Moneda națională a avut un parcurs ușor apreciativ, netezit de înăsprirea politicii monetare a BNR care a provocat creșterea indicilor ROBOR.

Într-un interviu acordat unui cotidian financiar, Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR, anticipa posibilitatea ca banca centrală să decidă la ultima sa ședință de politică monetară din noiembrie o majorare a dobânzii sale cheie de la 1,50% la 2%, aceasta urmând să urce anul viitor la 3%.

La sfârșitul perioadei, băncile comerciale nu au fost interesate să plaseze depozite la BNR, în condițiile în care dobânzile interbancare se mențin pe o direcție ascendentă.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 2,29 la 2,30%, nou maxim al acestui an, față de 1,6% la începutul lui septembrie.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,41 la 2,42%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 2,49 la 2,50%.

Creșterea dobânzilor a scumpit moneda națională, ceea ce i-a asigurat o evoluție calmă. Cursul euro a coborât de la 4,9490 la 4,9467 lei, pentru ca la începutul acestei săptămâni să fie stabilită la 4,9472 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,944 – 4,948 lei. Analiștii BCR estimează pentru finalul anului un curs de 4,98 lei/euro.

Vinerea trecută, Fitch a fost ultima mare agenţie de rating care a prezentat notele sale acordate României. Ea a menținut un rating de „BBB-” pentru datoria guvernamentală pe termen lung în valută cu perspectiva negativă.

Recent, Moody’s a reconfirmat ratingul datoriei guvernamentale la „Baa3/P-3” şi a îmbunãtãţit perspectiva din negativã în stabilã, în timp ce Standard&Poor's a menținut nota sa la „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedã localã şi valutã, precum şi perspectiva stabilã.

Moneda unică a avut o tendință apreciativă, cotațiile sale mișcându-se în culoarul 1,1571 – 1,1667 dolari. În piața locală, cursul monedei americane s-a mișcat între 4,2444 și 4,2724 lei, cel de la sfârșitul intervalului fiind stabilit la 4,2560 lei.

Scăderea ritmului de creștere a economiei Chinei, care o afectează pe cea mondială, ritmul alert de majorare a inflației la nivel global și politicile monetare relaxate ale marilor bănci centrale, au împins investitori către plasamente cât mai sigure.

Moneda elvețiană este văzută drept un „refugiu” iar analiștii anticipează atingerea până la finalul anului a pragului de 1,05 franci/euro. Cursul francului a crescut de la 4,6047 la 4,6354 lei, dar a încheiat perioada la 4,6294 lei.

Posibilitatea ca Banca Angliei să majoreze, conform analiștilor, dobânda sa de politică monetară până la sfârșitul anului, menține moneda britanică peste pragul de 1,18 euro. Cursul lirei sterline a încheiat perioada la 4,8502 lei.

Revenirea unciei peste pragul de 1.800 dolari, cu un maxim de 1.812 dolari, a făcut ca prețul gramului de aur să crească la finalul perioadei la 246,1720 lei.

Listarea la bursa din New York a primului fond bazat pe bitcoin „ProShares Bitcoin Strategy ETF”, care a atras în două zile un capital de peste 1 miliard de dolari, a împins cotațiile monedei digitale la un nou record de aproape 67.000 dolari. Au urmat marcările de profit, iar bitcoin a scăzut la 59.500 dolari – 63.160 dolari, conform platformei WorldCoinIndex.

Analiza cuprinde perioada 18 – 25 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie - septembrie 2021, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 805,69 mil. lei, cu 38,11 mil. lei mai mult față de programul stabilit de ANAF, gradul de realizare a programului fiind de 104,97 %.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 297,23 mil.lei, mai mult cu 9,91 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 103,45%;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 345,08 mil. lei mai mult cu 19,68 mil. lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 106,05% ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 11,19 mil.lei, mai mult cu 1,19 mil.lei față de suma programată, gradul de realizare fiind de 111,92 % ;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 152,19 mil. lei, mai mult cu 7,33 mil.lei decât suma programată, gradul de realizare fiind de 105,06%.

Perechea euro/leu a rămas pasivă și marți față de criza politică dar și criza sanitară, chiar dacă România a devenit „pata neagră” de pe harta Europei.

Cursul euro a crescut ușor de la 4,9481 la 4,9490 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,946 – 4,952 lei

Scăderea în septembrie cu 1,3% a producției industriale din Statele Unite a provocat aprecierea euro la 1,1609 – 1,1670 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,2724 la 4,2444 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,6125 la 4,6190 lei iar cel al lirei sterline a scăzut de la 5,8686 la 5,8603 lei.

Deprecierea monedei americane a provocat o creștere a plasamentelor în metal galben, iar uncia a urcat la 1.774 – 1.783 dolari. La noi, prețul gramului de aur a crescut de la 241,9692 la 242,8836 lei.

La nivel mondial se conturează o tendință de majorare a dobânzilor, în condițiile în care creșterea prețurilor depășește țintele de inflație ale băncilor centrale. În opinia președinte al Băncii Olandei (DNB), Klaas Knot, care este membru al consiliului guvernator al BCE, băncile centrale vor începe să-şi retragă cele mai importante programe de stimulente în prima jumătate a anului viitor.

O astfel de evoluție se observă și în piața monetară locală, unde dobânzile interbancare cresc constant de la începutul lunii trecute.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marți de la 2,20 la 2,21%, nou maxim al acestui an.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 2,33 la 2,36% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 2,41 la 2,44%.

În regiune, media monedei poloneze stagna la 4,5717 zloți/euro. În schimb, cea maghiară se aprecia la 359,99 forinți/euro.

Debutul pe piața americană a primului ETF (fond tranzacţionat la bursă) care va avea expunere pe contractele futures pe bitcoin va avea ca efect stimularea pieței monedelor digitale.

Înainte de debutul oficial al ETF-ului, bitcoin a scăzut până la 59.970 dolari pentru a urca apoi spre 63.000 dolari. Ether se tranzacționa în culoarul 3.680 – 3.895 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Propunerea unui militar drept premier desemnat, decizie ce ar trebui să rezolve criza politică din ultimele două luni și care se suprapune peste grava criză sanitară, nu a avut efecte semnificative asupra pieței valutare.

Cursul euro a scăzut de la 4,9488 la 4,9470 lei, în timp tranzacțiile se realizau în culoarul 4,945 și 4,951 lei.

Piețele internaționale erau influențate de datele prezentate de Rezerva Federală în raportul său cunoscut drept „Cartea Bej” (Beige Book), care se publică înainte de ședința sa de politică monetară. Fed observă că economia SUA are în ultimele luni o creștere economică moderată, influențată de fragilitatea lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial, de creșterea inflației dar și de situația din piața muncii, afectată de menținerea pandemiei.

Euro se tranzacționa între 1,1634 și 1,1667 dolari iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,2570 la 4,2484 lei.

Majorarea plasamentelor în moneda elvețiană, care este considerată drept un „refugiu”, au produs aprecierea ei la 1,069 – 1,072 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 4,6067 la 4,6231 lei.

Media lirei sterline a scăzut de la 5,8649 la 5,8624 lei.

Prețul gramului de aur a crescut, în a treia ședință consecutivă, de la 243,4131 la 244,1620 lei, în timp ce uncia de aur a urcat la 1.782 – 1.788 dolari.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat joi la 2,25%, noul maxim al acestui an.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 2,38 la 2,40% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 2,46 la 2,47%.

În regiune, media monedei poloneze se deprecia la 4,5930 zloți/euro iar a celei maghiare se aprecia la 361,65 forinți/euro.

Listarea cu succes a ETF-ului ProShares Bitcoin Strategy, care are expunere pe contracte futures pe bitcoin, a împins bitcoin în sus, acesta crescând miercuri la circa 67.000 dolari, pentru ca joi acesta să fluctueze între 63.890 și 66.640 dolari.. Față de începutul anului randamentul monedei digitale se apropie de 130%.

Ether fluctua joi între 4.126 și noul maxim istoric de 4.367 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

MADR anunță lansarea, în perioada 29 octombrie 2021 - 31 ianuarie 2022, a primei sesiuni din 2021 de depunere a Cererilor de finanțare pentru submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și, în perioada 02 noiembrie 2021 – 01 februarie 2022, a primei sesiuni din 2021 de depunere a Cererilor de finanțare pentru submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Alocările disponibile sunt de 50 mil. Euro pentru sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și de 100 mil. Euro pentru sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.

Sumele vor fi destinate sprijinirii înființării și dezvoltării de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale, respectiv sprijinirii microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale.

Depunerea Cererilor de finanțare se va face on-line pe www.afir.info, iar solicitantul trebuie să îndeplinească cerințele de conformitate și eligibilitate menționate în Ghidurile Solicitantului aferente acestor submăsuri.

Toți cei interesați să acceseze fonduri europene prin submăsurile menționate pot consulta paginile de internet ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, respectiv www.madr.ro și www.afir.info.ro, unde sunt postate detalii cu privire la depunerea proiectelor, a condițiilor de participare generală, precum și pragurile de calitate lunare.