Vineri, 1 octombrie a.c., în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942/2021, a fost publicat Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 1335/2021 privind acordarea titlului de parc industrial Societăţii CTPARK PSI SRL, pentru un teren în suprafaţă de 6,36 ha, situat în comuna Ghiroda (judeţul Timiş).

În prezent, cu proiectul care se va dezvolta în comuna Ghiroda, în România există 100 de parcuri industriale cu titlu acordat prin hotărâre a Guvernului sau ordin al ministrului (lista parcurilor industriale cu titlu şi distribuţia teritorială a acestora este disponibilă pe pagina de internet a MDLPA: https://www.mdlpa.ro/pages/ parcuriindustriale).

Politica parcurilor industriale a debutat în anul 2002, iar cele 100 de parcuri industriale cu titlu însumează 3.383 ha şi au atras 1.518 operatori economici, care au în total 76.197 de salariaţi.

În baza titlului de parc industrial, operatorii economici care realizează investiţii beneficiază de următoarele măsuri de sprijin:

- scutire de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial;

- scutire de la plata impozitului/taxei pe terenul şi clădirile din parcul industrial;

- scutiri, numai cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale, de la plata oricăror taxe datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru eliberarea oricăror certificate de urbanism, autorizaţii de construire şi/sau autorizaţii de desfiinţare de construcţii pentru terenurile şi clădirile din infrastructura parcului, ce fac parte integrantă din parcul industrial;

- alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de autorităţile administraţiei publice locale.

"Parcurile industriale reprezintă un instrument de dezvoltare locală, un motor al economiei, rolul Guvernului şi al autorităţilor administraţiei publice locale fiind acela de a stimula constituirea şi dezvoltarea acestor infrastructuri de afaceri, în scopul atragerii de investiţii. Aceste iniţiative, fie că aparţin autorităţilor administraţiei publice locale, fie unor investitori privaţi, trebuie susţinute continuu întrucât sprijină relansarea economică prin crearea de locuri de muncă noi, atractive, care să diminueze fenomenul migraţiei la muncă în afara graniţelor ţării", a precizat Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

În ședința Guvernului din data de 2 octombrie 2021 a fost aprobată Hotărârea privind stabilirea pentru anul 2021 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Prin acest act normativ se aprobă:

Cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2021, respectiv:

-schema de plată unică pe suprafaţă:   95,4751 euro/ha,

-plata redistributivă pentru intervalele:

între 1 ha și 5 ha, inclusiv: 5,0 euro/ha și,

peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv: 48,1457 euro/ha,

-plata pentru înverzire:   57,8931 euro/ha și,

-plata pentru tinerii fermieri:   40,4514 euro/ha.

Plafonul de 71.300 mii euro aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine pentru anul 2021.

Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 16,55 euro cap ovină/caprină.

Începând cu data de 18 octombrie 2021 (luni) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent de maximum 70%, cu condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient.

Sumele necesare pentru aplicarea plăților directe în sectorul vegetal și a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă se asigură din prevederile bugetare aprobate MADR pentru anii 2021 și 2022.

Beneficiarii acestor forme de sprijin sunt peste 800.000 fermieri.

Având în vedere termenele limită de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al ANAF stabilite prin OpANAF nr. 435/2021 , Agenţia Naţională de Administrare Fiscală informează operatorii economici care au obligația utilizării AMEF conform art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 28/1999 , că în perioada imediat următoare, structurile abilitate de control, în special Direcția Generală Antifraudă Fiscală, vor întreprinde acțiuni de verificare cu privire la îndeplinirea obligației de a asigura conectarea la distanță a AMEF în vederea transmiterii de date fiscale, prevăzute la art. 3^1 alin. (4) din O.U.G. nr. 28/1999, pentru operatorii economici al căror termen limită de conectare a AMEF a ajuns la scadență.

De asemenea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală atrage atenția operatorilor economici încadrați în categoria contribuabililor mici și mijlocii asupra termenului scurt, mai puțin de 60 de zile, până la care își mai pot îndeplini obligația de conectare a AMEF la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al ANAF, conform prevederilor art. 3 alin (1) lit.b) din OpANAF nr. 435/25.03.2021.

Prin excepţie, potrivit art. 3 alin. (2) din OpANAF nr.435/25.03.2021, operatorii economici care utilizează aparate de marcat electronice fiscale instalate în zone nedeservite de reţele de comunicaţii electronice au obligaţia completării şi transmiterii unei declaraţii pe propria răspundere (Formularul F4110), prevăzută în Anexa nr. 2 la ordinul menționat.

Nerespectarea obligației de a asigura conectarea la distanță a AMEF, în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 8.000 la 10.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. ff), coroborate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. j), din O.U.G. nr. 28/1999.

În septembrie, leul a pierdut 1,23 bani față de euro, respectiv 9,12 bani comparativ cu dolarul. În schimb, francul elvețian a scăzut 0,53 bani iar lira sterlină cu 0,27 bani.

Luna trecută s-a încheiat cu un curs al euro de 4,9471 lei, iar octombrie a debutat cu o medie de 4,9479 lei, după o ședință în care tranzacțiile s-au efectuat în culoarul 4,943 – 4,949 lei, cu închiderea pieței la 4,945 lei.

Analiștii anticipează atingerea de către euro, pe termen mediu și lung, a pragului de 5 lei. Evoluția este pusă pe seama crizei politice dar și a situației economice care începe să se înrăutățească odată cu intrarea în valul al patrulea al pandemiei, care impune noi restricții sanitare.

Astfel, indicatorul Comisiei Europene care măsoară încredere în economie a scăzut luna trecută în cazul României la 100,3 puncte, evoluție diferită de ameliorarea pe care a cunoscut-o zona euro.

Pentru a proteja leul dar și pentru a inversa tendința ascendentă a inflației anuale, care a sărit în august la 5,3%, BNR a stimulat creșterea dobânzilor interbancare.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 1,77 la 1,79%, față de 1,64% la începutul perioadei. Indicele a depășit nivelul de 1,75% al dobânzii la care băncile se pot îm­pru­muta de urgenţă de la BNR, prin fa­ci­li­tatea de credit Lombard.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 1,74%, la debutul intervalului la 1,86%, la finalul acestuia, iar cel la 12 luni de la 1,84 la 1,96%.

Dolarul a înregistrat un raliu apreciativ în ultimele zile din septembrie, profitând de perspectiva înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale dar și statul ei de „refugiu”. Aceasta a făcut ca euro să scadă joi la 1,1563 dolari, minimul ultimelor 14 luni.

Revenirea apetitului de risc, stimulat de posibilitatea lansării de către compania farmaceutică americană Merck a unei medicament anti-coronavirus cu administrare orală, au făcut ca la sfârșitul perioadei euro să urce la 1,1608 dolari, cu închiderea piețelor de peste Ocean la 1,1593 dolari.

Moneda unică a beneficiat, de asemenea, de creșterea inflației anuale în zona euro cu 3,4% în septembrie, cea mai ridicată din ultimii 13 ani

Cursul francului a urcat de la 4,5605 lei, la începutul perioadei, la 4,5833 lei, la finalul ei.

Media lirei sterline a alunecat de la 5,7938 la 5,7361 lei, pentru ca la sfârșitul perioadei să urce la 5,7634 lei, după revizuirea pozitivă a creșterii PIB-ului Regatului Unit în al doilea trimestru, la 5,5% față de 4,8%, valoarea anunțată inițial.

Prețul gramului de aur a crescut de la 236,8761 la 241,1449 lei, în prima ședință din octombrie. Evoluția s-a datorat aprecierii unciei pe piețele specializate la 1.750 – 1.763 dolari, după căderea de joi până la 1.723 dolari.

După scăderea la jumătatea perioadei la circa 40.700 dolari, bitcoin a profitat de creșterea apetitului pentru risc și a urcat duminică dimineață la 47.100 – 48.100 dolari, în lipsa investitorilor profesioniști.

Ether a atins un minim de 2.800 dolari, însă a urcat duminică dimineață la 3.350 – 3.430 dolari.

Analiza cuprinde perioada 27 septembrie – 1 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Joi, 30 septembrie 2021, la Alba Iulia, în prezența reprezentanților tuturor celor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională, a avut loc întâlnirea Adunării Generale a Asociației Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România – Asociația ROREG, în cadrul căreia a fost aleasă noua conducere.

Astfel, Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest, a fost reconfirmat în funcția de președinte, iar vicepreședinți au fost aleși Liviu Gabriel MUȘAT, directorul general al ADR Sud Muntenia și Vasile ASANDEI, directorul general al ADR Nord-Est. Durata mandatului noii conduceri este de 2 ani.

În mandatul noii conduceri, Asociația ROREG își propune continuarea demersurilor necesare pentru aprobarea celor opt Programe Operaționale Regionale (POR) și organizarea unor evenimente de promovare a regiunilor. De asemenea, între obiectivele de viitor Asociația ROREG urmărește identificarea celor mai bune măsuri de creștere a capacității administrative a autorităților de management din cadrul ADR-urilor, cât și a autorităților publice locale, în calitate de potențiali beneficiari, precum și simplificarea în managementul fondurilor europene.

Asociația ROREG este un organism neguvernamental ai căror membri fondatori sunt cele opt Agenții pentru dezvoltare regională, care își propune să acționeze activ pentru atragerea de investiții și dezvoltarea de proiecte, să asigure reprezentativitatea în relația cu instituțiile naționale și internaționale, să susțină și să îmbunătățească atitudinea favorabilă dezvoltării regionale, în rândul administrației publice locale și centrale, altor instituții și organizații de interes public. Activitatea Asociației este în primul rând orientată în folosul cetățenilor din România, care trebuie să beneficieze în mod real de avantajele oferite de atragerea de fonduri nerambursabile prin activitatea celor opt Agenții din țară.

În ședința Guvernului din data de 2 octombrie 2021 a fost aprobată Hotărârea Guvernului privind modificarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Prezentul act normativ aprobă completarea sumelor pentru asigurarea resurselor financiare necesare plății ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură pentru perioada 1 aprilie 2021 – 30 iunie 2021.

Având în vedere situațiile centralizatoare cu cantitățile de motorină și sumele reprezentând ajutorul de stat aferent perioadei 1 aprilie 2021 – 30 iunie 2021, comunicate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, resursele financiare necesare pentru plăți sunt de 175.950,00 mii lei.

Astfel, modificările preconizate prin prezentul act normativ vizează suplimentarea sumelor existente alocate prin bugetul MADR pe anul 2021, de 393.089,00 mii lei, cu suma de 175.950,00 mii lei, valoarea totală a schemei în anul 2021 devenind 569.039,00 mii lei.

Sumele se asigură din resursele bugetare existente în bugetul MADR cu această destinație. Prin măsurile propuse de prezentul act normativ se asigură continuarea aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2021, cu rezultate în diminuarea efectivă a costurilor de producție prin rambursarea sumelor reprezentând diferențele de accize și stimularea continuității activităților din agricultură.