Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă continuă aplicarea măsurilor de protecţie socială a angajaţilor în contextul epidemiologic generat de răspândirea coronavirusului SARS-CoV2. Astfel, se reia plata indemnizaţiei sub formă de şomaj tehnic, precum şi acordarea unor zile libere plătite părinţilor. De asemenea, continuă aplicarea măsurii cunoscută sub numele "kurzarbeit".

ANOFM va acorda sprijin financiar sub formă de şomaj tehnic, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Măsura se va aplica până la data de 31 decembrie 2021.

Astfel, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021, cu modificările şi completările ulterioare.

Menţionăm faptul că, această indemnizaţie este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi nu se datorează contribuţie asiguratorie de muncă pentru acest sprijin financiar.

De asemenea, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 110 din 2 octombrie 2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV, părinţii vor beneficia de zile libere plătite, adică de plata unei indemnizaţii de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut, pentru fiecare zi liberă acordată, în cazul suspendării cursurilor cu prezenţă fizică. Măsura se aplică până la sfârşitul anului şcolar 2021 - 2022, fără a se include vacanţele.

Beneficiază de această măsură părinţii care au copii în vârstă de până la 12 ani sau 26 de ani în cazul copilului sau adultului cu handicap, înscrişi la unităţi de învăţământ, inclusiv antepreşcolar în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a copiilor.

Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr.58/2021, care oferă posibilitatea ca agenţii economici să reducă cu 80% timpul de muncă lunar al angajaţilor pe perioada stării de urgenţă, de alertă sau de asediu, plus încă 3 luni după încetarea acesteia, ANOFM continuă acordarea indemnizaţiei de 75% din salariul de bază aferent orelor de reducere a programului de lucru (măsură cunoscută şi sub numele de "kurzarbeit")

Serviciul Comunicare, Relaţii cu Publicul şi Secretariatul Consiliului de Administraţie

Impasul actual de la nivelul guvernării, după votarea moțiunii de cenzură înaintată de PSD, va pune o și mai mare presiune pe leu iar costurile pentru împrumuturile realizate de România se vor scumpi. De altfel, agențiile de rating urmează să anunțe la sfârșitul acestei luni dacă vor menține ratingul de țară sau îl vor retrograda.

Marți s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, într-o perioadă în care inflația este aproape dublă față de ținta de inflație iar băncile centrale din SUA, zona euro sau Polonia au anunțat o înăsprire a politicilor lor monetare.

În aceste condiții, BNR a anunțat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 1,50%/an, de la 1,25%/an, începând cu data de 6 octombrie 2021. De asemenea, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1%/an, de la 0,75%/an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2%/an, de la 1,75%/an.

În comunicatul care a urmat ședinței se arată că „cursul de schimb leu/euro și-a corectat relativ rapid scăderea consemnată în prima parte a trimestrului III sub influența unor factori sezonieri, iar ulterior a continuat să manifeste o tendință moderat ascendentă, inclusiv în condițiile diferențialului ratelor dobânzilor și ale tensionării mediului politic intern”.

Cursul euro, stabilit înainte de finalul ședinței CA al BNR, a crescut de la 4,9469 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, la 4,9485 lei. Înainte de deschiderea pieței valutare cotațiile euro au crescut la 4,955 lei, însă transferurile locale se efectuau în culoarul 4,945 – 4,949 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, stagnat la 1,81%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 1,87 la 1,89% iar cel la 12 luni de la 1,97 la 1,98%.

În piețele internaționale se manifesta o creștere a aversiunii față de risc, după ce o altă companie imobiliară din China, Fantasia, nu a achitat dobânda în valoare de 250 milioane dolari la obligațiunile emise de ea.

Pe acest fond a crescut cererea de dolari, care este considerat drept o „monedă „refugiu”, iar cursul s-a majorat în piața locală de la 4,2609 la 4,2659 lei.

Media francului elvețian a crescut de la 4,5866 la 4,6030 lei iar cel al lirei sterline de la 5,7889 la 5,8088 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 239,9534 la 241,0835 lei, pe fondul creșterii unciei la 1.754 – 1.761 dolari, după ce a alunecat luni la 1.732 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5716 la 4,6034 zloți/euro iar a celei maghiare de la 356,21 la 357,05 forinți/euro.

Bitcoin creștea la 49.000 – 49.800 dolari iar ether la 3.370 – 3.470 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Majorarea de către BNR a dobânzii de politică monetară de la minimul istoric de la minimul istoric de 1,25%, stabilit la începutul anului, la 1,50%, pe fondul avansului rapid luat de inflație, a provocat creșterea indicilor ROBOR.

Dealerii bancari au anticipat încă din septembrie măsura luată de BNR, iar dobânzile din piața monetară au crescut constant.

Noile creșteri vor scurtcircuita buzunarele celor care s-au împrumutat înainte de primăvara lui 2019, în special pe cei care au achiziționat locuințe. O situație relativ mai bună o au cei care au luat credite după introducerea indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care se situează în prezent la 1,08%/an.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a sărit de la 1,81 la 2,07%, depășind astfel nivelul din decembrie 2020 dar și valoarea de 2% pe an a dobânzii afe­rente facilităţii de creditare (Lom­bard) cu care băncile se pot împrumuta de la BNR.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a sărit de la 1,89 la 2,16% iar cel la 12 luni de la 1,98 la 2,22%.

Măsura luată marți de BNR are și un efect pozitiv, plasamentele în lei devenind mai rentabile decât cele în alte monede din regiune. Aceasta a făcut ca media euro să coboare ușor de la 4,9485 la 4,9483 lei.

Înainte de deschiderea pieței românești euro a atins un minim de 4,943 lei. Transferurile locale se efectuau în culoarul 4,945 – 4,949 lei.

Chiar dacă guvernul SUA ar putea intra în incapacitate de plată, în cazul în care nu se ajunge la un compromis în Congresul american în privința măririi limitei de îndatorare a ţării, piețele mizează pe o redresare a pieței muncii de peste Ocean. Aceasta a făcut ca euro să coboare până la 1,1530 dolari, un nou minim al ultimelor 14 luni iar cursul monedei americane a urcat de la 4,2659 la 4,2859 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,6034 la 4,6084 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8088 la 5,8103 lei.

Scăderea unciei la 1.747 – 1.757 dolari a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la 241,0835 la 240,8789 lei.

Revenirea aversiunii față de risc a provocat scăderea monedelor din regiune. Media celei poloneze s-a depreciat la 4,6203 zloți/euro iar a celei maghiare la 359,87 forinți/euro.

Săptămâna trecută, Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale americane, a afirmat că nu are „nicio intenţie” să interzică tranzacţiile cu monede virtuale.

Criptomonedele au profitat de această declarație, iar cotațiile au crescut zilnic. Miercuri, bitcoin a urcat la 50.450 – 51.800 dolari iar ether la 3.350 – 3.540 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță lansarea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole, finanțate prin submăsura 4.2 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se va desfășura în intervalul 8 octombrie 2021, ora 9.00 – 7 ianuarie 2022, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru această sesiune este de 182.777.722 de euro, fondurile fiind împărțite în două componente, astfel: 143.611.067 de euro pentru investiții de modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole și 39.166.655 de euro pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase* .

Pragul de calitate lunar pentru depunere prin submăsura 4.2 începe de la 65 de puncte, valabil între 08.10 și 07.11.2021, scade la 50 de puncte în perioada 08.11 – 07.12.2021 (45 de puncte pentru componenta investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase) și atinge pragul minim de selecție a proiectelor de 15 de puncte în intervalul 08.12.2021 – 07.01.2022.

Sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și forme asociative și de 40% pentru alte întreprinderi. Menționăm că, în cazul investițiilor colective, intensitatea sprijinului poate crește cu 20%, finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR fiind astfel de 70% din valoarea totală eligibilă a investitei.

Valoarea fondurilor europene obținute variază în funcție de tipul de beneficiar și de investiție, astfel: pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, sprijinul financiar este de 800.000 de euro/ proiect pentru investițiile noi și de 600.000 de euro/ proiect pentru modernizare/ extindere.

De asemenea, solicitanții constituiți ca întreprinderi mijlocii pot accesa fonduri în valoare de 1.200.000 de euro/ proiect pentru investițiile noi sau de 1.000.000 de euro/ proiect pentru modernizare/ extindere. Pentru alte întreprinderi și pentru solicitanții constituiți în forme asociative, valoarea sprijinului crește la 1.500.000 de euro/ proiect în cazul investițiilor noi permise și la 1.200.000 de euro/ proiect pentru modernizare/ extindere.

Toți cei interesați să beneficieze de fonduri europene pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia pe www.afir.info la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina submăsurii 4.2. Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe site-ul Agenției, până la data limită, 7 ianuarie 2022, ora 16.00.

* Plante cuprinse in Anexa 14 la Ghidul solicitantului - Listă specii plante eligibile pentru investiții noi/extindere/modernizare plante proteaginoase

Decizia BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la minimul istoric de 1,25% la 1,50% a oferit joi o umbrelă de protecție, în ciuda continuării crizei politice.

În cursul dimineții, înainte de deschiderea pieței locale, euro a scăzut din nou la 4,943, după care care transferurile s-au realizat în culoarul 4,945 – 4,949 lei, astfel că media a alunecat de la 4,9483 la 4,9495 lei.

Băncile continuau să vândă monedă unică la valori de peste 4,99 lei. Cel mai scump euro se putea cumpăra de la ING Bank, 5,0443 lei, urmată de BRD cu 5,0220 lei.

Democrații și republicanii din Congresul american au ajuns la un minim acord care să permită majorarea plafonul datoriei țării, a cărui valoare este în prezent de circa 28.000 de miliarde de dolari. Aceasta a îndepărtat riscul intrării în incapacitate de plată a Administrației Biden, iar euro s-a plafonat la 1,1549 – 1,1573 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,2859 la 4,2793 lei. Piețele așteptau datele referitoare la piața muncii din Statele Unite, care urmează să fie publicate vineri.

Media monedei elvețiene, care s-a apreciat la 1,07 – 1,073 dolari, a crescut de la 4,6084 la 4,6163 lei, care reprezintă un nou maxim istoric.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,8103 la 5,8144 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 240,8789 la 242,2023 lei, după creșterea unciei la 1.757 – 1.767 dolari.

Dobânzile interbancare și-au continuat joi tendința crescătoare, în condițiile în care dealerii anticipează o nouă majorare a ratei cheie în noiembrie, odată cu intrarea BNR într-un nou ciclu monetar.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat de la 2,07 la 2,10%, depășind valoarea de 2% pe an a dobânzii afe­rente facilităţii de creditare (Lom­bard) cu care băncile se pot împrumuta de la BNR.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 2,16 la 2,18% iar cel la 12 luni de la 2,22 la 2,25%.

Majorarea de către banca centrală a Poloniei a dobânzii sale de politică monetară de la 0,1% la 0,5%/an a avut ca efect aprecierea semnificativă a monedei locale de la 4,6203 la 4,547 zloți/euro. Media celei maghiare s-a apreciat de la 359,87 la 358,42 forinți/euro.

Bitcoin a crescut miercuri noapte la aproape 56.000 dolari, pentru ca joi să fluctueze între 53.725 și 55.350 dolari. Ether se tranzacționa în culoarul 3.480 – 3.615 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În așteptarea votului de marți din Parlament a moțiunii de cenzură depusă de PSD împotriva guvernului Cîțu, care are mari șanse să treacă, raportul euro/leu a avut o ședință liniștită.

Luna trecută s-a încheiat cu un curs al euro de 4,9471 lei, iar octombrie a debutat cu o medie de 4,9479 lei.

La sfârșitul perioadei, cursul euro a scăzut de la 4,9479 la 4,9469 lei, valoare care reprezintă minimul ultimelor trei săptămâni. Cotațiile euro au scăzut înainte de deschiderea pieței valutare până la 4,94 lei, pentru ca transferurile să se realizeze în plan local între 4,945 și 4,949 lei.

Stabilitatea monedei naționale, după atingerea în 22 septembrie a maximului de 4,9495 lei/euro, se datorează în mare măsură reglajelor la care a recurs BNR, în special în piața monetară unde dobânzile interbancare cresc cu rapiditate.

După un un lung șir de sterilizări a lichidității, realizate la început de săptămână, lunea aceasta BNR nu a mai atras depozite de la băncile comerciale, în condițiile în care dobânzile au crescut în ultimele săptămâni cu cel puțin 0,2 puncte procentuale. Reamintim că la ultima operațiune de tip depo, realizată în 27 septembrie, au fost atrase doar 115 milioane lei, la o dobândă de 1,25%/an.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la începutul unei noi săptămâni de la 1,79 la 1,81%, depășind astfel nivelul nivelul de 1,75% al dobânzii la care băncile se pot îm­pru­muta de urgenţă de la BNR, prin fa­ci­li­tatea de credit Lombard. Această mișcare ascendentă poate semnaliza pariul pus de dealeri pe o majorare a dobânzii de politică monetară la ședința din 9 noiembrie a CA a BNR.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 1,86 la 1,87% iar cel la 12 luni de la 1,96 la 1,97%.

Moneda unică s-a stabilizat luni la 1,1588 – 1,1623 dolari, după scăderea de la sfârșitul săptămânii trecute până la 1,1563 dolari, minimul ultimelor 14 luni, în condițiile în care piețele așteaptă publicare datelor privind piața muncii din Statele Unite.

Raliul apreciativ al dolarului a fost stopat și de revenirea apetitului de risc, stimulat de posibilitatea lansării de către compania farmaceutică americană Merck a unei medicament anti-coronavirus cu administrare orală.

Aceasta a făcut ca media monedei americane să coboare la finalul intervalului de la 4,2728 la 4,2609 lei.

Cursul francului a urcat de la 4,5605 lei, la începutul perioadei, la 4,5866 leii, la finalul ei.

Media lirei sterline a alunecat de la 5,7938 la 5,7361 lei, pentru ca la sfârșitul perioadei să urce la 5,7889 lei, după revizuirea pozitivă a creșterii PIB-ului Regatului Unit în al doilea trimestru, la 5,5% față de 4,8%, valoarea anunțată inițial.

Prețul gramului de aur a coborât la sfârșitul perioadei de la 241,1449 la 239,9534 lei, urmare a deprecierii monedei americane și a unciei la 1.748 – 1.762 dolari.

După scăderea la jumătatea perioadei la circa 40.700 dolari, bitcoin fluctua luni în culoarul 47.300 – 48.300 dolari, tendința fiind una de scădere.

Ether a atins un minim de 2.800 dolari, ca luni să se tranzacționeze între 3.300 și 3.430 dolari.

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu