Veto-ul austriecilor, din neagra zi de 8 decembrie a.c., la adresa ţării noastre nu numai că a mâhnit şi contrariat cetăţenii din România şi din celelalte ţări membre UE (sunt sigur şi foarte mulţi austrieci), dar a pus în oglindă efectele respectivului vot pentru români şi austrieci. Dacă în cazul Austriei, aceasta a beneficiat şi beneficiază de miliardele de euro pe care firmele austriece le repatriază anual din România în folosul - direct sau indirect - al austriecilor-acţionari sau cetăţeni de rând, în cazul României efectul este contrar., susține, într-un comunicat de presă, dr. Mihai Ionescu, preşedintele executiv al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), Co-Preşedintele Consiliului de Export al României

"Pe de o parte, cetăţeanul român este văduvit de partea din avuţia naţională care se transferă în Austria, iar pe de altă parte, efectul se măsoară prin deficitele balanţei comerciale pe care ţara le acumulează an de an (anul acesta de peste 33 miliarde euro) datorită şi dificultăţilor pe care le întâmpină firmele româneşti în derularea operaţiunilor de export-import. Pentru că barierele fizice şi mentale pe care le generează neintrarea în spaţiul Schengen se comensurează şi în banii pierduţi. Iar dacă luăm în calcul numai deficitul balanţei comerciale ajungrm la peste 1.500 euro/cetăţean/an, datorie pe care fiecare român o lasă moştenire generaţiilor viitoare.

Orice minut, orice oră sau zi de întârziere a camioanelor în vămi, ca şi a persoanelor (turişti sau oameni de afaceri) măresc costurile produselor şi serviciilor pe care România le-ar putea oferi străinătăţii. Şi cum în afaceri orice ban/cent contează, costurile suplimentare rezultate din neapartenenţa la spaţiul Schengen conduc la scăderea competitivităţii economice a României în relaţiile internaţionale.

Nu întâmplător toate celelalte ţări care au pornit odată cu noi pe calea economiei de piaţă în 1989 - şi care sunt de ani buni în spaţiul Schengen - au balanţe comerciale pozitive (numesc aici Polonia, Cehia, Ungaria), în timp ce la noi deficitele se accentuază an de an.

Desigur, nu apartenenţa la spaţiul Schengen rezolvă singur şi de la sine povara datoriei externe a României. Dar o contribuţie nu lipsită de importanţă are orice zi de amânare a intrării meritate a României în această zonă, merit demonstrat concret de parametrii măsurabili consfinţiţi de autorităţile europene.

Altfel spus, în urma veto-ului absurd din 8 decembrie, austiecii au rămas cu profiturile, iar românii cu paguba. O nemeritată abatere de la principiile care guvernează marea familie a UE, principii în care românii şi-au pus mari speranţe că nu vor mai fi trataţi drept concetăţeni de mâna a doua.", se mai arată în comunicatul de presă.

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, a semnat 15 noi contracte de finanţare prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", în valoare totală de 141.493.896,36 de lei, pentru modernizarea infrastructurii rutiere, construirea de poduri, podeţe şi punţi pietonale, precum şi pentru extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare.

Contractele semnate vizează:

- modernizare străzi în oraşul Podu Iloaiei (jud. Iaşi) - 14.300.000 lei;

- modernizare drumuri în comuna Cumpăna (jud. Constanţa) - 15.000.000 lei;

- modernizare drumuri în comuna Şipote (jud. Iaşi) - 9.000.000 lei;

- modernizare drumuri de interes local în comuna Baia (jud. Suceava) - 10.951.379,77 lei;

- reabilitare străzi în oraşul Horezu (jud. Vâlcea) - 13.010.588,27 lei;

- două proiecte de construire şi refacere poduri, podeţe şi punţi pietonale în comuna Mateeşti (jud. Vâlcea) - 5.071.566,38 lei;

- modernizare reţea de drumuri de interes local în satele Lunca şi Nemţişor din comuna Vânători-Neamţ (jud. Neamţ) - 11.536.806,37 lei;

- reabilitarea şi modernizarea drumurilor afectate de calamităţi în comuna Ipatele (jud. Iaşi) - 3.830.792,49 lei;

- modernizare străzi în comuna Borcea (jud. Călăraşi) - 6.450.175,33 lei;

- realizare sistem de canalizare şi staţie de epurare în comuna Iecea Mare (jud. Timiş) - 17.000.000 lei;

- modernizare infrastructură rutieră de interes local în comuna Grinţieş (jud. Neamţ) - 9.724.530,69 lei;

- extindere sistem alimentare cu apă şi branşamente în comuna Baldovineşti (jud. Olt) - 7.392.980,69 lei;

- extindere reţea de canalizare menajeră în oraşul Ovidiu (jud. Constanţa) - 6.969.847,43 lei;

- modernizare străzi în satele Luptători şi Curăteşti din comuna Frăsinet (jud. Călăraşi) - 11.255.228,94 lei.

Cu aceste proiecte, numărul contractelor semnate, până în prezent, în cadrul Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", se ridică la 165 - a precizat ministrul dezvoltării.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie - noiembrie 2022, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1077,12 milioane lei , mai mult cu 59,72 milioane lei față de aceeași perioadă a anului 2021 .

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 426,15 milioane lei, mai mult cu 34,79 milioane lei decât suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 446,60 milioane lei, mai mult cu 20,98 milioane lei față de suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021 ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 15,03 milioane lei,mai mult cu 1,19 milioane lei decât în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 189,34 milioane lei,mai mult cu 2,75 milioane lei decât în perioada ianuarie-noiembrie 2021.

În această perioadă,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 75,68 milioane lei, mai mult cu 23,08 milioane lei față de aceași perioadă a anului trecut.

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, față de 2.550 lei în prezent.

Această modificare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o creștere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creșterea pe net de 22,2 %.

Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

Stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere și acordul comun al Guvernului, reprezentanților patronatelor și sindicatelor, în cadrul ședinței Consiliului Național Tripartit.

De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariați.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a efectuat plăți în valoare totală de aproximativ 240 de milioane de euro (239.611.184 €), către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Din suma totală plătită, în perioada 16 octombrie – 08 decembrie 2022, 201.495.964 de euro reprezintă contribuția Comisiei Europene, restul de 38.115.219 euro fiind fonduri alocate din bugetul de stat.

Sumele plătite de Agenție beneficiarilor PNDR provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – FEADR în cuantum de 194,4 milioane de euro (194.429.663 €) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene – EURI, respectiv suma de 7 milioane de euro (7.066.301 €).

Precizăm că plățile efectuate cuprind atât finanțarea pentru proiectele de investiții, cât și plățile directe și compensatorii pentru mediu și climă.

Fondurile publice nerambursabile sunt plătite ca urmare a cererilor de plată primite de la beneficiarii publici și privați ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de AFIR.

AFIR va efectua plăți în continuare pe măsură ce primește cererile de plată trimise de către beneficiari.

Leul a avut, din nou, o evoluție stabilă față de euro, semn că piața locală nu era interesată de modul în care va fi rezolvată intrarea României în spațiul Schengen.

Mult mai important este modul în care economia românească va reuși să evite intrarea în recesiune, așa cum dau semnale statele din zona euro, unde creșterea PIB a fost în trimestrul al treilea de 2,3% comparativ cu perioada similară din 2021, față de 1,9% în Statele Unite.

Conform INS, PIB-ul României a crescut în primele nouă luni ale anului cu 5% faţă de perioada similară din 2021, pe serie brută, având astfel una dintre cele mai mari creşteri anuale din Uniunea Europeană

Cursul euro a urcat ușor, de la 4,9186 la 4,9192 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat în culoarul 4,912 – 4,923 lei, valori similare cu cele din ultimele zile.

Dobânzile interbancare și-au temperat scăderea și se mențineau în jurul valorilor care s-au tranzacționat în data de 27 iulie.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut joi de la 7,72 la 7,71%, sub valoarea de 7,75% a dobânzii (rata lombard) la care se pot împrumuta băncile de la BNR. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,93%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,20%.

Cu o săptămână înainte de luarea unor decizii de politică monetară în Statele Unite și zona euro, euro stagna în jurul pragului de 1,05 dolari și fluctua între 1,0490 și 1,0531 dolari. Cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,6835 la 4,6852 lei.

Moneda elvețiană stagna la 0,99 franci/euro iar media ei a coborât de la 4,9766 la 4,9737 lei, în timp ce cursul lirei sterline s-a depreciat la 5,6952 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 268,5155 lei, în condițiile în care metalul galben a crescut la 1.782 – 1.786 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare se deprecia la 414,49 forinți/euro iar a celei poloneze a urcat marginal la 4,6976 zloți/euro.

Bitcoin se deprecia la 16.767 – 16.886 dolari iar ether stagna la 1.224 – 1.244 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu