Prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. 1713/ 2021 publicat în Monitorul Oficial nr. 1040/ 01.11.2021 au fost aprobate Procedura privind organizarea și înscrierea în cadrul Registrului RO e- Factura cât și  formularul (084) – Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e -Factură/ renunțare la cererea de înregistrare în Registrul RO e – Factură.

Registrul RO e – Factură este public și se afișează pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Înscrierea în Registru RO e – Factură se face prin transmiterea formularului (084) având bifată sectiunea III. Formularul (084) se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii.

Operatorul economic care a optat pentru  înscrierea în sistemul național privind factura electronică este înscris în Registrul RO e- Factură începând cu data de 1 a lunii următoare transmiterii formularului (084).

Evoluțiile explozive de pe piața lemnului de foc – cu lipsa de resursă și dublarea prețurilor – au efecte negative pentru întreaga piață a lemnului și vor duce la diminuarea suplimentară a resursei de materie primă pentru industria de prelucrare. Resursa prețioasă pentru prelucrare este deturnată către lemn de foc și producția pentru energie, în timp ce potențiale surse de biomasă sunt în continuare excluse prin supra-reglementare și subfinanțare.

Avem o criză de resursă și o explozie a prețurilor la energie și la gaze. Prețul gazelor a ajuns la 120 de Euro pentru echivalentul energetic 1 MWh, ba chiar sunt semnalate prețuri de retail la consumator spre pragul de 150 de Euro/MWh. Avem și o creștere aproape proporțională a prețurilor lemnului de foc. Dar de ce avem și deficit de resursă de lemn? De ce nu este lemn în piață ?

Cum este legată piața energiei de piața lemnului?

În Europa, 60% din resursa de lemn este folosită în diferite forme pentru producția de energie, iar acest procent este probabil chiar și mai mare în România prin:

consumul de lemn de foc al populației – peste 3,5 milioane de gospodării folosesc lemnul.

sectorul energiei termice și electrice din biomasă.

consumul de bricheți și peleți.

consumul intern al industriei lemnului, care folosește energie termică pentru uscarea cherestelei, în special.

Producția de energie este o formă de utilizare a lemnului și este normal ca prețul lemnului să fie conectat la piața energiei. Problema pentru industria lemnului apare în momentul în care resursa pentru prelucrare industrială începe să meargă în lemn de foc sau lemn pentru energie. Cu pierderi enorme pentru PIB-ul României și balanța comercială valutară a României.

Raportat la puterea calorică, o tonă de biomasă lemnoasă echivalează cu 2 până la 4,2 MWh, în funcție de specia și umiditatea lemnului. Dacă biomasa lemnoasă este sub forma peleților sau brichetelor, poate ajunge la 4,8 MWh echivalent energetic. La prețurile actuale din piață pentru lemnul de foc – în medie de 500 de lei/tonă – încălzirea cu lemne este de 2,5 până la 5 ori mai ieftină decât cea pe gaze!

Utilizarea peleților și brichetelor, cu randamente energetice maximale, chiar la prețuri de 1.200 lei/tonă încă este de două ori mai ieftină decât aceeași energie din utilizarea gazelor.

Explozia prețurilor lemnului de foc pune presiune pe disponibilitatea și prețurile resursei de lemn pentru industrie. Prețurile resursei în România, de 120-140 de Euro/m3 la bușteanul de gater din rășinoase și respectiv către 120 de Euro/m3 la cel de fag, sunt cu cel puțin 20-40% peste prețurile piețelor internaționale din Europa, lovind în competitivitatea industriei și conducând la reduceri de capacități de producție.

La un preț de peste 500 de lei/m3 pentru lemnul de foc, bușteanul de gater din fag merge direct în lemn de foc: nu se mai face sortare. Foarte multe composesorate și UAT-uri direcționează prioritar resursa direct către lemn de foc – vorbim de resursa de pe 2 milioane de hectare de pădure. Fără sortare.

Piedicile birocratice și lipsa investițiilor diminuează artificial piața lemnului

În acest moment, categorii extinse de biomasă nu se pot folosi în producția de energie: resturi rămase din exploatare, lemnul subțire provenit din lucrări de îngrijire, biomasa lemnoasă din import. Există piedici birocratice de evaluare și transport a masei lemnoase prin SUMAL pentru vegetația din spații verzi, pomicultură, culturi energetice, etc.

Rezultatul este restrângerea ofertei și creșterea concurenței pe puțina resursă de calitate folosită și de industria plăcilor. Pentru peleți și brichete a rămas foarte puțină resursă, ceea ce a dus la oprirea multor capacități de producție.

La nivel național, un alt factor de presiune uriaș este restrângerea ofertei de masă lemnoasă prin blocarea amenajamentelor silvice pentru realizarea evaluărilor de mediu și piedicile puse de SUMAL la evaluarea masei lemnoase de pe micile proprietăți și vegetația lemnoasă din afara fondului forestier. Piedici care scot resursa din piață și creează deficite artificiale!

„Este o furtună perfectă. Este prețul lemnului în România mare sau mic? Dacă ne uităm la piața bușteanului în Europa, prețul este foarte mare. Dacă ne uităm la prețurile gazului și ale energiei în România, prețul este mic! Piața internă din România va plăti – prin prețul lemnului de foc și al materialelor de construcții din lemn – măsurile legislative nefundamentate luate în ultimii ani pentru domeniul pădurilor și lipsa investițiilor. O dublă pierdere, suportată de populație prin prețul lemnului de foc, și de industria lemnului din România, prin lipsa resursei și prețuri care scot produsele românești de pe piață.”, susține Constantin Tobescu, președintele AIL – Prolemn

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași aduce la cunoștința utilizatorilor de aparate de marcat electronice fiscale că au obligația de a asigura conectarea la distanță a aparatelor de marcat electronice fiscale,în conformitate cu prevederile art.3 alin.(1) lit.b) din OpANAF nr.435/25.03.2021 privind aprobarea Procedurii de conectare a AMEF,definite la art.3 alin.(2) din OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza AMEF, la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale al ANAF.

Astfel,operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale definite la art.3 alin.(2) din OUG nr.28/1999 și să întreprindă măsurile necesare în vederea conectării acestora la sistemul informatic national de supraveghere si monitorizare a datelor fiscale al ANAF, până la data de 30.11.2021,în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF.

Nerespectarea obligației de conectare la distantă, constituie contravenție si se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. ff) coroborate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. j), din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările și completările ulterioare.

Ritmul de analiză al dosarelor firmelor eligibile pentru a primi sprijin este extrem de lent iar rata respingerilor a ajuns la 20%. Numărul turiştilor străini a scăzut în această perioadă cu peste 94%, iar participarea la târgurile de turism a fost anulată.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) îşi exprimă îngrijorarea în privinţa ajutorului promis din partea statului pentru sectorul industriei ospitalităţii. Ritmul de analiză al dosarelor firmelor eligibile pentru a primi sprijin este extrem de lent.

Cel mai afectat domeniu în acest an şi jumătate de pandemie a fost turismul. Am avut perioade de lockdown, am avut perioade cu restricţii care au împiedicat traficul turistic, atât în România, cât şi în străinătate. Numărul turiştilor străini a scăzut în această perioadă cu peste 94%, iar participarea la târgurile de turism a fost anulată, fiind prima dată în ultimii 40 de ani când România nu a mai participat la Târgul de turism la Londra (World Travel Market), cel mai important târg de profil din lume.

Schema de ajutor financiar pentru capital de lucru oferit IMM-urilor (între care erau eligibile şi cele din turism) s-a oprit după circa două treimi din derularea lui; câteva mii de aplicaţii respinse - cele mai multe pe motive exclusiv birocratice - şi alte câteva mii care, deşi se regăsesc în listă ca admise, nu au în acest moment nicio speranţă că vor mai primi aceşti bani după ce au făcut eforturi uriaşe de a păstra în toată această perioadă toţi salariaţii, aceasta fiind una dintre condiţiile dure pe care au trebuit să şi le asume în momentul aplicării.

Paradoxal, deşi nu se găsesc resurse financiare pentru aceste mii de IMM-uri care susţin lunar bugetul statului şi plătesc salarii multor zeci de mii de angajaţi, guvernul a redeschis măsura similară dedicată întreprinderilor fără niciun angajat, cu contribuţii insignifiante la bugetul statului şi din a cărei listă de potenţiali eligibili lipsesc tocmai liber profesioniştii autorizaţi (ex: ghizii de turism) şi societăţile comerciale cu activitate în turism şi conexe.

În toate celelalte ţări europene, domeniile turism si HORECA au fost şi sunt în continuare sprijinite prompt, sub multiple forme: granturi nerambursabile, împrumuturi fără dobândă, garanţii ale statului pentru rambursarea serviciilor neprestate etc. În România, o iniţiativă legislativă de garantare a voucherelor compensatorii a putrezit prin sertarele diferitelor ministere şi instituţii pentru că nimeni nu a fost în stare să evalueze impactul bugetar.

Singurul act normativ pentru sprijin dedicat exclusiv turismului şi HORECA (în care li s-a făcut loc ulterior şi organizatorilor de evenimente), care a trecut prin două guverne, aniversează un an de la promulgare. Doar puţin peste 10.000 de întreprinderi au aplicat, adică aproximativ 13% din estimările ce se regăsesc în fundamentarea OUG 224/2020, semn că la data deschiderii aplicaţiei un procent însemnat din operatorii economici din domeniu fie deja închiseseră, fie au considerat inacceptabile condiţiile impuse pentru eligibilitate, fie au fost descurajaţi sau chiar blocaţi de birocraţia pe care o implică depunerea cererii.

Chiar şi aşa însă, cu un număr de aplicanţi de circa 7 ori mai mic decât cel estimat, la 4 luni de la închiderea aplicaţiei şi demararea procesului de evaluare, acesta evoluează într-un ritm ridicol: conform datelor publicate periodic de către MEAT, în săptămâna 15-22 octombrie s-a demarat evaluarea a 332 de aplicaţii, în următoarea săptămână (22-29 octombrie) a 152 de aplicaţii iar în ultima săptămână a doar 43 de aplicaţii, la nivelul tuturor celor 9 agenţii regionale de IMM-uri la care fiecare are un număr consistent de angajaţi cu astfel de atribuţii. În aceeaşi perioadă, nici numărul aplicaţiilor "în curs de clarificare", deci cele pentru care firmele au depus contestaţii, nu a scăzut semnificativ: de la 690 la 15.10, la 542 în 22.10, 418 în 29.10 şi 414 cazuri în 5.11. În condiţiile în care nici sutele de contestaţii nu sunt soluţionate în termenul legal, ne întrebăm cât va mai dura în acest ritm procesul de evaluare şi, mai ales, câţi ani ar fi durat dacă numărul aplicanţilor ar fi fost mai aproape de cel estimat iniţial?

Deosebit de îngrijorător este şi faptul că 20% dintre aplicaţiile evaluate au fost respinse, mare parte chiar şi după soluţionarea contestaţiilor şi, în proporţie covârşitoare, pe motive pur birocratice. Multe dintre aceste cazuri vor inunda instanţele de judecată însă, până vor ajunge să fie soluţionate, vor crea puternice dezechilibre concurenţiale în piaţă şi vor împinge aplicanţii la testarea unor veritabile tehnici de supravieţuire.

Dorim să atragem atenţia celor care răspund de acest program în acest moment, domnului Prim Ministru interimar Florin Cîţu, domnului ministru interimar al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Virgil Popescu, precum şi celor care vor veni în structura guvernamentală, că este periclitată existenţa acestor firme întrucât, conform analizei noastre, fără acest sprijin, jumătate dintre firme îşi vor înceta activitatea până la primăvară.

Dorim să vedem că această ţară este guvernată şi că există cineva care se implică în finalizarea acestui proiect si în acest sens solicităm:

- Finalizarea până la data de 20 noiembrie 2021 a evaluării aplicaţiilor şi a contestaţiilor aflate pe rol;

- Transmiterea, cel mai târziu la finele lunii noiembrie, a contractelor de finanţare către beneficiari;

- Retransmiterea contractelor semnate de către reprezentanţii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) pe măsură ce şi de îndată ce acestea se vor fi întors semnate de către beneficiari şi demararea plăţilor în limita creditului bugetar aprobat;

- Reanalizarea cererilor respinse pe motive ce ţin de formă şi nu de fond, respectându-se principiul prevalenţei substanţei economice asupra formei;

- Redeschiderea aplicaţiei pentru întreprinderile care, deşi se regăseau între potenţialii beneficiari eligibili, nu au putut aplica ori le-a fost distorsionată aplicaţia de erori ale platformei electronice dedicate.

Bugetul total al schemei de ajutoare reglementat de OUG 224/2020 este de 2,5 miliarde de lei; în bugetul de stat pe 2021 a fost alocat iniţial numai 1 miliard de lei, cel puţin suma aceasta urmând a fi distribuită până la finalul anului, proporţional, în aşa fel încât toţi solicitanţii să aibă acces la măcar o parte din ajutorul financiar asumat de Guvern cât mai curând posibil.

Din păcate, se pare că Guvernul a uitat de restul de 1,5 miliarde de lei, nebugetaţi încă. La rectificarea din luna septembrie a fost identificată suma de 50 de miliarde de lei pentru programul mamut PNDL, dar a fost complet omisă o întreagă ramură a economiei naţionale - şi vorbim aici nu numai de finanţarea schemelor de sprijin anterior asumate, cât şi de un minim de buget alocat promovării României ca destinaţie turistică.

Potrivit Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (World Travel & Tourism Council - WTTC), în 2019, deci ultimul an normal, turismul a avut un aport direct la economia României de 6,1% din PIB, iar în 2020, din cauza pandemiei, de numai 2,9%.

Cu toate acestea, turismul a asigurat în 2019 575.800 de locuri de muncă, ceea ce reprezenta 6,8% din totalul forţei de muncă active, iar această pondere a scăzut, în 2020, doar la 6,7%, în pofida pandemiei.

Dacă luăm ca reper 2019, pe lângă procentul direct de 6,1% adăugând Contul Satelit, deci aportul indirect al turismului asupra altor industrii şi domenii, cifra depăşeşte cu mult 10%, potrivit unor estimări putând ajunge şi la 15%. De turism depind multe alte ramuri economice: industria alimentară, mall-uri, magazine, benzinării, suveniruri, industria transporturilor etc. Iată că turismul este extrem de important pentru economia naţională şi, în plus, contribuie la o bună imagine a ţării.

Perioada analizată a fost una calmă pentru raportul euro/leu, dealerii așteptând ședința de politică monetară a BNR. Volatilitatea altor valute majore a fost amplă, influențată de evoluția lor față de moneda unică.

De câteva săptămâni euro este tranzacționat în culoarul 4,945 – 4,952 lei iar înainte de stabilirea mediei apar uneori ordine de vânzare de valută, semn al unor posibile intervenții punctuale ale BNR. Cursul a fluctuat între 4,9485 și 4,9490 cel de la finalul perioadei fiind calculat la 4,9489 lei.

Decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de a începe până la sfârșitul lunii reducerea programului său de achiziții lunare de obligaţiuni, a întărit poziția dolarului.

Euro a scăzut vinerea trecută la 1,1513 dolari, minimul ultimelor 15 luni. Aprecierea se datorează scăderii ratei șomajului din Statele Unite la 4,6% în octombrie, lună în care au fost create 531.000 locuri de muncă non-agricole.

Lunea aceasta, piețele se consolidau la 1,1551 – 1,1578 dolari/euro. În piața locală media monedei americane a urcat de 4,2704 la 4,2904 lei și a încheiat intervalul la 4,2772 lei.

Conform analiștilor, Banca Națională a Elveției intervine pentru a stopa evoluția apreciativă a francului, însă eforturile nu au putut împiedica atingerea minimului ultimelor 18 luni de 1,053 franci/euro. La noi, cursul francului a atins joia trecută un record de 4,6904 lei, pentru ca perioada să fie închisă la 4,6761 lei

Decizia neașteptată a Băncii Angliei de a menține dobânda sa de politică monetară la 0,1%, în contradicție cu așteptările pieței, care anticipa o majorare, a provocat o scădere abruptă a lirei sterline față de euro. Cursul monedei britanice a alunecat de la 5,8418 la 5,7641 lei, lunea aceasta fiind stabilit la 5,7713 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la un minim de 244,7707 la 249,9328 lei, după ce uncia a început această săptămână la 1.813 – 1.821 dolari.

Dealerii bancari anticipează o nouă majorare de către BNR a dobânzii sale de politică monetară, de la 1,50%/an, nivel stabilit luna trecută, la 2%/an, valoare egală cu cea din martie trecut. Reamintim că în perioada ianuarie – martie a acestui an dobânda cheie s-a situat la minimul istoric de 1,25%/an.

La sfârșitul intervalului analizat, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,43 la 2,45%, nou maxim al ultimelor 16 luni.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat lunea aceasta de la 2,53 la 2,56% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 2,64 la 2,66%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, s-a menținut la 1,08%.

Creșterea cotațiilor și îngrijorarea față de inflație au majorat plasamentele în monedele digitale, piața specializată atingând luni, în premieră, pragul de 3.000 de miliarde de dolari

Bitcoin a crescut luni la 63.300 – 66.410 dolari, aproape de maximul de circa 67.000 dolari, atins în urmă cu două săptămâni. Ether a atins un nou maxim de aproape 4.770 dolari.

Analiza cuprinde perioada 1 – 8 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Cursul euro a coborât joi ușor de la 4,9490 la 4,9486 lei, tranzacțiile fiind realizate în culoarul 4,948 – 4,952 lei, valori identice cu cele din ședința precedentă.

Decizia Rezervei Federale americane, anunțată miercuri la sfârșitul ședinței sale de politică monetară, conform căreia va începe până la sfârșitul acestei luni programul său de achiziții lunare de obligaţiuni, a întărit poziția monedei americane, care s-a apreciat până la 1,1543 dolari/euro, și a produs creșterea cursului de la 4,2704 la 4,2852 lei.

Fed a precizat că va opera lunar reduceri ale achizițiilor de 15 miliarde de dolari, de la nivelul actual de 120 de miliarde de dolari, în condițiile în care „inflaţia este ridicată, reflectând în mare măsură factorii care ne aşteptăm să fie tranzitorii”, conform comunicatului de presă.

Media monedei elvețiene a urcat de la 4,6886 la noul record de 4,6904 lei, după ce ea s-a apreciat de la 1,054 – 1,06 franci/euro.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8169 la 4,8418 lei, dar ar putea scădea în zilele următoare, după decizia de joi a Băncii Angliei de a menține dobânda sa cheie la 0,1% și de a nu modifica programul său de achiziții de active.

Prețul gramului de aur a urcat de la 244,7707 la 245,1057 lei, în timp ce uncia fluctua în piețele specializate între 1.771 și 1.794 dolari.

Indicii ROBOR au revenit pe creștere, cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă o majorare a dobânzii cheie de la 1,5 la 2%.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut după patru zile de stagnare la 2,36%, nivel cu care a fost încheiată luna trecută, la 2,40%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,48 la 2,51% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 2,57 la 2,61%.

În regiune, media monedei poloneze se aprecia la 4,5987 zloți/euro iar a celei maghiare se deprecia la 360,19 forinți/euro.

Bitcoin, care a cunoscut de la începutul anului o creștere de peste 115%, se tranzacționa în culoarul 61.350 – 63.100 dolari, în ușoară scădere față de miercuri.

În schimb, ether a atins miercuri un nou record de circa 4.660 dolari, mai mult cu de șase ori față de începutul anului. Joi, cotațiile fluctuau între 4.485 și 4.610 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu