Leul se ține tare în fața euro

Leul se ține tare în fața euro

Leul a avut marți o evoluție stabilă, în contrast cu cea a altor monede din regiune, care au atins noi minime istorice. Cea maghiară s-a depreciat la 427,89 forinți/euro iar cea poloneză la 4,8711 zloți/euro.

Luni seară, la scurt timp după închiderea pieței locale, cotația euro a scăzut până la 4,934 lei, în timp ce tranzacțiile de marți se realizau în culoarul 4,936 – 4,94 lei, fără a se observa o intervenție din partea BNR. Cursul monedei unice a fost stabilit la 4,9367 lei, față de 4,9395 lei la începutul săptămânii.

Presiunea pe leu se menține în condițiile în care, conform datelor publicate de INS, deficitul balanţei comerciale din primele opt luni ale anului, faţă de perioada similară a anului trecut, se ridică la 22 miliarde euro.

Dobânzile interbancare au continuat să crească, efect al deciziei BNR de a majora săptămâna trecută rata de politică monetară la 6,25%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,99 la 8,03%, nivel comparabil cu cel înregistrat în august. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,14 la 8,17% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,29 la 8,30%.

Moneda unică, care a pierdut de la începutul anului 15% din valoarea sa față de cea americană, a avut o evoluție stabilă, tendința rămânând, în continuare, una de depreciere. Ea fluctua între 0,9673 și 0,9783 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce marginal de la 5,0891 la 5,0896 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,0999 la 5,0912 lei.

Intervenția Băncii Angliei pe piața unde se tranzacționează obligațiunile britanice și scăderea șomajului din Regatul Britanic au stabilizat evoluția lirei sterline iar cursul ei a fost stabilit la 5,6185 lei, față de 5,6323 lei în ședința de luni.

Metalul galben scădea la 1.661 – 1.672 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 272,1428 lei.

Bitcoin a scăzut în cursul nopții de luni spre marți la 18.961 dolari, dar a crescut apoi la 19.261 dolari. Ether se tranzacționa în culoarul 1.269 – 1.294 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Indicii ROBOR au rămas stabili

Indicii ROBOR au rămas stabili

Decizia băncii centrale de a majora dobânda sa de politică monetară la 6,25%, maximul ultimilor 12 ani, cu scopul de a tempera inflația, care nu-și va încetini avansul până la sfârșitul acestui an, nu a provocat o creștere importantă a indicilor ROBOR.

Un raport al Băncii Transilvania anticipează o creștere a dobânzii de referință la 7%, la ultima ședință de politică monetară a BNR din acest an, care este programată pe 8 noiembrie

Dealerii au fost prudenți joi și au operat creșteri ușoare a dobânzilor interbancare, după ce luna trecută guvernatorul BNR a atenționat asupra faptului că „s-a sărit calul”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut joi de la 7,92 la 7,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,09 la 8,11% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,22 la 8,25%.

În contrast cu evoluțiile din SUA, unde indicatorul Michigan de încredere al consumatorilor a crescut, climatul economic din zona euro rămâne unul negativ. Încrederea consumatorilor din Franța și Italia a scăzut iar în Germania indicatorul GFK a atins un nivel minim istoric, pe fondul presiunilor inflaționiste, care a crescut luna trecută la nivelul zonei euro la 10% și gradului ridicat de incertitudine.

Joi, piețele erau prudente înainte de publicarea datelor referitoare la piața muncii din Statele Unite. Euro se deprecia ușor, la 0,9858 – 0,9926 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,9805 la 4,9920 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,0577 la 5,0780 lei.

Proiectul guvernului condus de Liz Truss de a implementa un program de reducere semnificative a impozitelor a determinat agenţia Fitch să scadă perspectiva ratingului Regatului Unit de la „stabilă” la ”negativă”. Decizia a venit la câteva zile după ce Standard&Poor´s a luat o măsură asemănătoare și a provocat scăderea lirei sterline. În piața locală, cursul a coborât de la 5,6702 la 5,6319 lei.

Metalul galben fluctua în culoarul 1.711 – 1.725 dolari/uncie, după ce a testat zilele trecute scăderea sub pragul de 1.700 dolari. În piața locală BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 275,3180 lei, în creștere față de ziua precedentă.

Problemele cu care se confruntă guvernul de la Budapesta în relația sa cu Comisia Europeană în ceea ce privește atragerea de fonduri europene pun o mare presiune asupra cursului monedei maghiare care a atins joi un nou minim istoric de 423,53 forinți/euro, în ciuda faptului că Banca Ungariei a majorat recent dobânda sa de politică monetară la 13%. Pe deprecierea s-a găsit și moneda poloneză, media ei fiind stabilită la 4,8445 zloți/euro.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Persoanele care sosesc sau pleacă din România pentru o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile sunt obligate să-și stabilească rezidența fiscală

Persoanele care sosesc sau pleacă din România pentru o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile sunt obligate să-și stabilească rezidența fiscală

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală informează contribuabilii persoane fizice care sosesc /pleacă, în/din România pentru o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile că, în vederea stabilirii rezidenței fiscale, au obligația depunerii la ANAF a Chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România sau, după caz, a Chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România.

Chestionarele se pot transmite electronic sau se pot depune personal sau prin împuternicit, la registratura instituției sau prin poștă, cu confirmare de primire.

Formularele electronice ale chestionarelor sunt publicate pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (www.anaf.ro) secțiunea ”Servicii online” rubrica ”Descărcare Declarații electronice” - ”Descărcare Declarații” și pot fi descărcate de contribuabili utilizând următorul link: https://static.anaf.ro/static /10/Anaf/Declaratii_R/descarcare_declaratii.htm .

Astfel, formularele se regăsesc sub următoarele denumiri:

- Z015 - Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România;

- Z017 - Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România.

Chestionarele completate electronic se depun prin intermediul portalului www.e-guvernare.ro , respectiv pe portalul www.anaf.ro , prin Spațiul Privat Virtual (SPV), accesând link- ul https://formularespv-pf.anaf.ro

Ca urmare a depunerii Chestionarelor mai sus menționate, ANAF analizează îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă fiscală în funcţie de situaţia concretă a fiecărei persoanei, stabilește rezidența fiscală și transmite contribuabililor Notificări privind îndeplinirea condițiilor de rezidență.

Informații suplimentare cu privire la stabilirea rezidenței fiscale sunt publicate pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea ”Asistență contribuabili”, rubrica ”Servicii oferite contribuabililor” subsecțiunea ”Ghiduri curente și alte materiale informative” fiind incluse în ”Ghidul privind rezidența fiscală a persoanelor fizice” (material publicat în limba română și limba engleză). Ghidul poate fi accesat la următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_StabilireaRezi denteiFiscale_Editie2021_RO.pdf

Contribuabilii pot beneficia de asistență telefonică cu privire la modalitatea de completare și de depunere a chestionarelor privind stabilirea rezidenței fiscale prin apelarea Call-center-ului ANAF la nr. de telefon +4 031.403.91.60.

AJFP Călărași | Venituri bugetare de peste 874 de milioane lei, colectate în primele 9 luni ale anului

AJFP Călărași | Venituri bugetare de peste 874 de milioane lei, colectate în primele 9 luni ale anului

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în perioada ianuarie - septembrie 2022, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 874,52 milioane lei, mai mult cu 68,82 milioane lei față de aceeași perioadă a anului 2021.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 342,07 milioane lei, mai mult cu 44,84 milioane lei decât suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 363,99 milioane lei, mai mult cu 18,91 milioane lei față de suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021 ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 12,29 milioane lei,mai mult cu 1,10 milioane lei decât în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 156,17 milioane lei,mai mult cu 3,98 milioane lei decât în perioada ianuarie-septembrie 2021.

În această perioadă, TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 59,78 milioane lei, mai mult cu 11,98 milioane lei față de aceași perioadă a anului trecut.

Euro este țintuit la 4,94 lei

Euro este țintuit la 4,94 lei

Leul a avut o evoluția pozitivă față de euro în perioada analizată, însă presiunile de depreciere se mențin, principalul motiv, pe lângă cauzele externe, fiind deficitul de cont curent mare prognozat la 9,3% din PIB în acest an faţă de 7,0% în 2021.

La cele de mai sus, se adaugă situația precară în care se găsește execuția financiară, motiv de îngrijorare pentru agenția Fitch care a confirmat vinerea trecută ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă.

Cursul euro a crescut lunea trecută la 4,9480 lei, după care tendința a fost una de scădere, minimul de 4,9366 lei fiind stabilit joi, după ce BNR a decis să majoreze dobânda sa de politică monetară de la 5,50 la 6,25%, măsură care a surprins piața într-o oarecare măsură. Perioada s-a încheiat cu o medie de 4,9395 lei, când tranzacțiile s-au realizat în piața locală în culoarul 4,936 – 4,941 lei, după ce în cursul nopții de duminică moneda unică a fost cotată la un minim de 4,928 lei.

Rămâne de văzut care vor fi deciziile ce vor fi luate vinerea aceasta de agențiile Moody’s și Standard&Poor´s. Ratingurile actuale sunt de Baa3 cu perspective stabile, respectiv BBB- cu perspective stabile.

Principalul eveniment al săptămânii a fost ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis majorarea ratei de referință de la 5,50 la 6,25%, maxim al ultimilor 12 ani. Măsura a fost luată cu scopul de a tempera inflația, care nu-și va încetini avansul până la sfârșitul acestui an și a readus pe creștere indicii ROBOR.

O analiză BCR anticipează pentru ultima ședință a BNR din acest an, care se va desfășura în 8 noiembrie, o majorare „de 50 de puncte de bază care va duce dobânda de politică monetară la 6,75%, iar cea pentru facilitatea de creditare la 7,75%”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut lunea aceasta de la 7,96 la 7,99%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,12 la 8,14% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,26 la 8,29%.

Încrederea investitorilor în evoluția zonei euro a scăzut în octombrie la -38,3 puncte, minim care nu a mai fost atins din mai 2020, conform sondajului institutului Sentix. Pe de altă parte, economia americană a creat în septembrie 263.000 noi locuri de muncă iar șomajul a scăzut de la 3,7 la 3,5%, ceea ce va permite Rezervei Federale americane să-și mențină politica monetară agresivă cu scopul de a opri creșterea prețurilor.

Reducerea plasamentelor în euro au depreciat-o la 0,9683 – 0,9752 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 5,0408 la 5,0891 dolari.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 5,0577 și 5,1139 lei, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 5,0999 lei.

Perspectiva intrării în recesiune a economiei britanice, conform Băncii Angliei, a pus presiune pe lira sterlină, media de la finalul perioadei fiind stabilită la 5,6323 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la începutul acestei săptămânii la 274,6920 lei, evoluție datorată scăderii metalului galben la 1.680 – 1.689 dolari/uncie.

Piața criptomonedelor continuă să fie afectată de reducerea interesului pentru active considerate drept riscante și majorarea plasamentelor în moneda americană,

Bitcoin cobora lunea aceasta la 19.137 – 19.523 dolari iar ether aluneca la 1.297 – 1.337 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 10 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Peste 1,3 miliarde euro pentru Regiunea Sud-Muntenia

Peste 1,3 miliarde euro pentru Regiunea Sud-Muntenia

Miercuri, 5 octombrie 2022, la Alba Iulia, a fost semnat Acordul de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021-2027. Documentul strategic, aprobat de Comisie la data de 25 iulie 2022, a fost semnat de prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, Elisa Ferreira, comisarul european pentru Coeziune și Reforme și Marcel-Ioan Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Odată cu semnarea acordului, Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 intră în linie dreaptă spre materializare, imediat după aprobarea Comisiei Europene.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia este Autoritatea de Management pentru Programul Regional Sud – Muntenia 2021-2027 și va gestiona în viitorul exercițiu financiar peste 1,3 miliarde de euro pentru cetățenii din județele componente ale regiunii - Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman. Cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile regiunea noastră va deveni: mai competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice, cu orașe prietenoase cu mediul, cu mobilitate urbană durabilă, mai accesibilă, educată și atractivă.

Mai multe detalii puteți afla accesând link-ul următor: https://www.adrmuntenia.ro/guvernul-si-comisia.../news/1633

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.