439 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

439 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 439 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Germania - 294 locuri de muncă pentru: muncitor în construcţii; maistru în construcţii; lucrător în construcţii; educator/educatoare; tăietor de carne şi lucrător în producţie; vopsitor industrial; sudor carbon/ oţel inoxidabil; sudor aluminiu; brutar; muncitori construcţii acoperişuri;

Spania - 69 locuri de muncă pentru: inginer IT; şofer transport internaţional; cercetător ştiinţific;

Finlanda - 43 locuri de muncă pentru: personal curăţenie; operator depozit industria lemnului; operator banda - industria lemnului; operator asamblare - industria lemnului; operator confecţioner măşti sanitare; operator procesare carne;

Estonia - 21 locuri de muncă pentru: operator la fabricarea nadei de pescuit;

Danemarca - 7 locuri de muncă pentru: manager de producţie la o companie producătoare de lifturi; manager de instalare/montaj; muncitor în producţie, instalare lifturi; tehniciar de întreţinere/service;

Olanda - 2 locuri de muncă pentru: culegător flori;

Franţa - 2 locuri de muncă pentru: farmacist;

Norvegia - un loc de muncă pentru: zidar/faianţar.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

În august, câştigul salarial mediu brut pe economie a fost 5688 lei şi cel net 3487 lei

În august, câştigul salarial mediu brut pe economie a fost 5688 lei şi cel net 3487 lei

În luna august 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5688 lei, cu 92 lei (-1,6%) mai mic decât în luna iulie 2021.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3487 lei, în scădere faţă de luna precedentă, cu 58 lei (-1,6%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8377 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1957 lei).

August 2021 comparativ cu August 2020

Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,5%

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum          

Indicele câştigului salarial real a fost 101,2% pentru luna august 2021 față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 98,2% pentru luna august 2021 față de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 223,0%, cu 4,2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2021.­

August 2021 comparativ cu Iulie 2021

În luna august 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2021 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), precum și de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 20,9% în extracţia cărbunelui superior şi inferior;
  • între 10,5% și 11,5% în fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice;
  • între 5,0% și 7,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, tranzacţii imobiliare, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi industriale n.c.a.;
  • între 3,0% și 4,5% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea echipamentelor electrice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de poștă şi de curier, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna iulie, ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), reluării activității anumitor agenți economici, cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 8,2% în alte activităţi extractive;
  • între 3,0% și 5,0% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, transporturi pe apă, transporturi aeriene, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;
  • între 2,0% și 3,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, hoteluri şi restaurante, activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învățământ (-1,9%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), administrație publică, respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (-0,5% fiecare).

AFIR susţine solicitanţii şi beneficiarii PNDR în relaţia cu instituţiile financiare

AFIR susţine solicitanţii şi beneficiarii PNDR în relaţia cu instituţiile financiare

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a încheiat, până în prezent, protocoalele de colaborare cu nouă instituţii financiare pentru a sprijini solicitanţii şi beneficiarii fondurilor europene disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), în perioada de tranziţie 2021 - 2022.

Demersul AFIR a presupus obţinerea de măsuri şi soluţii concrete în colaborare directă cu instituţiile financiare, care să sprijine beneficiarii pentru asigurarea cofinanţării private, dar şi pentru prefinanţarea sau capitalul de rulaj al investiţiei finanţate prin PNDR 2020, astfel încât implementarea proiectului să fie finalizată fără întârzieri.

"Suntem preocupaţi în permanenţă de identificarea unor soluţii reale pentru a sprijini solicitanţii în procesul de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Aceste demersuri vin în întâmpinarea nevoii de cofinanţare şi de capital de lucru pe care mulţi dintre solicitanţi şi beneficiari o resimt acut în ultima perioadă. Continuăm să identificăm soluţii pentru a facilita absorbţia fondurilor şi implicit pentru a contribui semnificativ la modernizarea mediului rural românesc" a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

În acest sens, protocoalele stabilesc, în funcţie de fiecare dintre instituţiile financiare semnatare, condiţii mai avantajoase faţă de cele standard pentru beneficiarii finanţărilor acordate de AFIR. Dintre acestea, amintim: aplicarea de marje de dobândă reduse faţă de costurile standard practicate de bancă, eliberarea scrisorii de garanţie bancară pentru restituire a avansului, linie de TVA aferentă cheltuielilor eligibile şi neeligibile, acceptarea la plată a avansurilor direct către furnizori sau prestatori, finanţare în lei şi în euro.

În plus, titularii proiectelor finanţate de AFIR beneficiază de termene de utilizare şi rambursare a creditelor acordate pentru finanţarea unui proiect în funcţie de durata de implementare a proiectului şi de prelungirea acestora.

Totodată, clienţii pot aduce în garanţie, cu notificarea AFIR, potrivit contractului de finanţare, sub forma gajării sau a ipotecării, bunurile achiziţionate sau realizate în cadrul proiectului/ planului de afaceri finanţat, precum şi garanţii acordate de fondurile de garantare.

De asemenea, pentru proiectele aferente submăsurilor forfetare, finanţarea se va putea asigura prin acordarea unui credit punte pe termen mediu, reprezentând până la 100% din tranşa a doua de plată şi care se stinge la data încasării acestei tranşe de către beneficiar.

Toate protocoalele de colaborare încheiate de AFIR cu băncile sunt publice şi pot fi consultate pe site-ul nostru, www.afir.info, la secţiunea Informaţii Utile - Protocoale de colaborare.

AFIR - Direcţia Relaţii Publice, Biroul de Presă

Înrolarea în PatrimVen va deveni obligatorie începând cu 1 martie 2022

Înrolarea în PatrimVen va deveni obligatorie începând cu 1 martie 2022

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași supune atenţiei autorităţilor publice, instituţiilor publice sau de interes public dispoziţiile art. 69 alin (11) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu completările şi modificările ulterioare, (introdus prin OG nr. 11/2021) conform căruia înrolarea în sistemul informatic PatrimVen va deveni obligatorie începând cu 01.03.2022.

Accesul la aceste servicii se face numai după depunerea formularului protocolului de aderare (PASS) reglementat de Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 2632/2016 (disponibil pe site-ul www.anaf.ro) pentru dezvoltarea serviciilor Ministerului Finanţelor Publice puse la dispoziţia autorităţilor şi instituţiilor publice prin sistemul informatic propriu şi aprobarea accesului la serviciile disponibile în cadrul sistemului informatic PatrimVen.

Pentru înrolarea administratorilor de interoperativitate este necesară prezenţa acestora, o singură dată, la un ghişeu teritorial al ANAF pentru înregistrarea cu un minim de documente, respectiv cartea de identitatea persoanei în original, fişierul de export al certificatului digital calificat deţinut de persoană pe supot electronic, cererea de numire sau revocare administrator de interoperabilitate, pentru gestionarea drepturilor de acces ale utilizatorilor din partea autortităţii/instituţiei publice semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al acesteia.

Utilizarea sistemului informatic PatrimVen de către autorităţi şi instituţii publice sau de interes public conduce la o eficientizare a activităţilor instituţionale, precum şi la o îmbunătăţire a activităţilor de administrare şi vine în sprijinul cetăţenilor care nu mai sunt nevoiţi să se deplaseze la sediul organului fiscal, în special în condiţiile epidemiologice date de răspândirea noului coronavirus, pentru obţinerea documentelor/adeverinţelor de venit necesare şi depunerea lor la Primăria de domiciliu/ unităţi şcolare, după caz.

Informații suplimentare se pot obține:

- prin Formularul Unic de Contact: https://www.anaf.ro/asistpublic/;

- telefonic, apelând Call Center-ul ANAF, la nr. 031.403.91.60;

- telefonic, la numerele de telefon aferente unităţilor fiscale;

- la sediile unităților fiscale, în cadrul structurilor de asistență pentru contribuabili.

BNR încă ține cursul sub 4,95 lei/euro

BNR încă ține cursul sub 4,95 lei/euro

Cel mai bun indicator pentru „prestația” leului rămâne, probabil, cotația zilnică publicată de Banca Centrală Europeană, care ia în calcul și ceea ce se întâmplă în piață după stabilirea de către BNR a mediei oficiale.

Marți, BCE a calculat o cotație de 4,9499 lei față de 4,9485 lei/euro stabilit de BNR. Miercuri, media a urcat la 4,9490 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,948 – 4,952 lei, cotațiile minime fiind atinse înainte de stabilirea cursului, semn că BNR a revenit la butoane.

Depășirea nivelului de 4,95 lei este evitată cu eforturi în condițiile în care inflația a crescut în septembrie la 6,3%, depășind cu mult ținta Băncii Naționale care este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, iar criza politică declanșată și menținută de PNL și Cotroceni nu-și găsește deznodământul.

Moneda unică a scăzut marți seară la 1,1524 dolari, minim al ultimelor 15 luni, și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,1527 – 1,1567 dolari. Această evoluție a limitat aprecierea cursului monedei americane care a urcat de la 4,2811 la 4,2828 lei.

Piețele așteptau publicarea ratei inflației din Statele Unite care ar putea permite Rezervei Federale să înceapă din noiembrie procesul de înăsprire a politicii sale monetare.

Dacă media francului elvețian a scăzut de la 4,6172 la 4,6147 lei, în schimb cea a lirei sterline a crescut de la 5,8252 la 5,8337 lei.

Prețul gramului de aur a crescut, în a doua ședință consecutivă, de la 242,3237 la 243,4110 lei, evoluție datorată aprecierii unciei la 1.761 la 1.771 dolari.

Procesul de majorare a dobânzilor interbancare, începută la finalul lunii august, s-a amplificat după decizia de săptămâna trecută a BNR de a majora rata sa cheie de la minimul istoric de 1,25% la 1,50%/an și de continuare a înăspririi politicilor monetare.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 2,11 la 2,13%, nou maxim al acestui an.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,21 la 2,25% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,28 la 2,31%.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,5806 zloți/euro în timp ce a celei maghiare s-a depreciat la 360,34 forinți/euro.

După încercarea de luni de a depăși pragul de 48.000 dolari, bitcoin a scăzut miercuri, în a doua zi consecutivă, la 54.300 – 56.500 dolari. Ether fluctua între 3.410 și 3.530 dolari, valori apropiate de cele de marți.

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

INS | Rata anuală a inflației a ajuns la 6,3%

INS | Rata anuală a inflației a ajuns la 6,3%

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,3% în luna septembrie 2021, de la 5,3% în august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, mărfurile alimentare cu 4,26%, iar serviciile cu 3,75%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform INS, preţurile de consum în luna septembrie 2021 comparativ cu luna august 2021 au crescut cu 0,8%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 5,6%, în timp ce rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 a ajuns la 6,3%.

Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 5,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2020 - septembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2019 - septembrie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,9%.

Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate în august de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro

Free Joomla templates by Ltheme