MDLPA | Pe 5 decembrie se lansează apelul de proiecte pentru traseele cicloturistice la nivel naţional, cu finanţare din PNRR

MDLPA | Pe 5 decembrie se lansează apelul de proiecte pentru traseele cicloturistice la nivel naţional, cu finanţare din PNRR

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a elaborat şi finalizat ghidul solicitantului pentru proiectele finanţate prin Componenta 11 - Turism şi cultură a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anunţă ministrul Cseke Attila.

Ghidul poate fi consultat aici: https://mdlpa.ro/pages/pnrr

"Este ultimul apel de proiecte pentru programele derulate din PNRR de Ministerul Dezvoltării, iar aceste investiţii vor contribui la asigurarea unei reţele de trasee cicloturistice la nivel naţional şi european" - a declarat Cseke Attila.

Bugetul total alocat acestei componente este de 247,5 milioane de euro pentru implementarea a 3.000 km trasee cicloturistice, în vederea creşterii accesibilităţii zonelor turistice. Aceasta presupune amenajarea traseelor pe digurile de protecţie la inundaţie ale cursurilor de apă, în zonele forestiere, în zonele protejate, pe drumurile publice cu trafic redus, pe amplasamentele căilor ferate dezafectate etc., valorificând în mod durabil elementele de patrimoniu şi peisaj natural şi cultural.

Principalii beneficiari ai acestei investiţii sunt unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice şi autorităţile administraţiei publice centrale, instituţiile de interes public, unităţile de cult sau organizaţiile neguvernamentale. Proiectele pot fi depuse în parteneriat sau individual de către beneficiarii reprezentaţi de autorităţi ale administraţiei publice centrale.

Conform prevederilor legale, proiectul de act normativ este în transparenţă decizională pe site-ul ministerului.

Începând cu data de 29 noiembrie 2022, MDLPA va pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari aplicaţia electronică www.mdlpa.ro/investiţii/PNRR, iar depunerea proiectelor se va putea face începând cu data de 5 decembrie 2022.

Serviciul Comunicare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

Agroinfo | MADR a solicitat Comisiei Europene decontarea a peste 253 de milioane de euro, fonduri plătite deja către fermierii români prin AFIR

Agroinfo | MADR a solicitat Comisiei Europene decontarea a peste 253 de milioane de euro, fonduri plătite deja către fermierii români prin AFIR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis Comisiei Europene solicitarea de decontare a peste 253 de milioane de euro (253.252.747 €), valoare ce reprezintă echivalentul plăților realizate din bugetul național către fermieri în perioada 1 iulie – 15 octombrie 2022.

Declarația de cheltuieli transmisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale reprezintă totalul plăților efectuate de AFIR în perioada de referință (01.07 – 15.10.2022) către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 244 de milioane de euro. De asemenea, declarația de cheltuieli trimestrială cuprinde și plățile directe și compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA) în valoare de 9,2 milioane de euro.

„În conformitate cu procedurile de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, AFIR a încărcat declarația de cheltuieli direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,35 de miliarde de euro pentru decontarea investițiilor realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, inclusiv Tranziția 2021 – 2022.

agroinfo

De la 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 3.000 de lei lunar

De la 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 3.000 de lei lunar

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la suma de 3.000 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,333 ore pe lună, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6% faţă de decembrie 2022, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

Vor beneficia de majorarea salariului de bază minim un număr de 2.181.134 salariaţi.

"Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră", se precizează în proiect.

La 1 ianuarie 2023, Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 5 octombrie 2021, se abrogă.

Potrivit notei de fundamentare, în prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 2.550 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie pe lună în anul 2022, reprezentând 15,239 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

"Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6%, faţă de luna decembrie 2022. În anul 2022, tariful orar este de 15,239 lei/oră pentru un program complet de lucru 167,333 ore pe lună, iar în anul 2023 tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună", potrivit proiectului publicat de MMSS.

Sursa www.agerpres.ro

Agroinfo | Peste 47 de milioane de euro solicitate de fermieri pentru înființarea sau modernizarea plantațiilor pomicole

Agroinfo | Peste 47 de milioane de euro solicitate de fermieri pentru înființarea sau modernizarea plantațiilor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online 65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

AUR | Proiect de lege pentru înfiinţarea Băncii pentru Dezvoltarea Agriculturii din România

AUR | Proiect de lege pentru înfiinţarea Băncii pentru Dezvoltarea Agriculturii din România

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus la Senat un proiect de lege pentru înfiinţarea Băncii pentru Dezvoltarea Agriculturii din România - Banca Agricolă S.A., care să susţină dezvoltarea sectorului agricol românesc.

Situaţia la nivelul micilor fermieri este dificilă, aceştia nefiind sprijiniţi în demersul de a accesa fonduri nerambursabile pentru a dezvolta exploataţiile individuale pe care le deţin în proprietate sau în arendă, impunându-se aşadar, construirea unor instrumente financiare mai prietenoase, care să fie gestionate direct de către statul român, prin instituţiile abilitate.

Micii fermieri constituie structura de rezistenţă a agriculturii mondiale şi doar acele ţări care îşi construiesc strategii care să susţină dezvoltarea acestora vor avea posibilitatea de a beneficia de contribuţii însemnate la PIB şi de independenţă din punct de vedere agroalimentar, ambele fiind elemente din ce în ce mai importante în contextul geopolitic din anul 2022.

Soluţia pentru recuperarea acestui decalaj este acordarea de către stat, prin intermediul unei bănci pentru dezvoltarea agriculturii naţionale, a susţinerii financiare necesare dezvoltării exploataţiilor individuale de dimensiuni mici şi medii, a infrastructurii deficitare a sistemului de irigaţii naţional, precum şi pentru dezvoltarea optimă a segmentului de logistică, din ce în ce mai avansat, însă de care agricultorul român nu se poate folosi în activitatea desfăşurată, din cauza preţurilor mari de achiziţie.

Banca va fi o instituţie de credit deţinută 100% de statul român, cu rol de instituţie de dezvoltare care va deservi agricultorilor români şi altor entităţi aparţinând sectorului public şi privat din România, în scopul susţinerii finanţării de proiecte care să contribuie la dezvoltarea economică şi socială a ţării şi la creşterea competitivităţii, inovării şi creşterii economice, în sectorul agricol.

Departamentul de comunicare al Alianţei pentru Unirea Românilor.

Două săptămâni de scăderi zilnice ale dobânzilor

Două săptămâni de scăderi zilnice ale dobânzilor

Dobânzile interbancare au continuat să coboare în a 11-a ședință consecutivă, chiar dacă BNR a majorat săptămâna trecută dobânda de politică monetară de la 6,25 la 6,75%.

Procesul de scădere a început în ziua în care Consiliul Concurenţei a anunțat că va controla cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR, pentru a inspecta posibile înțelegeri făcute de instituțiile financiare cu scopul creșterii dobânzilor.

Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,96 la 7,94%, minim care nu a mai fost atins din 6 octombrie. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,15 la 8,13% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,33 la 8,31%.

Ieșirile de capital speculativ din piețele de la marginea zonei euro, apărute după reducerea apetitului pentru risc, și-au pus amprenta pe evoluția monedei naționale iar cursul euro a crescut de la 4,9209 la 4,9267 lei. Tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,917 – 4,929 lei.

Ameliorarea de către Eurostat a inflației anuale din zona euro în octombrie la 10,6% nu s-a reflectat într-o apreciere a euro, care scădea ușor la 1,0328 – 1,0407 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,7176 la 4,7640 lei.

Cererea de dolari se va menține ridicată urmare a faptului că Rezerva Federală a majorat anul acesta dobânda de politică monetară de la 0% la 3,75 – 4%, creșterea consecutivă de la ultimele patru şedinţe fiind de 75 de puncte de bază. Măsurile au fost luate cu scopul de stopa avansul rapid luat de inflație.

Deprecierea monedei elvețiene față de cea europeană a coborât cursul francului de la 5,0226 la 5,0161 lei. În schimb, media lirei sterline a crescut la 5,6466 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 269,9403 lei, în condițiile în care metalul galben a scăzut la 1.762 – 1.770 dolari/uncie, față de un maxim de 1.784 dolari atins miercuri.

Nivelul mai ridicat al aversiunii față de risc a depreciat media monedei maghiare la 411,57 forinți/euro și pe a celei poloneze la 4,7039 zloți/euro.

Oficiali ai Binance, principala platformă de tranzacționare a criptomonedelor, a anunțat că în următoarele săptămâni vor fi publicate rezervele de care dispune pentru a se apăra după criticile conform cărora au evitat să se implice în procesul de salvare de la faliment al FTX, principalul concurent al companiei asiatice.

Aceste afirmații au menținut bitcoin care se tranzacționa în culoarul 16.404 – 16.725 dolari, aproape de cotațiile de miercuri. Ether fluctua în culoarul 1.184 – 1.226 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme