Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează beneficiarii publici ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) că trebuie să actualizeze bugetul indicativ aferent contractelor de finanțare, în conformitate cu prevederile OUG 15/ 2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare cu impact asupra contractelor de achiziție publică de lucrări prin ajustarea prețului raportat la creșterea prețului materialelor de construcții.

Astfel, actualizarea se realizează de către beneficiarii publici care au contracte de finanțare încheiate cu AFIR pentru proiectele de investiții finanțate din fonduri publice, aflate în derulare și care se încadrează în prevederile art. 1 din Ordonanța Guvernului nr.15/ 2021. Pentru acești beneficiari prețul contractelor de achiziție publică aflate în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței, se ajustează, în condițiile descrise în ordonanță, prin actualizarea prețurilor aferente materialelor, prin aplicarea unui coeficient de ajustare, pentru a ține seama de orice creștere sau diminuare a costului materialelor pe baza căruia s-a fundamentat prețul contractelor.

Ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică se realizează la fiecare solicitare de plată, pe întreaga perioadă de derulare a contractului, exclusiv pentru restul rămas de executat la data intrării în vigoare a ordonanței, până la finalizarea şi recepționarea lucrărilor aferente obiectivelor sau proiectelor de investiții, potrivit prevederilor legale în vigoare la data efectuării recepției, pe baza situațiilor de lucrări însușite de executant, diriginte de șantier şi autoritatea sau entitatea contractantă, ca urmare a unei solicitări justificate din partea contractantului. Cheltuielile cu materialele pentru lucrările executate până la data intrării în vigoare a ordonanței și nesolicitate la plată, nu se ajustează.

Costurile suplimentare generate de ajustarea prețurilor nu fac obiectul finanțării din fondurile eligibile FEADR, ci se suportă din fondurile proprii ale beneficiarilor și vor fi evidențiate pe neeligibil, pe linia bugetară actualizări din bugetul indicativ. Precizăm că valoarea totală eligibilă a proiectului care face obiectul finanțării nerambursabile rămâne neschimbată.

Autoritățile publice, beneficiari ai PNDR 2020, care se încadrează în prevederile ordonanței au posibilitatea să solicite Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR) de care aparțin modificarea contractului de finanțare, respectiv a Anexei 3 – Buget indicativ, doar pentru linia bugetară actualizări.

Vineri, 8 octombrie a.c., Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Operațional Regional (POR) a publicat o listă de răspunsuri la cele mai frecvente întrebări venite din partea beneficiarilor de fonduri nerambursabile Regio, privind Ordonanța Guvernului nr. 15/2021 și Ordinul MDLPA nr. 1336/21.09.2021, ce reglementează situațiile întâlnite în derularea contractelor de lucrări, datorate creșterii prețurilor materialelor de construcții.

Documentul este publicat pe site-ul dedicat implementării POR în regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia, 2014-2020.adrmuntenia.ro, secțiunea Program > Documente, titlul „Legislație 2021”, link: https://2014-2020.adrmuntenia.ro/download_file/article/1701/QA-OG-15-2021.pdf, sau pe site-ul AM POR, inforegio.ro.

Sursa text și foto: www.adrmuntenia.ro

Principalul eveniment al săptămânii, care a depășit ca importanță căderea guvernului Cîțu, a fost decizia Băncii Naționale de a majora dobânda de politică monetară de la minimul istoric de 1,25% la 1,50%/an.

Măsura era necesară în condițiile în care inflația anuală a urcat în august la 5,25%, iar creșterea necontrolată a prețurilor neadministrate (în special, la energie) creează incertitudine. Ea va face leul mai atractiv pentru investiții, într-o perioadă în care toate băncile centrale din regiune au majorat dobânzile lor cheie.

În comunicatul publicat după ședința CA al BNR se arată că „valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate generează incertitudini și riscuri crescute”. Acestea pot fi amplificate de „nivelul foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potențial impact negativ inclusiv asupra evoluțiilor de pe piața muncii” dar și „de eventuala prelungire a instabilității mediului politic intern”.

Dobânzile interbancare au atins în iulie valori minime ale ultimilor patru ani. Ele au început să crească de la sfârșitul lui august, pe fondul sterilizării de către BNR a excesului de lichiditate, revenind treptat la valorile din octombrie 2020.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat vineri la 2,10%. El a depășit nivelul dobânzii lom­barde cu care băncile se pot împrumuta de la BNR care este în prezent de 2% pe an, semn că dealerii anticipează pentru noiembrie o nouă majorare a ratei cheie,

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut la sfârșitul perioadei de la 2,18 la 2,19% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 2,25%.

