Leul a profitat marți de îmbunătățirea unui indice independent care măsoară activitatea de producție din China, ceea ce a redus aversiunea față de risc și a majorat plasamentele în activele de la marginea zonei euro.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9141 la 4,9134 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,906 – 4,915 lei.

Evoluția leului de la sfârșitul acestui an va rămâne una calmă în condițiile în care BNR folosește cursul euro drept ancoră antiinflaționistă iar rezerva sa valutară a crescut de la 43,711 miliarde euro la sfârșitul lui septembrie la 46,291 miliarde euro la finalul lui octombrie.

Parcursul monedei naționale este afectat în principal de adâncirea deficitului de cont curent. Pe de altă parte Indicatorul de Încredere Economică (ESI) pentru România și-a menținut tendința de creștere și a urcat în octombrie de la 102,4 puncte la 102,9 puncte, în sens contrar cu evoluția descendentă la nivelul Uniunii Europene.

Piața monetară era calmă, dealerii bancari așteptând deciziile care vor fi anunțate miercuri ale ședinței de politică monetară a Rezervei Federale americane.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 8,20 la 8,19%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,31%, valoare stabilită joia trecută, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,44%.

Piețele internaționale erau prudente ele așteptând finalul întâlnirii comitetului de politică monetară a Fed, de la care se așteaptă majorarea ratei de referință cu încă 0,75 puncte de bază.

Primele estimări făcute de Eurostat referitoare la inflația din zona euro indică o creștere a dinamicii anuale la 10,7% în octombrie. Euro se tranzacționa în piața locală între 0,9880 și 0,9948 dolari iar cursul monedei americane a alunecat de la 4,9487 la 4,9470 lei.

Majorarea plasamentelor în francul elvețian, considerat drept „un refugiu”, au ridicat cursul de la 4,9460 la 4,9819 lei. Media lirei sterline a crescut marginal la 5,7099 lei.

Cererea de metal galben a crescut și a ridicat cotațiile de la 1.637 la 1.656 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să urce la 262,6787 lei.

În regiune, piețele din Ungaria și Polonia erau închise cu prilejul sărbătorii prilejuite de Ziua Tuturor Sfinților.

Bitcoin se tranzacționa între 20.448 și 20.673 dolari iar ether fluctua între 1.568 și 1.608 dolari, valori apropiate de cele de luni.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Emoțiile de dinaintea unui interviu de angajare și dorința de a face o primă impresie bună unui potențial angajator îi fac pe candidați să ascundă anumite lucruri privind studiile avute, experiența profesională anterioară și nu numai. Mai mult de jumătate dintre candidați au mărturisit nu sunt în totalitate sinceri la interviu, potrivit unui sondaj inițiat de BestJobs cu ocazia zilei de Halloween care a scos la iveală ce „schelete” ascund candidații în dulapul personal când vine vorba despre obținerea unui job nou. Dintre aceștia, aproape 40% nu și-ar dori ca viitorul angajator să știe că ar accepta jobul doar pentru bani, iar alți 25% nu vor ca acesta să afle de problemele din viața personală, care ar putea avea un impact asupra muncii lor.

Relațiile cu foștii șefi și colegi sunt uneori bizare, și asta nu doar în preajma zilei de Halloween, iar din acest motiv, 2 din 10 candidați nu își doresc ca viitorul angajator să știe despre situațiile în care fostul șef „le-a făcut sângele să fiarbă”, încât au ajuns să fugă de la jobul anterior mâncând pământul.

În cazul candidaților, expresia „scheletul din dulap” se referă la un lucru negativ sau jenant care s-a întâmplat în trecutul profesional sau personal și care este ținut secret. 34% dintre respondenți au spus că sunt sinceri doar atât cât este nevoie pentru a obține jobul respectiv, iar peste 15% ar minți sau ar ascunde informații despre propria persoană în cadrul unui interviu de angajare, dacă ar ști că astfel o să obțină postul vacant. La polul opus, majoritatea, conștienți de faptul că minciunile ies întotdeauna la iveală, declară că ar fi sinceri, indiferent de riscuri.

Deși încearcă să nu dezvăluie aspecte incriminatoare recrutorilor, 40% au recunoscut în cadrul unui interviu de angajare că nu s-au documentat despre poziția respectivă și nici despre companie, în timp ce aproape 22% au criticat angajatorul anterior pentru că le-a făcut zile fripte, iar peste 15% au adus în discuție lucruri personale.

Candidații încă simt că se aruncă în necunoscut atunci când aplică la un job care nu afișează salariul, iar printre lucrurile de care se tem cel mai tare în cadrul unui interviu de angajare se numără faptul că ar putea afla că salariul nu va fi cel așteptat (37%), că sunt apreciați angajații care stau peste program (aproape 22%) și că orice sarcină are un termen limită foarte strâns (peste 11%).

