Se dă start investițiilor și în regiunea Sud Muntenia prin lansarea Programului Regional Sud Muntenia - „Program nou în casă nouă!”, la Călărași, la ADR Sud Muntenia, a anunțat duminică Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe pagina oficială de Facebook.

Joi, 24 noiembrie, la Călărași s-a semnat declarația comună pentru dezvoltare dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ADR Sud Muntenia pentru Programul Regional Sud Muntenia - al șaselea Program Regional.

Din partea MIPE, semnatar a fost doamna Carmen Moraru, Secretar de Stat, iar din partea Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, domnul Liviu Gabriel Mușat, director general.

Carmen Moraru, Secretar de Stat: „Suntem aici toți cei implicați în implementarea proiectelor europene. Prin Programul Regional se alocă acestei regiuni peste 1,5 mld. euro, aproape dublu față de perioada 2014-2021, un program echilibrat investițional axat pe nevoile regiunii Sud Muntenia. Această finanțare, printr-un parteneriat real între autoritățile locale, mediul de afaceri și instituțiile de învățământ, va promova proiecte care să dezvolte strategii de specializare inteligentă. De asemenea, foarte importante sunt alocările de peste 400 mil. euro pentru implementarea proiectelor de mobilitate urbană și infrastructură de transport și cele peste 70 mil. euro pentru proiecte care să determine dezvoltarea unei infrastructuri educaționale moderne. Remarcabil este și faptul că Regiunea Sud Muntenia are un buget alocat de peste 220 mil. euro pentru instrumente financiare. Instrumente care sunt un sprijin real pentru beneficiari care, cu ajutorul lor, își vor putea susține cofinanțarea.

Urmează o perioadă importantă, de închidere a unei perioade de programare și de deschidere a altei perioade de programare. O perioadă deloc simplă pentru ADR, dar care se va putea concretiza cu multe reușite pentru cetățenii din regiune. Pentru că aici, la ADR Sud Muntenia, se spune să nu lași pe mâine ce poți face azi, mă bucur să constat că, până la sfârșitul acestui an, deja se vor lansa primele ghiduri. Felicitări, domnule Mușat, director general ADR Sud Muntenia! Vă felicit și MIPE vă acordă în continuare susținerea pentru că, de activitatea dumneavoastră, a ADR, depinde calitatea viața cetățenilor din regiune.

Fondurile europene sunt prezentul, dar mai ales viitorul nostru, motiv pentru care vă invit pe toți cei prezenți și implicați să accesați și celelalte programe naționale de finanțare a investițiilor. Beneficiem de 80 mld. euro, bani europeni pentru România, pentru români.

Mulțumesc tuturor celor implicați în negocierea acestui program, celor din ADR, de la Comisia European și a colegilor mei din MIPE!

Sper ca și pe viitor să avem același parteneriat cu autoritățile locale, mediul de afaceri și cel academic pentru că MIPE crede și susține reușita acestor programe prin descentralizarea și asumarea deciziei la nivel local în funcție de interesele și binele comunității. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lucrează la simplificarea procedurilor de aplicare la finanțările europene și susține descentralizarea activității în favoarea autorităților publice locale. Cred că, pentru reușita acestui program, cuvântul de ordine este PARTENERIAT în interesul cetățeanului”.

1,57 mld. euro alocate pentru dezvoltarea regiunii Sud Muntenia

Din totalul de 11.5 mld. euro alocate din cadrul Politicii de Coeziune pentru toate cele 8 programe regionale, cu alocarea de 1,57 miliarde euro regiunea Sud Muntenia va beneficia de oportunități de investiții care vor contribui la îmbunătățirea calității vieții comunităților locale prin sprijinirea capacității de inovare și digitalizare a administrației publice locale și economiei regionale, dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii și a serviciilor și valorificarea potențialului cultural și turistic al regiunii.

Programul Regional Sud-Muntenia susține, prin priorități de finanțare specifice, transformarea regiunii într-o regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice (alocare totală 423,93 mil. euro), cu orașe prietenoase cu mediul (alocare totală 365,49 mil. euro), cu mobilitate urbană durabilă (alocare totală 215,99 mil. euro), și mai accesibilă (alocare totală 225,14 mil. euro), o regiune mai educată (alocare totală 76,06 mil. euro) și mai atractivă (alocare totală 203,58 mil. euro). Pentru intervențiile dedicate asistenței tehnice este prevăzută o alocare financiară totală de 66,57 mil. euro.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 7,88% pe an, de la 7,89% pe an, miercuri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 8,08% pe an, în timp ce ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul consemnat miercuri, respectiv 8,28% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Sursa www.agerpres.ro

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna septembrie 2022 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna septembrie 2022 cu 12,9% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 6,1% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 16,3% comparativ cu luna septembrie 2021;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2022 faţă de luna precedentă cu 0,1% puncte procentuale şi creşterea cu 1,0 punct procentual faţă de luna septembrie 2021;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 5,9 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi creşterea cu 1,1 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2021;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 5 comparativ cu luna precedentă şi respectiv faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi creşterea numărului deceselor sub 1 an comparativ cu luna pecedentǎ. Faţǎ luna septembrie 2021, a crescut numǎrul născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul deceselor generale.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2022 a înregistrat o scădere de 12,9% comparativ cu luna precedentă.

În luna septembrie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,5% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2022 a scăzut cu 6,1% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2021.

S-au înregistrat creşteri în: industria alimentară, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, fabricarea articolelor de îmbrǎcǎminte, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna septembrie 2022, a fost de 5531 lei, mai mare cu 2,4% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 11,5% comparativ cu luna septembrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5543 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5258 lei în industrie şi construcţii şi de 5664 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna septembrie 2022, a fost de 3503 lei, mai mare cu 2,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 16,3% comparativ cu luna septembrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4008 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3532 lei în industrie şi construcţii şi de 3394 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna septembrie 2022 a fost de 6457 lei, iar cel net de 4003 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în creştere cu 1,8%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,5% pentru luna septembrie 2022 faţă de luna precedentă, de 219,0% faţă de octombrie 1990 şi de 98,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii septembrie 2022, a fost de 47299 persoane, mai mare cu 77 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1276 persoane faţă de luna septembrie 2021.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,6 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,8 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii septembrie 2022, era de 3230 persoane, în scădere cu 98 persoane faţă de luna precedentă (-2,9%).  

Comparativ cu luna septembrie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 200 persoane (+6,6%).

La sfârşitul lunii septembrie 2022, femeile reprezentau 48,6% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 398 persoane (12,3% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 99 persoane (3,1% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii septembrie 2022 era de 2733 persoane, reprezentând 84,6% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (85,1%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,4%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,5% în luna august 2022 şi 3,4% în luna   septembrie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna septembrie 2022 a fost de 4,8% (5,3% în luna august 2022 şi 3,6% în luna septembrie 2021).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna septembrie 2022 a fost de 4,1% (4,0% în luna august 2022 şi 3,1% în luna septembrie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii septembrie 2022 existau 896 de locuri de muncǎ vacante, din care 439 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 457 erau pentru muncitori (51,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna septembrie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi de creşterea numărului deceselor sub 1 an.

Comparativ cu luna septembrie 2021, a crescut numărul născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul deceselor generale.

Natalitatea. În luna septembrie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 247, mai mic cu 42 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 38 faţă de luna septembrie 2021.

Mortalitatea generală. În luna septembrie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 370, mai mic cu 33 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 141 faţă de luna septembrie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna septembrie 2022 s-au înregistrat 3 decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a fost mai mare cu 2 faţă de luna precedentǎ, respectiv faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent cu 1.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -123 persoane în luna septembrie 2022 (-114 persoane în luna august 2022 şi -302 persoane în luna septembrie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna septembrie 2022, s-au înregistrat 226 căsătorii, mai puţine cu 51 faţă de luna precedentă şi mai multe cu 18 faţă de luna septembrie 2021.

Divorţialitatea. În luna septembrie 2022 s-au înregistrat 28 divorţuri, mai puţine cu 9 faţǎ de luna precedentǎ şi mai multe cu 3 faţă de septembrie 2021.

În luna iulie 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 82,7 milioane euro şi al importurilor CIF de 44,2 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 38,5 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+140,8%) şi respectiv de (+76,3) faţă de luna iulie 2021, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+2,1%) şi o scădere de (-7,2%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VII.2022 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (27,8%), metale comune şi articole din acestea (42,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (17,3), materii textile şi articole din acestea (3,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (3,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,9%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.VII.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (41,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (12,0%), materii textile şi articole din acestea (4,1%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,2%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,6%), mijloace de transport (3,3%), produse vegetale (6,6%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (9,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,4%).

În luna septembrie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent,           a crescut numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare şi a scăzut numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2022, a fost de 1640, mai mic cu 21,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 11,0% comparativ cu luna septembrie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,3% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2022, a fost de 3180, mai mic cu 21,9% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 4,9% comparativ cu luna septembrie 2021.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,6% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna septembrie 2022, a fost de 24,5% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 5,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu luna septembrie 2021.

În luna septembrie 2022, s-au eliberat 65 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 5 faţă de luna precedentă şi respectiv faţă de luna septembrie 2021.

Rata inflaţiei a fost în luna septembrie 2022 de 1,33% faţă de luna precedentă şi de 15,88% faţă de luna septembrie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.09.2022 a fost de 1,4%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).

În luna septembrie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+1,72%), mărfurilor nealimentare (+1,28%) şi tarifele serviciilor (+0,72%).

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia a organizat, joi, la sediul central, evenimentul de lansare a Programului Regional Sud-Muntenia 2021-2027. În cadrul aceluiași eveniment, a avut loc și inaugurarea Corpului B al sediului central al Agenției. Întreaga acțiune s-a derulat sub sloganul „Program nou în casă nouă!”.

Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 este cel de-al treilea program regional implementat în regiunea Sud-Muntenia, după POR 2007-2013 și POR 2014-2020.

De această dată, ADR Sud-Muntenia este Autoritatea de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 și va gestiona în viitorul exercițiu financiar peste 1,5 miliarde de euro pentru cetățenii din județele componente ale regiunii - Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Plecând de la specificitățile regionale, de la lecțiile învățate în derularea POR 2014-2020 și de la documentele regionale de programare, fondurile europene atribuite pentru dezvoltarea regională durabilă în exercițiul financiar 2021-2027 vor finanța investiții în infrastructură, servicii și echipamente necesare relevante, precum și achiziționarea, testarea și pilotarea de soluții și aplicații, inclusiv asigurarea securității cibernetice și interoperabilității acestora în vederea valorificării avantajelor digitalizării prin dezvoltarea de servicii pentru siguranța și în beneficiul cetățenilor, al mediului de afaceri și de cercetare și al autorităților și instituțiilor publice locale/centrale.

Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 beneficiază de o alocare totală de 1.576.796.471 euro, distribuită pe șapte priorități (printre care și asistența tehnică).

• Prioritatea 1: O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice – 423.938.789 euro
• Prioritatea 2: O regiune cu mobilitate urbană durabilă – 365.497.648 euro
• Prioritatea 3: O regiune cu localități prietenoase cu mediul – 215.992.942 euro
• Prioritatea 4: O regiune mai accesibilă – 225.147.059 euro
• Prioritatea 5: O regiune educată – 76.063.527 euro
• Prioritatea 6: O regiune atractivă – 203.584.706 euro
• Asistență tehnică – 66.571.800 euro

Ședința festivă de lansare a noului Program Regional s-a bucurat de prezența demnitarilor Teodora Elena Preoteasa, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, Simona Bucura Oprescu, deputat, președinta Comisiei de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului a Camerei deputaților, suport legislativ pentru descentralizarea programelor regionale, Roxana Mânzatu, Secretar de stat în cadrul Departamentului pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene, Carmen Moraru, Secretar de stat – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Lucian Dan Vlădescu, Președinte Autoritatea de audit, Curtea de Conturi a României, reprezentanților Comisiei Europene: Sofia Alves, director DG REGIO - Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Nicola Aimi și Irina Șofletea, manageri de program DG REGIO-Direcția Generală Politică Regională și Urbană, oficialităților române, reprezentanți ai clerului și mass-media. De asemenea, Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și europarlamentarul Victor Negrescu au transmis mesaje înregistrate de susținere.

Tot în cadrul evenimentul a fost semnată o declarație comună prin care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ADR Sud-Muntenia se angajează la o colaborare susținută și pro-activă, pentru a asigura implementarea fondurilor europene destinate regiunii Sud-Muntenia astfel încât „prin resursele disponibile din Fondul European de Dezvoltare Regională, vom pune în practică viziunea de modernizare a regiunii, în sistem descentralizat, dar și coordonat.”

: „Este momentul în care pornim în noul exercițiu financiar și, având în vedere că fiecare regiune are propriul program, doresc să le mulțumesc celor care au susținut această descentralizare. Principala rațiune pentru care programele regionale au fost descentralizate este aceea de a finanța într-un mod cât mai fidel nevoile, cerințele pe care comunitățile noastre le au. Nu va fi un drum ușor, dar sunt convins că la sfârșitul exercițiului financiar vom putea spune că programul a fost un succes, dar pentru aceasta vă invit să acționăm împreună, sinergic, administrația locală împreună cu cea centrală, cu Comisia Europeană, cu toți actorii importanți ai regiunii.” a spus, printre altele, Liviu Mușat, directorul general al ADR Sud-Muntenia.

Inaugurarea noului sediu al Agenției s-a făcut în prezența autorităților invitate la eveniment. De anul acesta, ADR Sud-Muntenia are un nou sediu funcțional, în valoare de peste 7.6 milioane de lei, inclusiv TVA. Dobândirea noii calități de Autoritate de Management (AM) a Programului Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027 a determinat, implicit, suplimentarea numărului de colegi angrenați în noile activități.

Implementarea viitorului Program și asumarea noilor responsabilități, ce ne onorează de altfel, au condus la creșterea capacității instituționale a Agenției, clădirea Corpului B venind în sprijinul desfășurării optime a activităților instituției.

Așadar, o astfel de investiție era imperios necesară pentru decongestionarea activitățiit. Construcția ce se desfășoară pe o suprafață de 1.953 mp., a fost realizată pe un teren de 1.800 mp., achiziționat de Agenție. Realizarea clădirii Corp B a condus la obținerea de noi spații: două arhive, 19 birouri, două săli de ședință, zone comune și tehnice. Lucrările, finanțate exclusiv din bugetul propriu al Agenției, au fost derulate pe o perioadă de 25 luni. Adiacent clădirii au fost realizate 400 mp. de alei carosabile, 165 mp. de alei pietonale și 90 mp. de spații verzi.

Pentru corecta informare a tuturor fermierilor, precum și a opiniei publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele clarificări în ceea ce privește art. 65 (I) ”Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la I la 5 ani, fapta de a comercializa, deţine sau de a utiliza produse de protecţie a plantelor pentru uz profesional de către persoane neautorizate”, din proiectul de OUG privind fabricarea, reambalarea, importul, comercializarea, utilizarea şi prestarea de servicii cu produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României, postată în transparență decizională pe site-ul instituției, în data de 22 noiembrie 2022:

Pentru utilizarea necorespunzătoare a substanțelor chimice foarte periculoase ce pot duce la pierderi de vieți omenești, situație reglementată deja strict de către legislația în vigoare, se introduc sancțiuni mai aspre în scopul protejării populației și implicit a fermierilor, în acord cu legislația europeană în vigoare.

Astfel, se prevede clar în legislație că substanțele folosite la dezinsecția și deratizarea spațiilor de depozitare a cerealelor sunt utilizate NUMAI pentru UZ PROFESIONAL, de către personal instruit temeinic pentru a nu pune în pericol sănătatea și viața populației.

Așadar, sancțiunile din actul normativ NU VIZEAZĂ SUB NICIO FORMĂ FERMIERII ȘI EFECTUAREA TRATAMENTELOR FITOSANITARE la culturile agricole sau horticole care utilizează produse de protecția plantelor.

De asemenea, legislația a fost completată, în capitolul X al proiectului de act normativ, cu pedepse mai aspre pentru traficul de pesticide contrafăcute, având în vedere riscurile crescute la adresa sănătății publice, generate de folosirea unor produse neconforme, cu o toxicitate ridicată.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași organizează vineri, 25 noiembrie, Topul Firmelor din județul Călărași.

“Ajuns la a XXIX-a ediție, TOPUL Firmelor din județul Călărași este un eveniment al comunității de afaceri locale, al celor care prin perseverență și pasiune au reușit să ducă activitatea la nivel de excelență. Acum când existența noastră își face loc printre crize de tot felul, faptul de a fi împreună reprezintă cheia și esența forței noastre, o comunitate de afaceri puternică.”, susține președintele CCIA Călărași, Marian Drăgan.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 14.00 la restaurantul “La Sălcii”.