Noile creșteri vor scumpi creditele realizate înainte de primăvara lui 2019. O situație relativ mai bună o au cei care au luat credite după introducerea indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care se situează în prezent la 1,08%/an.

Cursul euro a fluctuat între 4,9469 și 4,9485 lei, cel de la finalul perioadei fiind stabilit la 4,9470 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat înre 4,946 și 4,95 lei. În aceeași zi, BCE a calculat o cotație de 4,9483 lei/euro.

Moneda unică a scăzut miercuri la 1,1529 dolari, minimul ultimelor 14 luni, iar la finalul săptămânii a fluctuat între 1,1542 și 1,1585 dolari, când bursele americane au închis la 1,1569 dolari. Deprecierea dolarului de vineri a făcut ca media lui să coboare la 4,2763 lei, față de 4,2859 lei, la jumătatea săptămânii.

Evoluția s-a datorat publicării datelor venite din piața muncii americane, unde au fost create în septembrie doar 194.000 de noi locuri de muncă, față de număr anticipat de 500.000. În schimb, șomajul s-a contractat de la 5,1% la 4,8%.

Piețele mizează pe o încetinire de către Rezerva Federală a achizițiilor sale de active, ca un prim pas către normalizarea politicii monetare, prin majorarea dobânzilor în cursul anului viitor, motiv pentru creșterea plasamentelor în dolari.

Francul elvețian a atins joi un maxim istoric de 4,6163 lei dar a încheiat săptămâna la 4,6042 lei. La rândul ei, lira sterlină a crescut de la 5,7889 lei, la începutul perioadei, la 5,8251 lei, la sfârșitul ei.

Bitcoin a crescut de la circa 47.000 dolari, la începutul săptămânii, la aproape 56.000 dolari, duminică dimineață. La rândul său, ether a urcat de la circa 3.300 la aproape 3.700 dolari, dar fluctua duminică dimineață între 3.500 și 3.600 dolari.

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea sesiunii de depunere pentru submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” din cadrul Măsurii 4 „Investiții în active fizice”, în perioada 25 octombrie 2021– 25 ianuarie 2022.

Alocarea financiară, pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte, este de 760 mil. euro, împărțită în 8 componente, astfel:

✓ P4.1.1 Achiziţii simple de utilaje agricole și/sau irigatii, drenaj, desecare la nivelul fermei – vegetal: 125 mil. euro

✓ P4.1.2 Condiționare și procesare în fermă și marketing - modernizare exploatație(vegetal), exceptând legumicultura și cartofii – 55 mil. euro

✓ P4.1.3 Condiționare și procesare în fermă și marketing - modernizare exploatație (zootehnic) - 55 mil. euro

✓ P4.1.4 Tineri fermieri - achiziție utilaje – 75 mil. euro

✓ P4.1.5 Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – NAȚIONAL - 240 mil. euro

✓ P4.1.6 Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – MONTAN - 60 mil. euro

✓ P4.1.7 Legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (productie primară, condiționare și marketing) – înființare, extindere, modernizare – 100 mil. euro

✓ P4.1.8 Condiționare, procesare și marketing - legume, cartofi - modernizare exploataţie – 50 mil. euro

Toți cei interesați să acceseze fonduri europene prin submăsura menționată pot consulta paginile de internet aleMinisterului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ale Agențeipentru Finanțarea Investițiilor Rurale, respectiv www.madr.ro și www.afir.info.ro, unde sunt postate ​detalii cu privire la depunerea proiectelor, a condițiilor de participare generală, precum și pragurile de calitate lunare: https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_1_exploatatii_agricole

Sursa www.madr.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță epuizarea fondurilor europene alocate pentru instalarea tinerilor fermieri, disponibile prin submăsura (sM) 6.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Fondurile solicitate de tinerii fermieri au ajuns la un procent de peste 150% din totalul fondurilor alocate pentru perioada de tranziție 2021 – 2022, astfel fiind închisă sesiunea de primire a cererilor de finanțare prin sM 6.1, în data de 8 octombrie 2021.

În total, AFIR a primit online 4.302 cereri de finanțare, din care 3.383 de solicitări de finanțare au fost depuse de tinerii fermieri de la nivel național (componenta național inclusiv zona ITI – Delta Dunării) și alte 919 cereri de finanțare au fost depuse de tinerii din zona montană (componenta zona montană). Valoarea totală a fondurilor europene solicitate este de 200.280.000 de euro, peste dublul alocării de 100.000.000 de euro, împărțită astfel: 155.270.000 de euro pentru tinerii de la nivel național și 45.010.000 de euro pentru tinerii din zona montană.

Fondurile disponibile pentru tinerii fermieri din teritoriu național s-au epuizat în primele cinci zile din etapa a doua de depunere, respectiv 2 octombrie 2021, iar suma alocată tinerilor fermieri din zona montană s-a epuizat azi, 8 octombrie 2021.

„Sesiunea de primire a cererilor de finanțare a investițiilor realizate de tinerii fermieri s-a lansat în acest an, în data 27 august și avea ca termen final de depunere 26 noiembrie 2021, însă interesul deosebit de crescut al tinerilor fermieri pentru finanțare a dus la epuizarea fondurilor alocate înainte de termenul prevăzut.” a precizat Directorul general al AFIR, Mihai MORARU.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, înainte de termenul limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse ajunge la un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective. Excepție fac primele 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere din cadrul sesiunii, când oprirea depunerilor de proiecte nu este condiționată de atingerea plafonului din nivelul alocării sesiunii.

Extinderea pe piaţa muncii a unui alt fenomen cunoscut ca „muncă la gri“ care constă nu doar în disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract individual de muncă cu timp parţial, ci şi în acordarea de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidenţiat în documentele financiar-contabile, aşa-numitul „salariu în mână“, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea efectiv primită de către salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci şi afectarea salariatului în ceea ce priveşte drepturile aferente contribuţiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecinţe directe asupra acumulării vechimii în mână şi a cuantumului pensiei acestuia, a impus reglementarea sub aspect legislativ a acestui concept. Astfel, acest concept a fost definit ca “muncă subdeclarată” şi, totodată, sancţionarea practicării acestui fenomen, în scopul de al descuraja: “…muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constiuit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominal a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscal.”

Totodată, pe fondul existenţei unei situaţii socio-economice dificile generată de pandemie, referitor la plata cu întârziere a drepturilor salariale, s-a impus crearea unei reglementări de natură a sigura protecţia social a salariaţilor. În acest sens, Inspecţia Muncii a susţinut propunerea care a fost adoptată privind sancţionarea depăşirii, cu mai mult de o lună, a termenului stabilit în contractul individual de muncă pentru plata salariului.

Ţinând cont de dificultăţile socio-economice dificile care afectează numeroşi operatori economici, l-a propunerea Inspecţiei Muncii a fost adoptată prevederea ca termenul de compensare a muncii suplimentare prin zile libere plătite, să fie extins de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a flexibiliza raporturile de muncă prin crearea posibilităţii compensării muncii suplimentare cu timp liber corespunzător într-o perioadă mai mare de timp, asigurarea desfăşurării activităţii angajatorilor în bune condiţii, corelat cu asigurarea protecţiei salariaţilor.

Munca nedeclarată/subdeclarată constituie un fenomen răspândit și nociv, din cauza consecinţelor sociale şi economice grave pe care le produce, cu efecte negative pe termen scurt, dar, mai ales, pe termen lung, atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială:

- persoana care prestează muncă nedeclarată sau subdeclarată nu are siguranţa plăţii muncii prestate, plata făcându-se în funcţie de bunăvoinţa angajatorului, uneori fiind amânată zile în şir sau chiar luni;

- persoana care prestează muncă fără a avea încheiat un contract individual de muncă este lipsită de protecţie socială, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de prestaţii din asigurările sociale, asigurările de sănătate, asigurările de şomaj, cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale precum şi cele provenite din bugetul consolidat, nu se bucură de protecţia legală a femeilor şi copiilor, nu exercită drepturile colective constituţionale (dreptul la asociere în sindicate şi negocierea contractului colectiv de muncă), nu acumulează vechime în muncă, ceea ce îi va afecta dreptul la pensie;

- persoana lipsită de statutul de angajat legal nu are dreptul la creditare bancară;

- angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta și, de asemenea, nu poate face uz de prerogativa disciplinară;

În dorinţa Inspecţiei Muncii de a acţiona preventiv şi de a-i informa pe angajatori asupra responsabilităţilor pe care le au, începând cu 30.08.2021, Inspectoratul Teritorial de Muncă Călăraşi a transmis angajatorilor care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate scrisori de informare a acestora cu privire la faptul că, în viitorul apropiat, pot fi vizați pentru efectuarea unui control precum și cu privire la principalele reglementări în domeniul relațiilor de muncă pe care trebuie să le respecte.