Interviuri care au transformat candidații în stană de piatră

28% dintre respondenții sondajului BestJobs au declarat că cel mai „de groază” moment a fost atunci când au mers la interviul de angajare într-o stare nepotrivită (oboseală, tristețe, ebrietate etc.), în timp ce pentru 21% a fost înspăimântător interviul în care recrutorul a fost nepoliticos. Mai mult, 13% au întârziat, iar aproape 6% au avut fiori pe șira spinării după ce au asistat la o scenă în care un angajat al firmei respective a avut o cădere nervoasă.

În ceea ce privește planurile de Halloween, 35% au spus că vor petrece cu familia și cei dragi, în timp ce tot 35% spun că nu vor face nimic deosebit, deoarece la locul lor de muncă este zilnic Halloween. Fiind într-o zi de luni, aproape 16% vor rezolva taskurile pe care le-au amânat vineri. Dacă s-ar face o petrecere de Halloween la birou, 14% s-ar costuma într-un personaj bun, în timp ce peste 10% într-un personaj malefic. 2% plănuiesc să se costumeze în cel mai bun prieten de la muncă și alți 2% vor să ia „forma” șefului lor, deoarece este cel mai scary personaj.

Sondajul a fost efectuat în luna octombrie, pe un eșantion de 1.386 de utilizatori de internet din România.

Indicele preţurilor de consum se va menţine peste 15% la sfârşitul anului, respectiv 15,2%, urmând să scadă la 8% în 2023 şi la 3,7% în 2024, potrivit Prognozei pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă, publicată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Pentru anii 2025 şi 2026, inflaţia este estimată la 2,9% şi, respectiv, la 2,6%.

"Procesul inflaţionist s-a dovedit a fi mai persistent şi de amplitudine mai ridicată decât s-a anticipat anterior, astfel încât şi decelerarea creşterii preţurilor de consum a fost estimată a avea o intensitate mai redusă. În aceste condiţii, previziunile inflaţiei au fost ajustate ascendent pentru anul în curs şi următorii doi ani cu circa 1,3 puncte procentuale ca medie anuală, urmând ca în perioada 2024-2025 să se încadreze în jurul valorii de circa 3%. Prognozele au luat în calcul actele normative în vigoare privind modificarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice până la data de 31 august 2023, prelungirea măsurii de reducere a preţului pentru carburanţi cu 50 bani/litru până la sfârşitul anului curent, cât şi o relativă stabilizare a principalelor cotaţii internaţionale", se arată în nota redactată de CNP.

Totodată, preţurile producţiei industriale, cât şi costurile în construcţii se aşteaptă să înregistreze dinamici în scădere, rămânând însă şi în anul următor la valori de două cifre.

CNP subliniază că datele statistice cele mai recente relevă faptul că inflaţia a înregistrat în trimestrul III o rată medie anuală de 15,4%, continuând tendinţa ascendentă din primele două trimestre.

"Este de remarcat accelerarea preţurilor produselor alimentare din această perioadă, depăşind creşterea medie cu 2,4 puncte procentuale, deşi, în mod tradiţional, sezonier se înregistrau reduceri de preţ pentru acest tip de produse. Temperarea preţurilor la combustibili prin reglementarea privitoare la reducerea cu 50 bani/litru a preţurilor carburanţilor la pompă, precum şi aplicarea măsurilor de plafonare a preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale pentru populaţie, au contribuit la decelerarea uşoară a preţurilor bunurilor nealimentare, până la 16,4%. În acelaşi timp, preţurile din servicii şi-au continuat trendul crescător, dar într-un ritm mai lent, dinamica acestora în cel de-al treilea trimestru ajungând la 8,2%", se mai spune în notă.

Evoluţiile din cel de-al treilea trimestru evidenţiază faptul că, pe măsură ce presiunile provenite din partea preţurilor produselor energetice se atenuează, dinamicile anuale fiind mai reduse în special la gazele naturale (+70,5% fată de 87,2% în trimestrul II) şi combustibil (+32%, cu 2 puncte procentuale sub dinamica din trimestrul II), se majorează efectele de runda a doua a creşterii preţurilor energetice, vizibile mai ales în cazul produselor alimentare.

Sursa www.agerpres.ro

Începând de marți, 1 noiembrie a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 2 ani și dobânzi anuale de 8,70%, respectiv 9,15%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

• Între 01 – 24 noiembrie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur onlineși Tezaur online ;
• Între 01 – 25 noiembrie 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;
• Între 01 – 24 noiembrie 2022 în mediul urban și 01 – 23 noiembrie 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

În ultima săptămână, leul a avut o evoluție agitată, influențată probabil de intrările de capitaluri străine dar și de vânzările de euro la care au recurs Finanțele după ce Comisia Europeană a aprobat eliberarea primei tranșe din acordul PNRR, în valoare de 2,6 miliarde euro.

În octombrie, comparativ cu sfârșitul lunii precedente, euro s-a depreciat cu 0,71%, dolarul american cu aproape 2%, francul elvețian cu peste 4,4%. Singura care s-a apreciat cu a fost lira sterlină cu circa 1,28%.

Moneda unică a început săptămâna trecută cu o medie de 4,9139 lei, pentru ca miercuri să atingă minimul ultimelor două luni de 4,8793 lei. Luna aceasta, cursul a urcat la 4,9141 lei, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,908 – 4,92 lei.

Unul dintre principalii factori care favorizează deprecierea leului este reprezentat de deficitul de cont curent mare, rezultat din deficitul comercial uriaș. Pe de altă parte inflația a permis guvernului, prin majorarea PIB-ului nominal şi a veniturilor, să ajusteze raportul deficit bugetar/PIB la 3,04% în primele nouă luni ale acestui an, de la 3,75% în perioada similară din 2021.

Membrii CFA România estimează o tendință de depreciere a leului în următoare luni. Conform sondajului realizat în septembrie, valoarea medie a anticipaţiilor privind parcursul cursului monedei naționale pentru orizontul de șase luni este de 5,0117 lei/euro, respectiv de 5,0797 lei/euro pentru orizontul de 12 luni

Decizia de joi a BCE de majorare a dobânzii nu a influențat dealerii bancari iar indicii ROBOR au avut o evoluție stabilă dar se mențin la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. Piața locală așteaptă ședința de politică monetară a BNR din 8 noiembrie.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 8,20% față de 2,36% la debutul lui noiembrie trecut. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,31%, în timp ce acum un an valoarea lui era 2,48%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 8,43 la 8,44%.

Euro a depășit timp de două zile pragul de 1 dolar, însă lunea aceasta a scăzut la 0,9910 – 0,9966 dolari. Investitorii nu au fost nemulțumiți de faptul că BCE a majorat rata-cheie la 2%, maxim al ultimilor 14 ani, ei mizând pe o creștere mai mare, în condițiile în care inflația din zonă a ajuns la 10%. În schimb, piețele așteaptă din partea Rezervei Federale o a patra majorare consecutivă de 0,75% care ar ridica dobânda de referință la 3,75 – 4 %.

În aceste condiții, cursul monedei americane s-a mișcat între 4,8676 și 5,0045 lei iar cel de la finele intervalului a fost stabilit la 4,9487 lei.

Media monedei elvețiene a fluctuat între 4,9194 și 4,9941 lei, cea de luni fiind stabilită la 4,9587 lei. Declarațiile făcute de noul premier britanic Rishi Sunak au liniștit piețele financiare iar cursul lirei sterline a crescut de la 5,6220 la 5,7084 lei.

Metalul galben s-a depreciat lunea aceasta la 1.634 – 1.645 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a scăzut la 260,5682 lei.

Intenția autorităților de reglementare a pieței financiare din Hong Kong de a legaliza tranzacționarea criptomonedelor nu a influențat cotațiile bitcoin care se tranzacționa între 20.319 – 20.826 dolari. Ether fluctua în culoarul 1.557 – 1.634 dolari.

Analiza cuprinde perioada 24 – 31 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Chiar dacă ieșirile de capital străin s-au redus în ultimele săptămâni, ceea ce a asigurat aprecierea monedelor din regiune, leul a avut joi o evoluție descendentă față de euro.

Piața valutară s-a deschis la 4,87 lei. A urmat o creștere constantă a cotațiile, maximul fiind de 4,8930 lei, astfel că media a fost stabilită la 4,8890 lei, față de cea de miercuri de 4,8793 lei, care a reprezentat minimul ultimei luni și jumătate.

Nivelul indicilor ROBOR se menține la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. Cu toate acestea ședința de joi a fost una mai stabilă, dealerii așteptând decizia de politică monetară a BCE. Piețele anticipau o majorare de 75 puncte de bază, urmată de cel puțin încă 50 de puncte de bază în decembrie, cu scopul de a frâna inflația care a atins în septembrie un nivel record de 10%, care depășește de cinci ori ținta de 2% a BCE.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat joi la 8,21%, valoare stabilită în ședința precedentă.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit, la rândul său, la 8,31% iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 8,42 la 8,43%.

Prudența era sentimentul care caracteriza piețele financiare iar euro se tranzacționa în culoarul 1,0011 – 1,0094 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să crească de la 4,8676 la 4,8734 lei.

Pentru perioada următoare se anticipează revenirea euro sub pragul de 1 dolar, din cauza menținerii percepției de risc investițional la valori ridicate, provocate de creșterea inflației la nivel mondial și de tensiunile geopolitice provocate de războiul din Ucraina.

Media francului elvețian a crescut de la 4,9194 la 4,9242 lei iar cea a lirei sterline s-a depreciat ușor la 5,6315 lei.

Metalul galben scădea joi la 1.656 – 1.669 dolari/uncie ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 260,2700 lei.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 407,71 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7504 zloți/euro.

Bitcoin s-a apropiat miercuri seară de pragul de 21.000 dolari, care nu a mai fost atins de la jumătatea lunii trecute, și fluctua joi între 20.476 și 20.876 dolar. În schimb, ether creștea la 1.538 – 1.577 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu