Ministerul Finanțelor, alături de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Educației au adoptat Ordinul comun privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, prin care și personalul din instituțiile publice care desfășoară astfel de activități beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor.

“Am reușit să reparăm și să uniformizăm aplicarea unei facilități fiscale de care mediul privat beneficia de multă vreme. Domeniul IT este un domeniu strategic, cu impact puternic și valoare adăugată mare în economia unei societăți. Discutăm despre digitalizarea administrației de atâta vreme, despre nevoia de întărire a componentei IT din perspectiva augmentării atacurilor cibernetice, iar domeniul public este primul vizat de astfel de tentative. Este firesc să avem oameni bine plătiți dacă vrem calitate și sper ca prin acest demers să reușim să diminuăm din plecările IT-iștilor buni din administrație și, totodată, să devenim un angajator competitiv.”, a spus Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

„Această inițiativă face dreptate pentru IT-iștii din sectorul public, fiind o chestiune de normalitate ca aceștia să beneficieze de aceleași facilități precum cei care lucrează pentru firme private. Este o chestiune care trena de multă vreme și le mulțumesc tuturor celor care au susținut această măsură, care face parte dintr-un efort mai amplu de a atrage experți din sectorul IT&C în administrația publică. România viitorului este România digitală, iar un sector public puternic digitalizat înseamnă un stat prietenos cu cetățeanul. Pentru toate acestea, e nevoie de resursă umană de calitate în sectorul public, cu atât mai mult în ceea ce ține de transformarea digitală a administrației.”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Funcțiile pentru care se va aplica scutirea de impozit sunt: administrator baze de date, analist, inginer de sistem în informatică, inginer de sistem software, manager de proiect informatic, programator, proiectant de sisteme informatice, programator de sistem informatic, programator ajutor, analist ajutor, inginer de dezvoltare a produselor software.

Prevederile vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023 şi se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii intrării în vigoare a ordinului. Ordinul este publicat în Monitorul Oficial.

420.000 de joburi noi au fost postate anul acesta pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Numărul marchează un record istoric al ultimilor 20 de ani, dar și revenirea unor domenii care în 2020 și 2021 au avut parte de o încetinire a ritmului în care și-au desfășurat activitatea: turism, horeca, organizare de evenimente sau industria alimentară.

„A fost un an în care aproape oricine și-a putut găsi job cu ușurință, chiar și pe segmentul de vârstă 45+, acolo unde știm că recrutarea se face mai greu și unde inclusiv candidații sunt mai reticenți și mai temători cu privire la ideea de a-și schimba locul de muncă. Este adevărat, însă, că pentru anumite categorii a fost mult mai ușor să se angajeze pentru că piața a abundat în oferte care li s-au adresat. Ne referim aici în special la cei entry level, cu maximum doi ani de experiență, la specialiști, la vorbitorii de engleză și germană, dar și la cei care dețin competențe digitale sau au experiență în vânzări. Bineînțeles, de cele mai multe ori, un cumul de două sau mai multe din toate aceste criterii s-au regăsit în același anunț de job”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Aproximativ jumătate din numărul total de joburi noi de anul acesta au vizat candidații entry level, la scurtă distanță de aceștia fiind plasați cei care au un nivel mediu de experiență, respectiv 2-5 ani. Urmează candidații fără experiență, specialiștii cu senioritate de cel puțin 5 ani în domeniul lor de activitate și managerii. De altfel, și în ceea ce privește eforturile pentru găsirea unui job se observă un avânt spectaculos al tinerilor, care se apropie vertiginos de liderii istorici ai aplicărilor, respectiv categoria de vârstă 25-35 de ani. În 2022, candidații cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au avut 2,9 milioane de aplicări pentru joburile postate pe eJobs.ro, iar cei din segmentul 25-35 de ani au înregistrat 3,9 milioane de aplicări. În total, anul acesta a fost depășit pragul de 10 milioane de aplicări.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, media salarială înregistrată anul acesta pentru candidații entry level a fost de 3.000 de lei net, la nivelul întregii țări. O medie lunară de 4.000 de lei a fost raportată pentru cei cu 2-5 ani de experiență și 5.200 de lei pentru specialiștii cu senioritate mai mare de 5 ani.

Departamentele pentru care s-au căutat cele mai multe profiluri au fost vânzările, client service / call-center si administrativ logistică. „Toate acestea sunt strâns legate de domeniile care au recrutat cel mai mult în 2022, respectiv retail, servicii, industria alimentară, turism, call-center / BPO și transport / logistică. Discuțiile pe care le avem acum, la final de an, cu angajatorii ne arată că și anul viitor va fi o cerere considerabilă pentru aceste segmente de activitate”, mai spune Bogdan Badea.

Dacă nivelul studiilor nu mai este neapărat un criteriu care poate condiționa angajarea, recrutorii sunt, însă, foarte atenți la abilități precum limbile străine vorbite sau competențele digitale pe care le dețin candidații. Astfel, peste 170.000 dintre joburile postate în platformă menționau limba engleză în rândul cerințelor și 23.000 aveau trecută limba germană. „Ne aflăm într-un punct de maturitate a pieței în care, da, angajatorii sunt dispuși să primească în companie candidați care poate nu au facultatea absolvită sau au pregătire într-un alt domeniu de activitate, dar care dețin acel set de abilități necesare jobului, atât din zona de hard skills, de cunoștințe tehnice, cât și din zona de soft skills, care țin mai degrabă de atitudine și de comportament. Limbile străine sau cunoștințele digitale fac parte din acest set de cerințe tehnice importante pentru companii”, adaugă Bogdan Badea.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 23.000 de locuri de muncă.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Creșterea semnificativă a ofertei comerciale cu scopul plății taxelor și impozitelor la bugetul de stat dar și a primelor către angajați cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun, au asigurat leului o nouă ședință de apreciere.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9140 la 4,9023 lei, minim care nu mai fost atins din data de 5 noiembrie. Piața locală s-a deschis la 4,97 lei iar cotațiile au avut o direcție descendentă până la 4,889 lei.

La întărirea leului contribuie și menținerea la un nivel ridicat al apetitului pentru risc, care s-a răsfrânt și asupra altor monede din regiune, astfel că media celei maghiare s-a apreciat la 402,64 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6648 zloți/euro.

Scăderea indicilor ROBOR s-a oprit după ce s-a anunțat majorarea inflației locale și creșterea dobânzilor de politică monetară de către marile bănci centrale.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat ușor de la 7,86 la 7,87%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,10%.

Perechea euro/dolar stagna în culoarul 1,0604 – 1,0644 dolari, care s-a conturat la începutul săptămânii, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,6193 la 4,6165 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 4,9813 iar cea a lirei sterline la 5,5994 lei.

Majorarea cererii de metal galben, investitorii fiind interesați să se protejeze înainte de debutul lui 2023, a ridicat cotațiile la 1.812 – 1.819 dolari/uncie, ceea ce făcut ca prețul gramului de aur să urce la 269,1794 lei.

Majorarea de către marile bănci centrale a dobânzilor de politică monetară pune presiune pe evoluția criptomonedelor.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 16.781 – 16.924 dolari iar ether fluctua între 1.205 și 1.219 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Creșterea ofertei comerciale de valută din partea exportatorilor și nivelul scăzut al aversiunii față de risc au fost principalii factori care au influențat evoluția raportului euro/leu.

Cursul monedei unice a scăzut joi de la 4,9023 la 4,8981 lei, minim începând cu data de 9 noiembrie, când media a fost de 4,8919 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,8910 – 4,90 lei iar vârful cotațiilor a fost atins înainte de anunțarea cursului de schimb.

Membrii CFA România care au răspuns la sondajul lunar realizat în noiembrie, anticipează în majoritate că 2023 va fi un an în care euro va atinge și depăși pragul de 5 lei.

Astfel, valoarea medie a anticipațiilor cursului pentru orizontul de șase luni este de 5,0279 lei/euro, față de 5 lei/euro la sondajul efectuat în octombrie. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1021 lei/euro în creștere față de acum două luni când se prognoza un nivel de 5,0652 lei/euro.

De la jumătatea săptămânii trecute dobânzile interbancare au fost stabile, modificările zilnice fiind minime. Dealerii bancari așteaptă ședința de politică monetară a BNR din 10 ianuarie pentru a afla dacă dobânda de referință va suferi modificări și cât de mare va fi creșterea ei, după ce inflația a atins un nivel record în noiembrie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat joi la 7,63%, maxim al ultimilor 13 ani. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit la 7,86 după creșterea de miercuri la 7,87%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,10%.

Creșterea indicatorilor care măsoară încrederea consumatorilor din zona euro, la -22,2 puncte, cel mai ridicat nivel din mai, respectiv la 108,3 puncte în Statele Unite, maxim începând cu luna aprilie, au menținut perechea euro/dolar în culoarul 1,0605 – 1,0658, care s-a conturat începând cu săptămâna trecută. BNR a coborât cursul monedei americane de la 4,6165 la 4,6056 lei.

Media monedei elvețiene a crescut ușor de la 4,9813 la 4,9826 lei.

Contractarea economiei britanice în trimestrul al treilea cu 0,3%, ceea ce consemnează intrarea în recesiune a acesteia, a provocat deprecierea rapidă a lirei sterline, iar BNR a stabilit un curs de 5,5635 lei, care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui septembrie.

Chiar dacă metalul galben a crescut la 1.814 – 1.820 dolari/uncie, deprecierea cursului monedei americane a provocat scăderea prețului gramului de aur la 268,7520 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,5151 zloți/euro iar a celei maghiare la 402,23 forinți/euro.

Bitcoin avea o evoluție stabilă și se tranzacționa între 16.788 și 16.864 dolari iar fluctuațiile ether se rezumau la 1.210 – 1.221 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În perioada 5 – 23 decembrie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plata finală pentru anul de cerere 2022 peste 92,35% din totalul beneficiarilor eligibili, respectiv 723.574 de fermieri, cu suma totală de 648.774.044 euro, din care:

- 592.578.795 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 46.819.646 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 9.375.603 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Reamintim că plăţile pentru schemele finanțate din FEGA și FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Asigurăm fermierii că vom continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2022 în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Tendința de apreciere a leului față de euro s-a menținut și marțea aceasta. Evoluția a fost identică cu cea a altor monede din regiune, consecință a menținerii unui apetit mai ridicat pentru risc.

Cursul euro a scăzut de la 4,9176 la 4,9140 lei, nou minim al ultimelor două săptămâni, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,908 – 4,917 lei, după ce cotațiile au scăzut luni seară pe piețele internaționale până la 4,896 lei.

La scăderea euro a contribuit și majorarea ofertei de valută din partea străinilor care au cumpărat titluri de stat la licitațiile organizate luni de Finanțe. Acestea au redeschis o emisiune scadentă în aprilie 2026 și au atras 531,5 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,56%, în scădere de la 7,99%, nivel înregistrat în mai. A fost redeschisă și o emisiune de obligațiuni scadente în septembrie 2032. Finanțele s-au împrumutat cu 837,4 milioane lei, la un cost mediu anual de 8,32%, în creștere cu 26 puncte bază față de noiembrie.

Scăderea indicilor ROBOR s-a oprit după ce s-a anunțat majorarea inflației locale și creșterea dobânzilor de politică monetară de către marile bănci centrale.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a oprit la 7,86%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,10%.

Creșterea indicelui care măsoară optimismul exportatorilor germani calculat de Institutul Ifo și decizia Băncii Japoniei de a modifica politica sa monetară și de a începe o normalizare a dobânzii de referință au menținut perechea euro/dolar la 1,0579 – 1,0651 dolari, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,6333 la 4,6193 lei.

Euro s-a apropiat de pragul de 1,07 dolari după ce BCE a majorat dobânda de politică monetară la 2,50%, cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani iar președinta instituției, Christine Lagarde, a subliniat că acesta nu este finalul ciclului de majorări și că vor urma cel puțin încă două majorări de 50 de puncte de bază în februarie și martie anul viitor.

Media monedei elvețiene a urcat la 4,9866 lei iar a celei britanice a scăzut la 5,6199 lei.

Cererea de metal galben a crescut în ultimele zile ca o măsură de protecție luată înainte de finalul anului iar uncia a urcat la 1.788 – 1.809 dolari iar cel al prețul gramului de aur stabilit de BNR la 268,2601 lei.

Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6804 zloți/euro iar a celei maghiare la 403,16 forinți/euro. Forintul s-a întărit după ce Comisia Europeană și guvernul de la Budapesta au ajuns la un acord privind deblocarea fondurilor europene.

Bitcoin fluctua între 16.404 și 16.860 dolari iar ether se mișca în culoarul 1.164 – 1.217 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu