După un început de săptămână pozitiv, leul s-a depreciat marți față de principalele monede. Evoluția se datorează creșterii cererii de valută din partea importatorilor și menținerii unui nivel ridicat al aversiunii față de risc pe piețele internaționale.

Cursul monedei unice a crescut de la 4,9226 la 4,9313 lei, evoluție datorată majorării cotațiilor din piață la 4,928 – 4,937 lei.

Factori externi precum intrarea în recesiune a zonei euro, principalul partener economic al exportatorilor români, sau aprecierea dolarului american, moneda în care se realizează tranzacțiile cu materii prime, în special țițeiul, vor pune presiune asupra cursului leului.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,91%, valoare stabilită vinerea trecută.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,6% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,20%, nivel stabilit la începutul săptămânii.

Euro se aprecia ușor la 0,9973 – 1,0051 dolari, măsură de protecție luată de investitori înainte de finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale americane, care se desfășoară marți și miercuri. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,9364 la 4,9303 lei.

Analiștii anticipează o creștere a dobânzii de referință cu 0,75% sau chiar 1%, motiv de majorare a randamentelor obligaţiunilor cu scadența la 10 ani emise de Trezoreria Statelor Unite la cel mai ridicat nivel din 2011, motiv de creștere a cererii de dolari și, implicit, de apreciere a monedei americane.

Moneda elvețiană era stabilă față de cea unică, iar media ei a scăzut de la 5,1062 la 5,1035 dolari. În schimb, cea a lirei sterline a crescut de la 5,6085 la 5,6261 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 264,2017 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.666 și 1.677 dolari/uncie.

Decizia guvernului de la Budapesta de a introduce în Parlamentul maghiar a unor legi care să mulțumească Comisia Europeană, după anunțul că executivul de la Bruxelles dorește să suspende fonduri de miliarde de euro alocate Ungariei din cauza problemelor de corupție, au temperat deprecierea forintului. Media acestuia a scăzut marți la 398,9 unități/euro, față de 405,65 unități/euro curs stabilit joia trecută. În cazul monedei poloneze media s-a depreciat ușor la 4,7165 zloți/euro.

Bitcoin, care a atins luni minimul ultimelor trei luni de 18.276 dolari, fluctua marți în culoarul 19.063 – 19.630 dolari. La rândul său, ether creștea de la 1.281 dolari, minim atins la începutul săptămânii, la 1.342 – 1.383 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii Măsurii 1 „Microgranturi în domeniul agroalimentar” că pot încărca rapoartele de progres în cadrul sistemului informatic Granturi IMM,  secțiunea IMM RECOVER, modulul Implementare.

Subliniem faptul că termenul limită de depunere a rapoartelor de progres însoțite de documentele justificative este de 90 de zile de la data la care disponibilul a fost transferat în contul bancar al beneficiarului.

Toate documentele justificative care au stat la baza efectuării cheltuielilor și care urmează a fi încărcate în IMM Recover de către aplicanții eligibili ai Măsurii M1, vor purta sintagma „decontat din microgrant”, asumată prin semnătura beneficiarului (facturi/ordine de plată/extras de cont/etc.).

Reamintim lista cheltuieilor eligibile angajate după data de 1 februarie 2020:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari;

b) datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevenţa pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziţia de servicii necesare activităţii curente/operaţionale, cu excepţia serviciilor de consultanţă;

e) cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

f) cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii şi tehnologii necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

ATENȚIE! Cheltuielile efectuate din micrograntruri trebuie să fie în legătură cu activităţile/subactivităţile codului CAEN pentru care s-a solicitat finanţare.

Această măsură a fost implementată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrele județene și cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Majorarea cererii de valută din partea importatorilor, în condițiile în care oferta a scăzut semnificativ după vârful din august, dar și menținerea unui nivel ridicat al aversiunii față de risc la nivel internațional, au creat un cadru depreciativ pentru moneda națională.

Cursul euro a crescut de la 4,9047 lei, la începutul perioadei, la 4,9259 lei, pentru ca la sfârșitul ei să fie stabilit la 4,9226 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,921 – 4,934 lei. Luni dimineață, înainte de deschiderea pieței locale cotațiile au atins un minim de 4,901 lei.

Piața monetară a fost stabilă, chiar dacă rata anuală a inflaţiei a urcat în august la 15,3%, după ce în iulie ea a fost de 15%, respectiv de 15,05% în iunie, conform datelor prezentate de INS.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat perioada la 7,91%, după o scurtă scădere la 7,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,06% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,22 la 8,20%.

Euro a crescut lunea trecută la 1,0198 dolari, dar a intrat apoi într-un teritoriu negativ, după înmulțirea plasamentelor în moneda americană, evoluția cauzată de creșterea prețurilor din Statele Unite în cursul lunii trecute cu 8,3% față de august 2021.

Piețele se așteaptă ca Rezerva Federală americană să majoreze, la jumătatea acestei săptămâni, dobânda de politică monetară cu 0,75% sau chiar 1%, astfel că euro se tranzacționa lunea aceasta la 0,9967 – 1,0129 dolari.

În piața locală, cursul dolarului american a crescut de la 4,8284 la 4,9376 lei și a început această săptămână la 4,9364 lei.

Moneda elvețiană, care are un statut de „refugiu” în perioadele economice tulburi, s-a apreciat joi până la 0,9531 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să atingă un nou record de 5,1459 lei. Marcările de profit au coborât luni cursul la 5,1062 lei.

Scăderea vânzărilor cu amănuntul din Marea Britanie, semn că economia ar putea intra în recesiune, a provocat deprecierea lirei sterline la un minim al ultimilor 37 de ani față de dolar (1,1351 dolari), respectiv la un minim al ultimelor 19 luni față de euro. Media stabilită de BNR a scăzut la sfârșitul perioadei la 5,6085 lei.

Moneda britanică ar putea recupera din pierderi, analiștii anticipând o decizie de creștere cu 0,75% a ratei de referință de către Banca Angliei la ședința de politică monetară care se va desfășura joi. În prezent, dobânda este de 1,65%.

Aprecierea monedei americane a afectat cotațiile metalului galben, care au alunecat de la 1.730 dolari până la 1.655 dolari, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să fie stabilit de BNR luni la 264,0410 lei .

Criptomonedele au avut o evoluție depreciativă. Ea s-a datorat aprecierii dolarului dar și declarațiilor făcute de reprezentanții administrației Biden referitoare la dorința de întări reglementarea sectorului activelor digitale.

La începutul acestei săptămâni, bitcoin se tranzacționa în culoarul 18.310 – 19.510 dolari, după creșterea de marțea trecută la aproape 22.800 dolari. Ether s-a apreciat la începutul săptămânii trecute la aproape 1.800 dolari, dar a scăzut luni la 1.284 – 1.352 dolari.

Analiza cuprinde perioada 12 – 19 septembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

România a importat, în primele şapte luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,301 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 17,3% (-271.500 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de peste 4,067 milioane tep, cu 4,9% (209.200 tep) sub cea din primele şapte luni din 2021.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6%, de la an la an.

Sursa www.agerpres.ro

Sursa foto www.economica.net

Cu peste 10.000 de aplicări de la 1 septembrie și până acum, aceasta se anunță a fi luna cu cei mai mulți candidați care caută să lucreze peste hotare.

Deși primele opțiuni ale acestora rămân de departe locurile de muncă din România și cele care pot fi făcute remote, ofertele din străinătate se reconfigurează într-o zonă de interes din ce în ce mai clară.

„Au fost doi ani în care românii au privit cu reținere ideea de a lucra în altă țară. Fie pentru că, în primă fază, în context pandemic, li s-a părut mai sigur să rămână aici, fie pentru că, ulterior, piața muncii de la noi și-a revenit în mod spectaculos și au avut suficiente opțiuni și în România. Acum, însă, contextul economic incert, inflația, creșterea prețurilor îi fac pe candidați să se uite cu interes crescut către ofertele de muncă din afară”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România (foto).

În funcție de nivelul de experiență, categoriile mid level (2-5 ani de experiență) și entry level (maximum 2 ani de experiență) aplică cel mai mult la joburile postate de angajatorii străini. Urmează cei foarte tineri, fără niciun fel de experiență, în timp ce doar 20% dintre aplicări aparțin specialiștilor cu nivel de senioritate și managerilor. „În ceea ce-i privește pe specialiști, vedem tot mai multe situații în care aplică și se angajează într-o companie de peste hotare, însă lucrează remote și rămân, astfel, în România. IT-iștii, spre exemplu, specialiștii în marketing sau în digital marketing sunt, poate, cel mai frecvent întâlnite astfel de cazuri în ultima perioadă”, explică Bogdan Badea.

Germania este țara aleasă de cei mai mulți (o treime) dintre cei care vor să plece la muncă în străinătate. Urmează Olanda, Franța, Belgia și Marea Britanie, în timp ce destinațiile care ani la rând au dominat alegerile românilor atunci când venea vorba de emigrare, respectiv Spania și Italia, sunt detronate de țări precum Irlanda, Austria, Danemarca sau Norvegia. Nou intrate în clasament sunt Emiratele Arabe Unite.

Domeniile către care merge cel mai mare număr de aplicări sunt transport / logistică / import - export, retail, producție, turism, industria alimentară, construcții, servicii și agricultură.

Nu există o oglindire fidelă în domeniile pentru care companiile din străinătate caută cei mai mulți candidați, în condițiile în care cele mai multe joburi postate de aceștia pe eJobs.ro sunt în construcții, producție, transport, energie, industria navală și aeronautică, auto, industria alimentară și servicii. „Salariul și condițiile de viață mai bune sunt principalele argumente pe care le au cei care vor să emigreze, fie și pentru o perioadă limitată de timp. Cei care pleacă ajung să câștige și de 3-4 ori mai mult decât în România, pe joburi și în domenii similare”, mai spune Bogdan Badea.

Dincolo de experiența pe care trebuie să o aibă într-un anumit domeniu, angajatorii caută cu precădere absolvenți cu studii superioare și muncitori calificați. În ceea ce privește limbile străine pe care trebuie să le stăpânească, cel mai des menționate în anunțurile de angajare sunt engleza, germana, finlandeza, franceza și spaniola.

32.000 de joburi sunt, în acest moment, active pe eJobs.ro. Dintre acestea, aproape 3.000 se adresează candidaților care vor să lucreze în altă țară decât România.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Dacă anii anteriori au adus angajaților provocări sociale și sanitare, anul acesta a venit cu încercări financiare care au pus sub lupă capacitatea românilor de a-și gestiona eficient bugetul. După creșteri succesive ale inflației și sub impactul crizei energetice, 80% dintre angajații români au început să ia măsuri pentru a-și proteja bugetul, anticipând costurile din această iarnă. Astfel, un sfert declară că au început să pună bani deoparte în ultimele luni pentru a face față mai ușor cheltuielilor din perioada următoare, 13% spun că apelează la investiții pentru a-și diversifica sursele de venit, iar 10% au de gând să își ia un job suplimentar, part-time sau pe bază de proiecte, pentru a-și rotunji veniturile, potrivit celui mai recent sondaj BestJobs. În același timp, aproximativ 35% plănuiesc să eficientizeze cât mai mult posibil consumul de energie în lunile de iarnă, în timp ce doar 20% consideră că nu vor fi afectați financiar de creșterea costurilor.

Încă din februarie, rata inflației a continuat să crească, ajungând la 15,3% în august, potrivit Institutului Național de Statistică. În acest context, cei mai mulți dintre angajați au recurs la diverse soluții, dar doar 3% au spus că se vor baza pe măririle salariale oferite de angajator, pe care le-au negociat astfel încât să acopere nivelul inflației. Ceilalți iau în calcul optimizarea cheltuielilor astfel încât să le elimine pe cele inutile (37%), amânarea vacanțelor pentru perioade mai stabile (20%), reducerea ieșirilor în oraș (40%) și reducerea cumpărăturilor de haine (40%).

57% dintre angajații care lucrează remote vor merge mai des la birou pentru a reduce cheltuielile cu utilitățile

Contextul economic dificil îi forțează pe angajații obișnuiți cu munca remote să reevalueze mersul la birou. Pe lângă beneficiul de a lucra alături de colegi și de a participa fizic la întâlniri, mersul la birou are de acum și un avantaj privind reducerea facturilor lunare. Deși apar costurile de transport, mai mult de jumătate dintre angajații care lucrează în acest moment remote au spus că iau în calcul să lucreze mai des la sediul companiei, cu scopul de a reduce consumul utilităților în propria locuință, în timp ce 33% plănuiesc să îi ceară angajatorului buget pentru compensarea facturilor, iar 20% vor lua nicio măsură în acest sens.

„Criza energetică anunțată ne pune în fața unei noi provocări, inclusiv în dinamica de pe piața muncii. Presiunea pe care angajații o resimt asupra bugetelor îi fac să ia în calcul noi soluții. Din fericire, cei mai mulți dintre angajații care își desfășoară munca remote au la dispoziție posibilitatea de a merge la birou și de a reduce astfel consumul utilităților acasă, mai ales în lunile de iarnă, când vor veni și facturile la încălzire. Așadar, vedem o creștere a muncii în format hibrid, dar preponderent de la birou, ceea ce nu poate decât să îi bucure pe angajatori. În prezent, pe platforma BestJobs, 1 job din 5 este încadrat la mod de lucru hibrid”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Potrivit datelor de pe platforma BestJobs, deși oferta de joburi remote s-a menținut de la începutul anului în jurul valorii de 12% din total, joburile hibrid au crescut tot mai mult, ajungând în august la aproape 20%.

Cheltuielile pentru starea de bine a oamenilor, cel mai puțin afectate de optimizarea bugetului

Pentru a face față facturilor crescute la utilități, angajații români au în plan să reducă, în primul rând, cumpărăturile de gadget-uri, electronice și electrocasnice de mari dimensiuni sau produse neesențiale (33%). Ulterior, vor tăia de pe listă costurile cu îmbrăcămintea și încălțămintea (23%), dar și pe cele alocate ieșirilor în oraș (10%) și comenzilor de mâncare (10%). Cu toate acestea, obiceiurile care aduc cel mai mult confort și îmbunătățesc starea de spirit rămân ultimele pe lista tăierilor: serviciile de streaming filme și muzică (3%), abonamentul la sală sau bazin de înot (3%), dar și bugetul de cheltuieli pentru sărbătorile de iarnă (3%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 august - 11 septembrie pe un eșantion de 1.272 utilizatori de internet din România.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).