Piețele internaționale manifestau prudență miercuri, la o zi distanță după alegerile din Statele Unite de la jumătatea mandatului prezidențial. Rezultatul este unul incert, dar se anticipează schimbarea majorității democrate cu una republicană în Camera Reprezentanților în timp ce situația din Senat nu este una clară.

Decizia de majorare de către BNR a dobânzii de politică monetară de la 6,25 la 6,75%/an a fost pusă în umbră de evenimentele politice din SUA, iar cursul euro a crescut de la 4,8912 la 4,9052 lei. În cursul dimineții de miercuri, cotațiile au atins în Asia un minim de 4,878 lei, însă tranzacțiile locale se realizau în culoarul 4,90 – 4,909 lei.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 8,14 la 8,13%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 8,28 la 8,27%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la la 8,43%.

Euro a atins marți seară un maxim de 1,0096 dolari, dar a coborât apoi la 1,0034 – 1,0088 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,8917 la 4,8852 lei.

Atenția piețelor se concentrează către ziua de joi când vor fi publicate datele referitoare la inflația din Statele Unite. Nivelul acesteia este principalul factor care influențează deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale americane.

Pe de altă parte, analiștii consideră că un Congres dominat de republicani ar putea deprecia dolarul, perspectiva fiind una de reducere a cheltuielilor guvernamentale și stopare a unor unor reforme fiscale sau bugetare, ceea ce va limita acțiunile Fed.

Cursul francului elvețian a crescut la 4,9560 lei în timp ce media lirei sterline a alunecat la 5,5874 lei.

Investitorii și-au majorat plasamentele în metalul galben, ca o formă de protecție, iar cotațiile au urcat la 1.705 – 1.715 dolari/uncie, față de 1.665 – 1.673 dolari în cursul zilei de marți. Aceasta a provocat creșterea prețului gramului de aur la 268,1937 lei.

Media monedei maghiare s-a depreciat la 405,05 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7037 zloți/euro.

Înmulțirea semnalelor de alarmă din mass-media referitoare la lipsa de stabilitate și securitate a criptomonedelor a provocat scăderi majore ale cotațiilor acestora.

Bitcoin a scăzut marți seara până la 17.172 dolari, minim care nu a mai fost atins din noiembrie 2020, și se tranzacționa miercuri în culoarul 17.278 – 18.576 dolari. La rândul său, ether a coborât la jumătatea săptămânii până la 1.144 dolari, ceea ce lasă drumul deschis pentru o revenire sub pragul de 1.000 dolari. Ultima dată când cotațiile au scăzut sub acest prag a fost la jumătatea lunii iunie.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Menținerea apetitului pentru risc în rândul comercianților de valute, care s-a manifestat pe parcursul lunii trecute a continuat și în primele zile din noiembrie iar leul s-a apreciat față de euro.

Moneda unică a început perioada cu o medie de 4,9141 lei și a încheiat-o la 4,8871 lei. În noaptea de duminică cotațiile au coborât în Asia la un minim de 4,863 lei, iar tranzacțiile din piața locală s-au realizat între 4,884 și 4,891 lei, cu închiderea la 4,887 lei.

În cazul în care se mențin condițiile macroeconomice și geopolitice actuale, este de așteptat ca euro să nu treacă până la sfârșitul anului de 4,95 lei, atâta vreme cât BNR folosește cursul drept drept scut antiinflaționist. În 2023, este posibil să se reducă controlul asupra lichidității din piața monetară ceea ce va reduce intrările de capitaluri interesate de investițiile în titluri de stat în lei ceea ce va afecta valoarea leului.

Piața monetară era „timidă” lunea aceasta, în așteptarea ședinței de politică monetară a BNR care se va desfășura marți și încă sub efectul controlului efectuat de Concurență la sediilor băncilor ale căror cotații din piața monetară sunt folosite la stabilirea indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut lunea aceasta de la 8,16 la 8,15%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,28%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,44%, nivel stabilit în urmă cu o săptămână.

Analiștii anticipează o majorare a dobânzii cheie de 0,5 sau 0,75 puncte de bază până la un nivel de maxim 7%, în condițiile în care creșterea anuală a prețurilor se va menține și în 2023 în jurul valorii de 15% sau chiar peste.

Opinia pieței că Rezerva Federală își va tempera înăsprirea politicii sale monetare, după ce piața americană a muncii a dat semne de înrăutățire, și creșterea moralului investitorilor din zona euro, conform datelor publicate de institutul Sentix, au permis euro să se aprecieze lunea aceasta la 0,9909 – 1,0007 dolari, după căderea de joi până la 0,9730 dolari, ca efect al majorării dobânzii cheie de peste Ocean la 3,75 – 4%.

Totuși, o analiză a băncii Goldman Sachs anticipează pentru martie viitor o creștere a ratei la 5%, ceea ce va amplifica interesul pentru plasamentele în dolari.

În aceste condiții, după o creștere la 5,0344 lei, cursul monedei americane a scăzut lunea aceasta la 4,8959 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,9819 la 4,9422 lei, în timp ce media lirei sterline a coborât de la 5,7125 la 5,6006 lei, la finalul perioadei.

Scăderea lirei se datorează avertismentului Băncii Angliei în privința intrării Marii Britanii în recesiune, care ar putea dura doi ani, iar noul premier Rishi Sunak va fi nevoit să anunțe creșteri majore ale taxelor și reduceri de cheltuieli.

Deprecierea dolarului a determinat lunea aceasta scăderea prețului gramului de aur la 264,0616 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.668 și 1.680 dolari.

La sfârșitul săptămânii trecute, creșterea apetitului pentru risc a ridicat cotația bitcoin până aproape de 21.500 dolari dar ea a coborât luni la 20.610 – 21.058 dolari. Ether s-a apropiat de pragul de 1.700 dolari după care a alunecat la 1.613 – 1.638 dolari.

Analiza cuprinde perioada 31 octombrie – 7 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), reamintește beneficiarilor Măsurii 1 - Microgranturi în domeniul agroalimentar, că se apropie termenul scadent pentru încărcarea în sistemul informatic Granturi IMM, secțiunea IMM RECOVER, a rapoartelor de progres însoțite de documentele justificative.

Termenul de depunere a rapoartelor de progres este de 90 de zile calendaristice, termen ce curge de la data încasării sumelor cuvenite în contul bancar al fiecărui beneficiar.

Nedepunerea rapoartelor de progres în termen sau după expirarea celor 90 de zile, utilizarea incorectă totală sau parțială a ajutorului financiar acordat sau depunerea raportului de progres cu informații/documente lipsă, va conduce implicit la recuperarea ajutorului financiar acordat sub formă de microgrant cu dobânzile datorate de la data plății până la data recuperării/rambursării sumei.

Toate documentele justificative care au stat la baza efectuării cheltuielilor și care urmează a fi încărcate în IMM Recover de către aplicanții eligibili ai Măsurii M1, vor purta sintagma „decontat din microgrant”, asumată prin semnătura beneficiarului (facturi/ordine de plată/extras de cont/etc.).

Lista cheltuieilor eligibile angajate după data de 1 februarie 2020 sunt următoarele:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari;

b) datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevenţa pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziţia de servicii necesare activităţii curente/operaţionale, cu excepţia serviciilor de consultanţă;

e) cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

f) cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii şi tehnologii necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

ATENȚIE! Cheltuielile efectuate din microgranturi trebuie să fie în legătură cu activităţile/subactivităţile codului CAEN pentru care s-a solicitat finanţare.

Această măsură a fost implementată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrele județene APIA și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Luni, 7 noiembrie, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a lansat apelul aferent Investiției 1. Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie din cadrul Componentei 13 - Reforme sociale a Planului Național de Redresare și Reziliență al României.

Componenta are ca obiectiv general creșterea gradului de integrare și de acces la serviciile sociale și de inserție socio-profesională a unor categorii defavorizate, dezvoltarea unor politice active de stimulare a formalizării muncii și de creștere a impactului și calității serviciilor de asistență socială și de ocupare coroborat cu stimularea accesului pe piața forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare în zona economiei sociale.

Investiția are în vedere crearea de servicii sociale de prevenire a separării copilului de familia sa, dintre care cel puțin 10% să se afle în comunitățile cu o populație romă semnificativă, iar la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor din regiunea Sud-Muntenia, a cel puțin 22 servicii co munitare de acest fel:

Centre de zi pentru copii aflați în situație de risc de separare de părinți;

Centre de zi de recuperare pentru copii cu dizabilități;

Centre de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii.

Valoarea maximă eligibilă/proiect:

330.000 euro fără TVA pentru 21 de clădiri al căror consum de energie este aproape zero;

484.000 euro fără TVA pentru o clădire care va respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, conform orientărilor naționale.

Solicitanți eligibili:

Furnizori publici de servicii sociale acreditați care funcționează la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor

Parteneriate între acestea și furnizorii privați de servicii sociale acreditați.

În cadrul apelului de proiecte, cererile de finanțare se vor depune exclusiv prin aplicația electronică, disponibilă la adresa web https://proiecte.pnrr.gov.ro/#home, în intervalul: 7 noiembrie 2022, ora 10:00 – 9 ianuarie 2023, ora 23:59.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să transmiteți un e-mail la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau puteți vizita pagina https://mfamilie.gov.ro/1/pnrr/.

C.A. al BNR a decis, în principalul eveniment al finalului de an al pieței financiare locale, să majoreze dobânda sa de politică monetară de la 6,25 la 6,75%/an.

Decizia vine în contextul în care, conform comunicatului de presă al băncii centrale, „rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024”. Se semnalizează astfel că la ședința din ianuarie viitor ar putea urma o nouă majorare a dobânzii cheie de 0,25 – 0,50 puncte procentuale, în condițiile în care banca centrală „va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”.

Reamintim că ținta de inflație este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual.

Piața valutară nu a reacționat la aflarea deciziei BNR, vârful atins de euro fiind de 4,899 lei după o deschidere a 4,888 lei. Cursul mediu al monedei unice a crescut de la 4,8871 la 4,8912 lei.

În așteptarea deciziei de politică monetară a BNR dobânzile interbancare au cunoscut ușoară tendință de scădere. La această evoluție contribuie și recentul control realizat de Consiliul Concurenței la băncile ale căror cotații din piața monetară sunt folosite la stabilirea indicilor ROBOR.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 8,15 la 8,14%. Reamintim că maximul ultimilor aproape 13 ani de 8,21% a fost atins în data de 26 octombrie.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a atins în aceeași zi cu indicele la trei luni un vârf de 8,31%, pentru ca marțea aceasta să stagneze la 8,28%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,44%, nivel stabilit în urmă cu o săptămână, la 8,43%.

Majoritatea analiștilor anticipează stabilizarea dobânzilor interbancare, considerând că majorarea ratei cheie a fost deja încorporată deja în prețuri.

Marțea aceasta se desfășoară în Statele Unite alegerile parțiale de la jumătatea mandatului prezidențial. Posibilitatea ca republicanii să schimbe majoritatea în cele două camere ale parlamentului american va crea un impas legislativ iar planurile economice ale administrației Biden nu se vor putea realiza.

Euro a profitat și s-a apreciat la 0,9973 – 1,0032 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,8959 la 4,8917 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,9422 la 4,9445 lei iar cel al lirei sterline de la 5,6006 la 5,6124 lei.

Metalul galben scădea la 1.665 – 1.673 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 262,8262 lei.

În regiune, media monedei poloneze de deprecia la 4,6912 zloți/euro iar a celei maghiare se aprecia la 401,10 forinți/euro.

Bitcoin se deprecia cu peste 4,6% de la 20.672 până la 19.385 dolari. Scăderea ether era mai brutală, de circa 6,2%, cotațiile alunecând de la 1.576 la 1.436 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în perioada ianuarie - octombrie 2022, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 978,75 milioane lei, mai mult cu 61,40 milioane lei față de aceeași perioadă a anului 2021.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 384,58 milioane lei, mai mult cu 36,11 milioane lei decât suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 407,05 milioane lei, mai mult cu 20,53 milioane lei față de suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021 ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 13,71 milioane lei,mai mult cu 1,15 milioane lei decât în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 173,41 milioane lei,mai mult cu 3,61 milioane lei decât în perioada ianuarie-octombrie 2021.

În această perioadă,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 75,68 milioane lei, mai mult cu 23,08 milioane lei față de aceași perioadă a anului trecut.

Ionica PĂDURARU

Șef administrație