Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, vineri, ajungând la 7,93%, de la 7,95% pe an, joi, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,11% pe an, de la 8,12% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la nivelul de 8,25% pe an, de la 8,26%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

În ședința de Guvern din 31 august 2022, a fost adoptată o Hotărâre ce modifică și completează Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1872/2005.

Actul normativ aprobat vizează:

stabilirea modalității de aprobare a cotei de până la 50% aferentă cheltuielilor pentru consumul de energie electrică pentru irigații, la finalul sezonului de irigații;

reglementarea procedurii pentru decontarea cotei de până la 50%, pentru funcționarea sistemelor de irigații locale, în cuprinsul anexei la prezentul act normativ;

stabilirea unei derogări pentru decontarea cotei aferentă cheltuielilor pentru consumul de energie electrică pentru irigații aferent anului 2022.

În ceea ce privește decontarea cotei de până la 50% pentru anul 2022, aceasta se va realiza în două etape, astfel:

până la data de 30 septembrie 2022, pentru cheltuielile aferente consumului de energie electrică pentru irigații în perioada de până la 30 iunie 2022;

până la data de 15 decembrie 2022 pentru cheltuielile aferente consumului de energie electrică pentru irigații realizat în perioada 1 iulie-30 octombrie 2022.

„Venim cu această facilitate, reprezentând o măsură de sprijin pe termen scurt pentru fermierii țării, atât de necesară pentru efectuarea lucrărilor privind însămânțarea culturilor de toamnă, în scopul diminuării efectelor fenomenului de secetă asupra producției agricole, cât și pentru reducerea impactului asupra anului agricol următor”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Cheltuielile se suportă din bugetul Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare, în limita sumelor alocate cu această destinație din bugetul MADR.

sursa text si foto www.madr.ro

În Ședința Guvernului din 31 august 2022 a fost aprobată o Hotărâre ce modifică HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, în sensul completării sumelor pentru asigurarea resurselor financiare necesare plății ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, pentru perioada aprilie 2022-septembrie 2022.

„Modificările aduse prin prezentul act normativ vizează suplimentarea sumelor existente alocate prin bugetul MADR pe anul 2022 cu suma de 480.000.000 lei, valoarea totală a schemei în anul 2022 devenind în prezent 817.000.000 lei. Luăm toate măsurile ca să ne asigurăm de continuarea aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2022, fapt ce contribuie la diminuarea efectivă a costurilor de producție prin rambursarea sumelor reprezentând diferențele de accize și stimularea continuității activităților din agricultură. Venim în sprijinul fermierilor, astfel încât să le oferim o gură de oxigen, atât de necesară în gestionarea cheltuielilor realizate”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură începând cu anul 2014.

Sursa text si foto www.madr.ro

Luna august este din punct de vedere istoric una în care leul se apreciază față de euro, profitând de creșterea intrărilor la casele de schimb, alimentate de românii care se întorc în țară pentru a-și petrece concediile.

Anul acesta oferta de valută a fost majorată de câștigurile exportatorilor de produse agricole, care au profitat de creșterea prețurilor la nivel mondial, dar și de interesul arătat de străini pentru titlurile de stat în lei care oferă dobânzi atractive.

La sfârșitul acestei luni, cursul euro a scăzut până la 4,8605 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,858 – 4,862 lei. Un curs mai mic de 4,8590 lei a fost înregistrat în 24 septembrie 2020. În august cursul euro a pierdut aproape 7 bani, fiind una dintre cele mai luni din ultimii ani.

În ciuda mustrării făcute de guvernatorul BNR, care a afirmat că indicii ROBOR „au sărit calul”, scăderea acestora a fost minimă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat luna la 7,95% față de 8,01%, la sfârșitul lui iulie, care a reprezentat cel mai ridicat nivel începând cu 1 februarie 2010.

Miercuri, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit la 8,11%, după ce a crescut la începutul acestei luni la 8,23%, maxim care nu mai fusese atins din 2 februarie 2010. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut la finalul lunii la 8,26%, după creșterea din prima săptămână din august la 8,34%.

Pariurile puse pe o schimbare a politicii monetare a BCE, care ar urma să înăsprească în forță dobânda de referință, după ce inflația din zona euro a crescut în august cu 9,1%, au făcut ca moneda unică să fluctueze între 0,9972 și 1,0046 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane să fie stabilită la 4,8707 lei, mai sus cu 7 bani față de începutul lunii.

Moneda elvețiană a continuat să se deprecieze față de cea europeană iar cursul a închis luna la 4,9747 lei după ce miercurea trecută a atins un record istoric de 5,1038 lei.

Perspectivele incerte care planează asupra economiei britanice, care așteaptă, conform celor de la Goldman Sachs, o creștere a inflației la 20% în prima parte a anului viitor, au făcut ca lira sterlină să piardă teren în fața euro dar și a dolarului, iar media ei a coborât la 5,6662 lei, mai jos cu peste 21,7 bani față de începutul acestei luni.

Scăderea metalului galben la 1.711 – 1.726 dolari a provocat deprecierea prețului gramului de aur la 267,9984 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 405,11 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7265 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut la 19.795 dolari dar a urcat apoi la 20.461 dolari. La rândul său, după o scădere la 1.523 dolari ether a crescut la 1.617 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Reducerea aversiunii față de risc, care a permis monedelor din regiune să se aprecieze față de cea unică și majorarea cererii de titluri de stat în lei au asigurat suportul necesar pentru întărirea monedei naționale.

Cursul euro a coborât la început de septembrie de la 4,8605 la 4,8525 lei, o valoare mai mică, de 4,8492 lei, fiind atinsă în urmă cu doi ani.

Cotațiile au scăzut în cursul dimineții pe piețele asiatice până la un minim de 4,84 lei, iar tranzacțiile din cea locală se realizau în culoarul 4,844 – 4,854 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a început această lună stagnând la 7,95%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 8,11 la 8,12%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, se situa la începutul lunii la 8,26%.

Dolarul american, care este considerat drept un „refugiu”, se apropia joi de maximul ultimilor 20 de ani față de coș al principalelor valute la nivel mondial, care a fost atins luni.

Euro a crescut la 1,0056 dolari dar a coborât după prânz până la 0,9987 dolari. Această evoluție nu a fost surprinsă de piața locală iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,8707 la 4,8375 lei.

Cursul francului elvețian a coborât 4,9528 lei după ce a atins miercurea trecută un record istoric de 5,1038 lei.

Creșterea inflației din Marea Britanie în august la 10%, maxim al ultimilor 40 de ani, a provocat deprecierea lirei sterline față de euro și dolar iar cursul a scăzut de la 5,6662 la 5,6121 lei.

Cererea de metal galben a continuat să se reducă, în condițiile în care Rusia nu mai poate participa la tranzacționarea în piețele specializate. Metalul galben a scăzut joi la 1.699 – 1.708 dolar astfel că prețul gramului de aur a coborât până la 265,4028 lei.

Monedele din regiune se apreciau la rândul lor, profitând de creșterea apetitului pentru risc iar mediile lor au fost stabilite la 401,28 forinți/euro, respectiv la 4,7133 zloți/euro.

Bitcoin se stabiliza în jurul pragului de 20.000 dolari și fluctua între 19.824 – 20.204 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 1.533 – 1.583 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

La sfârşitul lunii iulie 2022, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,56%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,01pp şi mai mică cu 0,40 pp decât cea din luna iulie a anului 2021.

Numărul total de şomeri la finele lunii iulie 2022 a fost de 223.480 de persoane, mai mare cu 768 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 36.008 au fost şomeri indemnizaţi şi 187.472 șomeri neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 1.693 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 2.461 persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii iulie se prezintă astfel: 64.546 şomeri provin din mediul urban şi 158.934 şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (54.225), urmaţi de cei cu vârstă între 50 si 55 ani (43.781), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (15.285).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (29,59%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 31,68% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,58%.