Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, a lansat în consultare publică Ghidurile Solicitantului pentru investiții în producția de energie din surse regenerabile – autorități publice locale. Bugetul alocat acestui tip de investiții este de 500 milioane euro, prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Această măsură are ca obiectiv creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investiţiilor de creştere a puterii instalate de producere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile mai puţin exploatate. De asemenea, se urmărește reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părţi din cantitatea de combustibili fosili consumaţi în fiecare an (cărbune, gaz natural).

„Urmare acestor apeluri, primăriile au posibilitatea să acceseze fonduri europene pentru gestionarea costurilor cu serviciile publice în domeniul educației, sănătății, inclusiv alimentarea cu energie termică a populației, iluminatul public sau transportul public de călători. Măsurile vizează independența energetică pentru autoritățile publice locale, astfel încât costurile cu utilitățile să poată fi gestionate eficient”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Această măsură cuprinde două apeluri, structurate astfel:

1) Sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru comercializare

Acordarea finanţării nerambursabile în cadrul acestui apel intră sub incidenţa regulilor de ajutor de stat conform schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea autorităților publice locale care au în responsabilitate servicii publice de interes local în implementarea unor măsuri destinate promovării producției de energie din surse regenerabile în vederea comercializării.

Alocare: 250 milioane euro

Granturile aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru comercializare se acordă pe beneficiar și proiect, sub formă de ajutor de stat, și au valoarea minimă de 5.000.000 euro și valoarea maximă de 15.000.000 euro.

Dată începere depunere de proiecte: 04.10.2022

AM POIM poate prelungi termenul de depunere în funcție de solicitările primite, de rata de contractare a proiectelor, deciziile de realocare a unor fonduri sau alte considerente.

2) Sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru consum propriu

Acordarea finanţării nerambursabile proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice și/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepția biomasei pentru consum propriu nu intra sub incidenţa regulilor de ajutor de stat.

În cazul unităţilor administrativ-teritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale/ care propun proiecte de producere a energiei termice în scopul consumului propriu, acestea vor avea în vedere că nu vor putea utiliza energia produsă în alte scopuri care determină obţinerea de venituri.

În acest sens, solicitanţii de finanţare pentru realizarea de capacităţi de producere energie termică din surselor de energie regenerabile pentru consum propriu, vor declara la cererea de finanţare scopul producerii de energie termică.

Alocare: 250 milioane euro

Granturile aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu de energie al autorităților publice locale au valoarea minimă de 500.000 euro și valoarea maximă de 5.000.000 euro.

Dată începere depunere de proiecte: 04.10.2022

AM POIM poate prelungi termenul de depunere în funcție de solicitările primite, de rata de contractare a proiectelor, deciziile de realocare a unor fonduri sau alte considerente.

Sursa www.mfe.gov.ro

Încrederea piețelor în evoluția economiei zonei euro și a modului în care BCE gestionează creșterea inflației în paralel cu evitarea intrării în recesiune a regiunii, a majorat plasamentele în monedă elvețiană care este considerată drept un „refugiu”. Ea s-a apreciat miercuri la 0,9581 – 0,9630 franci/euro.

Aceasta a făcut ca media francului să crească de la 5,0961 la un nou record istoric de 5,1211 lei.

Creșterea aversiunii față de risc s-a reflectat și în evoluția raportului euro/leu, după dispariția factorilor sezonieri din august, creșterea vânzărilor de valută făcute de exportatorii de cereale și majorarea intrărilor la nivelul caselor de schimb, care au beneficiat de revenirea în țară a românilor care muncesc în străinătate. La aceasta s-a adăugat cererea de lei venite din partea străinilor care au dorit să achiziționeze titluri de stat în lei.

Majorarea deficitul balanţei de cont curent în primele șapte luni cu 14,931 miliarde euro comparativ cu perioada similară a anului trecut și cererea mare de valută din partea importatorilor, au împins cursul euro de la 4,9216 la 4,9247 lei, în timp ce cotațiile din piață au urcat de la 4,918 lei, la deschidere, la 4,93 lei.

Piața monetară a fost calmă iar dobânzile interbancare au cunoscut ușoare scăderi. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,91%, valoare stabilită luni.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 8,07%, valoarea stabilită la începutul săptămânii, la 8,6%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,23 la 8,22%.

Posibilitatea ca Rezerva Federală americană să majoreze săptămâna viitoare dobânda sa de politică monetară cu 1 punct procentual, cu scopul de a frâna majorarea prețurilor, care au crescut luna trecută cu 8,3% față de august 2021, a provocat deprecierea monedei unice de la 1,0188 dolari, acum două zile, la 0,9956 – 1,0024 dolari, în cursul zilei de miercuri. La aceasta a contribuit și deteriorarea din septembrie a indicatorului ZEW care măsoară încrederea investitorilor aproape de nivelul minim atins în octombrie 2008.

În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,8424 la 4,9217 lei. Reamintim că maximul istoric de 4,9391 lei a fost atins în data de 12 iulie.

Ușoara scădere a inflației din Regatul Unit în august la 9,9%, față de maximul ultimilor 40 de ani de 10,1% în iulie, a apreciat lira sterlină față de euro iar cursul monedei britanice a urcat de la 5,6691 la 5,6857 lei.

Chiar dacă cererea de metal galben s-a redus iar uncia a scăzut la 1.700 – 1.706 dolari, prețul gramului de aur a crescut la 269,8354 lei, consecință a aprecierii monedei americane.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 402,09 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7195 zloți/euro.

Bitcoin se deprecia la 20.065 – 20.689 dolari, după creșterea de marți la aproape 22.800 dolari. La rândul său, ether a coborât la 1.556 – 1.637 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

84,5% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că oferă angajaților beneficii extrasalariale și că acestea rămân un criteriu important pentru candidați atunci când își aleg angajatorul. Tichetele de masă apar cel mai frecvent în structura pachetului de beneficii, 77,1% dintre angajatori declarând că le au incluse. Sunt urmate de primele de sărbători, oferite de 68,6% dintre respondenți, abonamente de sănătate la clinici private (55,7%) și zile libere suplimentare (41,4%). 40% oferă angajaților acces la training-uri de specializare profesională, 34,3% organizează petreceri anuale cu echipa sau teambuilding-uri, 31,4% decontează transportul, iar 30% oferă vouchere cadou.

„Pe lângă această structură tradițională și cel mai des utilizată de companii, au apărut, în ultimii ani componente suplimentare, după ce angajatorii au sondat în rândul angajaților pentru a afla ce anume își doresc. Așa se face că vedem tot mai des beneficii precum masa de prânz la birou, tichete de vacanță, coșuri cu produse cadou, masaj la birou sau servicii de consiliere psihologică. Bonusurile de performanță, pachetele de acțiuni, evenimentele mondene trimestriale, voucherele pentru ziua de naștere sau vinerea scurtă sunt alte beneficii care completează lista, dar care se regăsesc, totuși, într-un număr mic de companii”, declară Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs România.

40% dintre cei care au participat la sondaj au răspuns că, față de anul trecut, oferă mai multe beneficii angajaților. 55,7% oferă la fel de multe, în timp ce, pentru 4,3%, pachetul extrasalarial s-a diminuat. Cei mai mulți dintre cei care au acum mai multe decât anul trecut indică și o alocare suplimentară de buget, cuprinsă între 5 și 10%. „Nici în cazul celor care au făcut reduceri nu vorbim despre tăieri drastice din buget. 80% dintre angajatorii care în 2022 au avut un pachet ajustat în minus au redus cu maximum 10% sumele destinate acestui scop. Rămân, însă, moderați în estimările cu privire la anul viitor, în condițiile în care majoritatea (61,4%) spune că încă nu a fost decisă structura pachetelor de beneficii pentru 2023. 17,1% anunță deja că vor include mai multe beneficii, 2,9% vor scădea numărul lor, iar 18,6% spun că vor avea același buget, însă vor face unele înlocuiri. Vor renunța la beneficiile pe care angajații nu le folosesc și vor introduce unele noi, pe care și le doresc”, mai spune Ana Călugăru.

Suma medie cheltuită în acest scop este cuprinsă între 400 și 600 de lei pe lună, pentru fiecare angajat. 18,3% au un buget mediu cuprins între 200 și 400 de lei, la fel de mulți între 600 și 800 de lei, 11,3% între 800 și 1.000 de lei și 5,6% peste 1.000 de lei.

Întrebați care ar fi acele beneficii pe care le-ar introduce dacă nu ar avea limită de buget și despre care știu că sunt foarte dorite de angajați, 72,5% dintre managerii și specialiștii în HR participanți la sondaj au menționat cel de-al 13-lea salariu. 55,1% ar opta și pentru săptămâna de lucru de 4 zile, cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, 37,7% pentru acoperirea cheltuielilor casnice (facturile la utilități), iar 29% pentru extinderea pachetului de beneficii și către membrii familiei.

Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion de 170 de companii respondente.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Prețurile carburanților în stațiile de alimentare au o evoluție similară cu cea a cotațiilor internaționale Platts pentru benzină și motorină, dar cu o diferența de câteva zile, a constatat Consiliul Concurenței în urma unui studiu care reanalizează modul în care modificările cotațiilor se transmit în prețurile la pompă.

Analiza, pe baza datelor din intervalul iulie 2019 - iunie 2022, a confirmat observațiile anterioare (perioada 2016 – 2018) și anume că prețurile din România urmează atât creșterile, cât și reducerile cotațiilor internaționale.

Cotația Platts este un preț de referință internațional pe piața benzinei sau motorinei și reprezintă o valoare reflectată de cererea, oferta și tranzacțiile realizate între traderi pe piața angro a combustibililor. Cotațiile Platts nu sunt date publice, iar pe termen lung tind să urmeze același trend cu prețurile barilului de petrol.

Așadar, atunci când cotațiile internaționale Platts la benzină și motorină cresc, se majorează și prețul la pompă al carburanților în România, iar când cotațiile scad, se diminuează prețul acestora în stațiile de alimentare.

Cea mai mare parte a ajustării prețurilor la pompă se produce în interval de o săptămână, atât la creșterea, cât și la scăderea cotației internaționale de referință Platts.

O transmitere asimetrică a modificărilor cotațiilor Platts în prețurile carburanților ar fi reprezentat un indiciu al existenței unor comportamente de piață incorecte.

Analiza a fost realizată pentru ambele tipuri de combustibil, benzină standard și motorină standard, utilizând medii săptămânale puse la dispoziție de următorii furnizori de carburanți: Mol, OMV, Petrom, Rompetrol, Gazprom, Socar.

Studiul este disponibil pe site-ul Consiliului Concurenței, www.consiliulconcurentei.ro

Deprecierea rapidă a monedei naționale față de cea unică s-a temperat odată cu trecerea peste pragul de 4,92 lei.

Media euro a crescut joi de la 4,9247 la 4,9259 lei. Piața s-a deschis la 4,925 lei, iar apoi a fost atins un vârf de 4,928 lei. După anunțarea cursului de către BNR cotațiile au scăzut la 4,922 lei.

Piața monetară a rămas calmă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,91%, valoare stabilită luni, la 7,90%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,6% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,22%.

Euro se menținea la limita de jos a parității sale cu dolarul, iar media monedei americane a crescut de la 4,9217 la 4,9289 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat joi până la 0,9531 franci/euro astfel că media ei a atins un nou record de 5,1459 lei, după cel din ziua precedentă de 5,1211 lei.

Efectul scăderii inflației an/an din Regatul Unit de la 10,1% în iulie la 9,9% în august s-a temperat, iar media lirei sterline a scăzut după creșterea de miercuri la 5,6857 la 5,6737 lei. Piețele sunt neliniștite în ceea ce privește modul în care guvernul britanic condus de Liz Truss va colabora cu Banca Angliei în efortul de a reuși scădea inflația și de a evita intrarea în recesiune dar și de a pune în practică un pachet în valoare de 100 miliarde de lire destinat evitării de către britanici a crizei energetice.

Metalul galben a scăzut la 1.685 – 1.693 dolari/uncie, minime ale ultimelor două luni, efect al aprecierii monedei americane. Această evoluție a coborât prețul gramului de aur de la 269,8354 la 267,6966 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 405,65 forinți/euro ea fiind afectată de dorința Comisiei Europene de a bloca fluxul de bani europeni către Budapesta, nemulțumită de politica guvernului Orban. În schimb, media celei poloneze s-a apreciat ușor la 4,7164 zloți/euro.

Aprecierea monedei americane a depreciat criptomonedele. Bitcoin a scăzut la 19.945 – 20.326 dolari iar ether la 1.572 – 1.652 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 198 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Belgia - 96 locuri de muncă pentru:ospătar; muncitor necalificat în agricultură;

Norvegia - 53 locuri de muncă pentru: tehnician dentar;mecanic auto; tehnician control; electrician; instalator; stilist autovehicule; farmacist; muncitor în producție; ajutor constructor; sticlar/ şlefuitor sticlă; sticlar/ artiza sticlă;

Polonia - 27 locuri de muncă pentru: muncitor depozit – operator stivuitor; asistent producţie; operator maşină CNC; lăcuitor/vopsitor; strungar/frezor; sudor MIG/MAG sau gaz; lăcătuş; operator CNC;

Finlanda - 10 locuri de muncă pentru: muncitor în industria prefabricatelor din beton, construcție elemenți;

Olanda - 7 locuri de muncă pentru: stivuitorist; culegător pere;

Danemarca - 5 locuri de muncă pentru: izolator; montator schele; montator ţevi; alpinist utilitar; vopsitor industrial.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.