFIR era de 12 milioane de pagini. O dată cu venirea pandemiei și cu creșterea nivelului de digitalizare, a scăzut la 7,9 milioane de pagini, în 2020, de unde rezultă o economie de 4,1 milioane de pagini. De la începutul lui 2021 și până în prezent, AFIR a utilizat și mai puține pagini, respectiv 5,4 milioane, înregistrând o economie semnificativă de 2,5 milioane de pagini față de anul precedent. În total, în anii 2020 și 2021, AFIR a economisit peste 6,5 milioane de pagini.

Dacă în 2019, AFIR a avut costuri cu hârtia de aproximativ 436.000 de lei, pentru următorii doi ani împreună, 2020 și 2021, AFIR a scăzut costurile pentru hârtie, reușind să ajungă la costuri de aproximativ 400.000 de lei, în total – 2020 și 2021. Astfel, economia de hârtie este de peste 50% în ultimii doi ani însumați.

Totodată, s-au realizat economii considerabile și în ceea ce privește costul de tipărire a documentelor. În acest sens, în 2019 pentru tonere și servicii de întreținere a imprimantelor din toate structurile Agenției s-au cheltuit 1,38 milioane de lei, iar pentru doi ani, 2020 și 2021, AFIR a avut costuri de 1,42 milioane de lei, economisind aproximativ jumătate din valoare, ajungându-se astfel la o medie anuală de 0,7 milioane de lei costuri de tipărire.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat luni prognoza de toamnă 2021. Nivelul anticipat al inflației la sfârșitul acestui an se ridică la 7,7% iar pentru finalul lui 2022 valoarea este de 4,7%. În ceea ce privește cursul euro/leu valoarea medie anuală este de 4,92 lei în 2021, respectiv de 4,98 lei pentru anul viitor, semn că se prognozează atingerea pragului de 5 lei. În cazul cursului dolar/leu media anuală pentru anul acesta este 4,12 lei iar pentru cel viitor de 4,18 lei.

Tranzacțiile din piața locală se realizau marți în culoarul 4,947 – 4,951, cu care ne-am obișnuit în ultimele două luni, ceea ce a făcut ca media euro să fie stabilită la 4,9487 lei, de la 4,9489 lei în ședința de luni.

Declarațiile făcute de oficiali ai BCE referitoare la menținerea de către instituție a programelor de injectare de lichiditate și a dobânzii de politică monetară în teritoriu negativ, care s-au suprapus peste datele îngrijorătoare în ceea ce privește cel de-al cincilea val al pandemiei au provocat deprecierea rapidă a euro până la 1,1351 dolari, nivel care nu a mai fost atins din iulie 2020. BNR a stabilit un curs al dolarului de 4,3568 lei față de 4,3218 lei în ședința de luni.

Media monedei elvețiene a scăzut de la 4,6987 la 4,6936 lei, însă ar putea depăși miercuri pragul de 4,7 lei, după aprecierea ei la 1,051 franci/euro.

Lira sterlină s-a apreciat la 1,1789 – 1,1855 euro, după ce s-a anunțat o creștere în Marea Britanie a numărului locurilor de muncă în perioada septembrie-octombrie, ceea ce ar putea permite Băncii Angliei să demareze un nou ciclu de înăsprire a politicii sale monetare. Cursul mediu al lirei sterline a crescut de la 5,7994 la 5,8592 lei.

Aprecierea monedei americane și stabilizarea unciei la 1.863 – 1.875 dolari au împins prețul gramului de aur de la 258,7929 la 262,4832 lei.

După pauza de luni, când BNR a atras de la băncile comerciale depozite în valoare de aproape 8 miliarde de lei, cu scadența la o săptămână cu o dobândă de 1,75%/an, egală cu cea de politică monetară, indicii ROBOR au reînceput să crească, atingând noi maxime ale ultimelor 17 luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,59 la 2,60%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,72 la 2,74% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 2,83 la 2,84%.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 365,64 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,6652 zloți/euro.

Aprecierea monedei americane a împins în jos cotațiile criptomonedelor. Bitcoin a alunecat la 58.730 – 63.610 dolari iar ether a scăzut la 4.120 – 4.560 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 446 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 292 locuri de muncă pentru: muncitor în construcții; maistru în construcții; lucrător în construcții; lucrător în producţia şi prelucrarea sticlei/ fabricarea fibrei de sticla; operator maşini şi sisteme (tehnologia de prelucrare a metalelor şi a materialelor plastice); specialist în restaurarea textilelor/ examinarea şi conservarea textilelor; şef atelier restaurare textile; brutar; tăietor de carne şi lucrător în producţie; muncitor în construcţii de acoperişuri; măcelar;

Norvegia - 81 locuri de muncă pentru: lucrător în metal; mecanic de camioane; brutar; brutar de noapte; chef; frizer traditional/ manager frizerie; tinichigiu carosier auto; mecanic auto (pentru camioane şi autobuze); mecanic auto (autoturisme); montator podele; electrician; recepţioner; lucrător hotelier;

Spania – 60 locuri de muncă pentru: șofer transport internațional;

Danemarca – 7 locuri de muncă pentru: manager de producție; manager de instalare/montaj; muncitor în producție, instalare; tehniciar de întreținere/service;

Polonia - 3 locuri de muncă pentru: măcelar abator vită;

Franța - 2 locuri de muncă pentru: farmacist;

Olanda - un loc de muncă pentru: tâmplar.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.