Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, la finele primelor opt luni din 2021, la 550,34 miliarde de lei, faţă de 545,337 miliarde de lei, după primele şapte luni, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.

Raportat la PIB, datoria guvernamentală a crescut la 49,7% la sfârşitul lunii august, de la 49,3% din PIB la finalul lunii iulie.

Datoria pe termen mediu şi lung se cifra la 530,865 miliarde de lei iar cea pe termen scurt la 19,474 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 469 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 73,109 miliarde de lei.

O sumă de 251,406 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 255,154 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 42,219 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui august, la 534,598 miliarde lei, din care 515,14 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (251,254 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (239,566 miliarde de lei)

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,741 miliarde de lei, din care 15,725 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MFP, datoria externă a administraţiei publice se cifra la 282,404 miliarde de lei (25,5% din PIB), din care 277,848 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,556 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Sursa www.agerpres.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsura 4.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Prin această submăsură fermierii pot obține finanțare pentru investițiile în exploatațiile agricole.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 25 octombrie 2021, ora 9:00 – 25 ianuarie 2022, ora 16:00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 760 milioane euro.

Solicitanţiii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.

Cuantumul sprijinului acordate pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Astfel, pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 8.000 – 250.000 euro SO (standard output) și pentru cele zootehnice cu dimensiunea economică până la 500.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea sprijinului pornește de la 350 mii euro și poate ajunge la 1 milion de euro pentru anumite tipuri de investiții. Pentru aceste categorii de ferme și pentru anumite tipuri de investiții, intensitatea se va putea majora cu 20 puncte procentuale, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 70%.

În cazul fermelor vegetale cu dimensiunea economică între 250.000 – 500.000 euro SO și a celor zootehnice cu dimensiunea economică între 500.000 – 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi, de asemenea, de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, însă valoarea sprijinului pleacă de la 400 mii euro și poate ajunge până la 1,5 milioane euro.

Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30%, iar valoarea sprijinului poate ajunge la 1,5 milioane euro, în funcție de investițiile propuse a se realiza prin proiect.

În ceea ce privește beneficiarii cooperative, grupuri de producători și organizații de producători, rata sprijinului public nerambursabil va fi de maximum 90% și va putea ajunge până la 1.500.000 Euro indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei. Intensitatea sprijinului pleacă de la 50% și se va putea majora cu câte 20 puncte procentuale pentru anumite tipuri de investiții, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 90%.

Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricutura ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, sau, pentru investițiile colective.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru investiții în exploatații agricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.1. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunii.

Banca Națională continuă să-și facă simțită prezența în piață, acolo unde vinde valută chiar înainte de anunțarea cursului de schimb. Ea sprijină, de asemenea, evoluția ascendentă a dobânzilor interbancare, care face leul mult mai atractiv pentru plasamente speculative.

Cursul a scăzut joi de la 4,9490 la 4,9488 lei, foarte aproape de maximul istoric de 4,9495 lei, atins în 22 septembrie. Tranzacțiile din piața locală se realizau între 4,947 și 4,951 lei.

Recent, analiștii Société Générale anticipau, conform fxstreet.com, o creștere a perechii euro/leu la 4,99 – 5,01 lei, în cazul în care va fi depășită rezistența de la 4,97 lei, în timp ce suportul rămâne la 4,92 lei.

Creșterea inflației anuale din Statele Unite la 5,4% a provocat creșterea euro la 1,1588 – 1,1624 dolari, după atingerea marți seară a valorii de 1,1524 dolari, minim al ultimelor 15 luni. În aceste condiții, cursul monedei americane a scăzut de la 4,2828 la 4,2627 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,068 – 1,072 franci/euro, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020, iar media acesteia a crescut de la 4,6147 la 4,6305 lei.

Lira sterlină a continuat să câștige teren față de moneda unică, astfel că cursul a urcat de la 5,8337 la 5,8472 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 243,4110 la 246,1068 lei, odată cu aprecierea unciei la 1.788 – 1.800 dolari.

Creșterea inflației, atât la nivel local cât și internaționale, care ar putea pune BNR în situația de a majora din nou dobânda sa la ultima ședință de politică monetară care se va desfășura în noiembrie, are ca efect o scumpire a indicilor ROBOR.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de la 2,13 la 2,15%, nou maxim al acestui an. Saltul înregistrat în ultimele două săptămâni de acest indice este de circa 20%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,25 la 2,27% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 2,31 la 2,34%.

Monedele din regiune nu au fost afectate de fragilitatea pe care o arată cea din Turcia, care a atins un nou minim istoric de 9,19 lire/dolar, după ce inflația a atins un nivel de 19% iar președintele Erdogan este apărătorul unei politici monetare cu dobânzi cât mai mici. Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,5770 zloți/euro iar a celei maghiare la 359,77 forinți/euro.

După două zile de scădere, cu un minim de circa 54.500 dolari, bitcoin a crescut joi la 57.150 – 58.450 dolari. La rândul său, ether a urcat la 3.590 – 3.760 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi 18 octombrie 2021, începând cu ora 00:01, a autorizat la plată în cadrul Campaniei de plăţi în avans pentru anul 2021 un număr de 39.623 fermieri, cu o sumă totală de 160.995.060,92 euro.

Cuantumul per hectar al plăţilor directe care se acordă pentru anul de cerere 2021 a fost stabilit prin Hotărârea nr.1053/02.10.2021 privind stabilirea pentru anul 2021 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, a plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri şi al plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine şi sunt următoarele:

- Schema de plată unică pe suprafaţă - 95,4751 euro/ha;

- Plata redistributivă: primul interval 1-5 ha inclusiv - 5,0000 euro/ha; al doilea interval peste 5 ha şi până la 30 ha inclusiv - 48,1457 euro/ha

- Plata pentru înverzire - 57,8931;

- Plata pentru tinerii fermieri - 40,4514;

- Sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine - 17,2430 euro/cap animal.

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 de derogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăţilor directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Precizăm că plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9475 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2021 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C/398/7/01.10.2021.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,8683 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/03.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură îşi propune în perioada de acordare a avansului, 18 octombrie 2021 - 30 noiembrie 2021, să finanţeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) cât şi pentru măsurile finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Evoluția cursului euro/leu din perioada analizată a fost stabilă, în condițiile în care moneda națională a devenit mai atractivă pentru investiții odată cu majorarea dobânzii de politică monetară, dar și a intervențiilor punctuale ale băncii centrale.

La sfârșitul perioadei media euro a fost stabilită la 4,9481 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,945 – 4,951 lei.

Presiunea pe leu se va diminua, după ce agenţia Moody’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 şi a îmbunãtãţit perspectiva din negativã în stabilã. La rândul ei, agenţia Standard&Poor's a menținut ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedã localã şi valutã, precum şi perspectiva stabilã.

Moneda unică a scăzut miercuri până la 1,1524 dolari, minim al ultimelor 15 luni, pentru ca la sfârșitul perioadei să fluctueze între 1,1571 și 1,1607 dolari. Media dolarului a fluctuat între 4,2627 și 4,2830 lei, cea de la finalul intervalului fiind stabilită la 4,2724 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,6305 la 4,6125 lei, în timp cel al a crescut de la 5,8252 la 5,8686 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 241,4471 la 246,1068 lei, dar a încheiat perioada la 241,9692 lei. Evoluția s-a datorat mișcărilor înregistrate de uncie. Aceasta a atins joi pragul de 1.800 dolari, dar a scăzut la sfârșitul intervalului la 1.760 – 1.769 dolari.

Nivelul lichidității din piața monetară se menține ridicat. Motiv pentru BNR de a atrage depozite de la băncile comerciale, după o pauză de trei săptămâni. Operațiunea face parte din politica băncii centrale de a stimula creșterea dobânzilor, cu scopul de a încetini majorarea inflației și de a proteja leul. Motiv pentru dealerii bancari să anticipeze o nouă majorare a dobânzii cheie la ultima ședință a CA al BNR din acest an, care se va desfășura în noiembrie.

La sfârșitul perioadei, BNR a atras depozite în valoare de 1 miliard de lei, cu scadența la o săptămână, la o dobândă de 1,50%/an, egală cu cea de politică monetară.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,20%, nou maxim al acestui an, față de 1,6% la începutul lui septembrie.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 2,31 la 2,33% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, de la 2,40 la 2,41%.

În cazul celor care achită credite care au fost contractate înainte de primăvara lui 2019 când a apărut indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC)

aceste evoluții echivalează cu o creștere consistentă a ratelor pe care le vor achita.

În prezent, IRRC se situează la 1,08%/an însă, așa cum se arată în minuta ultimei ședințe a CA al BNR se arată că „în primele trei luni din anul următor (2022, n.red.), indicele va cunoaște probabil, în premieră, o majorare”.

Publicarea de către Securities and Exchange Commission a prospectului de înregistrare a primului fond bazat pe bitcoin „ProShares Bitcoin Strategy ETF”, a stimulat evoluția bitcoin, care a crescut vinerea trecută la 62.875 dolari, maximul ultimelor opt luni.

Începutul acestei săptămâni a adus însă o scădere a bitcoin la 60.690 – 62.620 dolari. O depreciere mai mare a cunoscut-o ether, care de la aproape 4.000 dolari, a alunecat luni la 3.710 – 3.890 dolari.

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 2,13% pe an, de la 2,11% cât a fost marţi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%. Pe data de 4 ianuarie 2021, indicele ROBOR la 3 luni era de 2,01%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 2,25%, de la 2,21% pe an cu o zi în urmă, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 2,31% pe an, de la 2,28% cât a fost marţi.

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,08% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2021, în scădere faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,25%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

sursa www.agerpres.ro