Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a autorizat la plată începând cu data de 16 octombrie 2022 și până în prezent suma de 1,928 miliarde de euro pentru cererile depuse în Campania 2022. Din această sumă, 1,247 miliarde de euro reprezintă plăți în avans si 681,71 milioane de euro reprezintă plata regulară.  

Plata regulară a fost acordată pentru un număr de 730.003 de fermieri, reprezentând 93,17% din totalul fermierilor eligibili.

La aceste sume se adaugă 73,73 milioane euro autorizați pentru schemele de măsuri de piață, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat.

"Doresc să asigur toți fermierii că vom continua autorizarea plăților în același ritm susținut, cu implicare și profesionalism". Adrian PINTEA, director general APIA.

Începând de marți, 3 ianuarie 2023, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,35%, 7,60%, respectiv 8,00%.

Pentru creșterea atractivității și încurajarea plasamentelor pe termen mai lung, dobânzile oferite pentru cele trei maturități au fost majorate, față de nivelul pieței secundare a titlurilor de stat, cu 0,25% pentru 1 an, 0,36% pentru 2 ani și respectiv 0,48% pentru scadența de 3 ani.

În anul 2022, românii au investit peste 12 miliarde lei prin 283 mii subscrieri în instrumente de 1,2,3 și 5 ani, remunerate cu dobânzi situate între 4,5% și 9,15%.

Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 3 – 24 ianuarie 2023 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid TEZAUR online și TEZAUR online;

Între 3 – 25 ianuarie 2023 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 3 – 24 ianuarie 2023 în mediul urban și 3 – 23 ianuarie 2023 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Prin program, peste 250.000 de adulți și alți 279.000 de tineri vor fi implicați în programe de formare pentru a accede pe piația muncii.

De asemenea, vor fi implementate măsuri care să asigure sprijin pentru unitățile de învățământ unde riscul de abandon școlar este ridicat și zeci de mii de elevi vor avea parte de ajutor pentru continuarea studiilor.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Educație și Ocupare (PEO), aferent perioadei de programare 2021–2027.

Programul urmărește ca, până în anul 2027, să creeze „O Românie mai socială cu acces egal la ocupare durabilă, de calitate, la un sistem de educaţie relevant pentru piața muncii, stimulativ pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, o societate bazată pe solidaritate și condiții de viață mai bune pentru toţi cetățenii”.

Obiectivele principale ale programului sunt:

- Optimizarea sistemelor de educație și formare pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, concomitant cu promovarea accesului egal la educație și stimularea învățării pe tot parcursul vieții;

- Consolidarea funcționării eficiente a pieței muncii și facilitarea accesului și a participării incluzive și egale la ocupare de calitate și durabilă pentru resursa de forță de muncă.

„Suntem încă în punctul în care piața muncii din România este caracterizată de deficit important de forță de muncă și de competențe relevante. Persoanele cu dizabilități reprezintă o categorie cu dificultăți majore de integrare, ponderea șomerilor de lungă durată este la 43,4%, iar munca nedeclarată este în continuare la niveluri ridicate. Tocmai de aceea, în contextul provocărilor tot mai complexe, este imperios să ne adaptăm capacitatea în capitalul uman și infrastructură, pentru a furniza măsuri active eficiente și a unor servicii de calitate, accesibile și integrate. De la această premisă a început construcția Programului Educație și Ocupare, care ne aduce peste 4,3 miliarde de euro pentru investiții în cea mai importantă resursă pe care o avem: oamenii. Vom vorbi despre o Românie în care sistemul de educație formează cetățeni activi, educația este individualizată și centrată pe nevoi. Unde educația începe cât mai devreme și continuă pe tot parcursul vieții, iar profesorii au autonomie pedagogică, sunt mentori și facilitatori ai învățării. Trebuie să vorbim despre o Românie în care sistemul de educație este atrăgător, facilitând o intensitate crescută a mobilității internaționale. Managementul educațional să fie unul profesionist și bazat pe inovație, iar cadrul legislativ este stabil și bazat pe o viziune asumată”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Programul Educație și Ocupare beneficiază de o alocare totală de 4.342.112.755 euro și urmărește valorificarea potențialului uman, în condiții de echitate, prin creșterea relevanței sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, în contextul utilizării și dezvoltării competențelor digitale și antreprenoriale și promovării unui mediu stimulativ pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

Totodată, în domeniul Ocupării, obiectivul este ca piața muncii din România să devină sustenabilă, rezilientă, pro-activă și bazată pe inovare socială.

Alocările Programului Educație și Ocupare 2021–2027

Prin Programul Educație și Ocupare sunt abordate nevoile de dezvoltare din domenii cheie pentru dezvoltarea socio-economică: modernizarea Serviciului Public de Ocupare (alocare totală 258,5 milioane euro), consolidarea dialogului social (111,3 milioane euro), ocuparea tinerilor, inclusiv NEETs (1.093,4 milioane euro), creșterea ocupării grupurilor dezavantajate pe piața muncii (266,7 milioane euro), facilitarea accesului femeilor pe piața muncii (41 milioane euro), adaptarea la schimbare a angajaților și a angajatorilor (89 milioane euro), antreprenoriat și economie socială (395,7 milioane euro), creșterea participării copiilor la educația timpurie (200 milioane euro), prevenirea părăsirii timpurii a școlii (497 milioane euro), creșterea calității sistemului de educație la toate nivelurile (370,6 milioane euro), creșterea calității și prevenirea abandonului școlar la nivelul învățământului profesional și tehnic, inclusiv a celui dual (360,9 milioane euro), creșterea calității sistemului de formare a adulților dar și a ratei de participare la învățarea pe tot parcursul vieții (545,8 milioane euro).

Pentru intervențiile de asistență tehnică în sprijinul implementării programului este prevăzută o alocare financiară totală de 112,5 milioane euro.

Ce va aduce concret Programul Educație și Ocupare 2021–2027

Prin implementarea intervențiilor programului se așteaptă următoarele rezultate majore pe piața muncii și la nivelul sistemului de educație și formare:

Capacitate crescută a Serviciului Public de Ocupare (165.000 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă beneficiare de servicii de ocupare);

87.000 angajatori care vor beneficia de serviciile Serviciului Public de Ocupare;

407 entități ale partenerilor sociali și societății civile cu capacitatea consolidată în dialog social și activități specifice pieței muncii;

279.263 de tineri sub 30 ani sprijiniți;

5.990 locuri de muncă nou create pentru tineri;

38.667 de participanți (persoane inactive, șomeri, șomeri de lungă durată, persoane cu dizabilități, persoane din comunități marginalizate și alte categorii dezavantajate pe piața muncii) sprijiniți în vederea activării/ ocupării;

4.178 locuri de muncă ocupate de femei ca urmare a pachetelor de sprijin/activare pentru femei;

15.186 participanți care obțin sau își mențin locul de muncă în urma acțiunilor de sprijin în situații speciale/situații de urgență;

6.877 locuri de muncă nou create prin măsurile de antreprenoriat;

647 entități de economie socială sprijinite;

26.947 copii sprijiniți pentru participarea la educația timpurie care rămân în sistemul de educație sau care își îmbunătățesc nivelul de educație;

450 unități de învățământ care își îmbunătățesc situația prin diminuarea riscului de abandon școlar;

18.202 participanți rămași în sistemul de educație ca urmare a măsurilor de reducere și prevenție abandon școlar;

3.490 participanți roma rămași în sistemul de educație sau care și-au îmbunătățit nivelul de educație;

73.394 elevi și studenți (ISCED 1–8)/ postdoctoranzi sprijiniți prin măsurile de creștere a calității procesului de formare ;

9.653 participanți la mobilități ERASMUS+ care finalizează cu succes programul de mobilitate;

127.785 participanți din sistemul VET („învățământ profesional și tehnic”) care obțin o calificare

59.966 elevi din VET sprijiniți pentru prevenirea abandonului școlar;

34.555 participanți în activități legate de asigurarea calității în formarea continuă a adulților;

360 standarde ocupaționale/ calificări profesionale validate/aprobate pentru utilizare;

243.889 participanți implicați în programe de formare continuă a adulților (certificare /calificare/schimb de bune practici/ instruiri).

Politica de Coeziune 2021–2027

Recent, a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro.

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna octombrie 2022 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna octombrie 2022 cu 20,6% faţă de luna precedentă şi scăderea cu 9,6% faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 1,3% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 17,8% comparativ cu luna octombrie 2021;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2022 faţă de luna precedentă cu 0,3% puncte procentuale şi respectiv cu 1,5 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2021;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 11,9 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 3,1 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2021;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 35 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 3 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorțurilor şi al deceselor sub 1 an comparativ cu luna pecedentǎ. Faţǎ luna octombrie 2021, a crescut numǎrul născuţilor-vii şi al căsătoriilor şi a scăzut numărul deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2022 a înregistrat o creştere de 20,6% comparativ cu luna precedentă. În luna octombrie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,7% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2022 a scăzut cu 9,6 % faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2021.

S-au înregistrat creşteri în: fabricarea produselor textile, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna octombrie 2022, a fost de 5616 lei, mai mare cu 1,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 13,0% comparativ cu luna octombrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5565 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5631 lei în industrie şi construcţii şi de 5618 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna octombrie 2022, a fost de 3550 lei, mai mare cu 1,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 17,8% comparativ cu luna octombrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4028 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3752 lei în industrie şi construcţii şi de 3351 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna octombrie 2022 a fost de 6461 lei, iar cel net de 4008 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în creştere cu 0,1%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 98,8% pentru luna octombrie 2022 faţă de luna precedentă, de 216,5% faţă de octombrie 1990 şi de 98,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii octombrie 2022, a fost de 47363 persoane, mai mare cu 64 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1215 persoane faţă de luna octombrie 2021.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,7 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,8 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii octombrie 2022, era de 3425 persoane, în creştere cu 195 persoane faţă de luna precedentă (+6,0%).  

Comparativ cu luna octombrie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 504 persoane (+17,3%).

La sfârşitul lunii octombrie 2022, femeile reprezentau 49,8% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 532 persoane (15,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 3 persoane (0,09% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii octombrie 2022 era de 2890 persoane, reprezentând 84,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (79,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,7%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,4% în luna septembrie 2022 şi 3,2% în luna   octombrie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna octombrie 2022 a fost de 5,2% (4,8% în luna septembrie 2022 şi 3,2% în luna octombrie 2021).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna octombrie 2022 a fost de 4,2% (4,1% în luna septembrie 2022 şi 3,3% în luna octombrie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii octombrie 2022 existau 929 de locuri de muncǎ vacante, din care 426 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 503 erau pentru muncitori (54,1%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna octombrie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al numărului deceselor sub 1 an.

Comparativ cu luna octombrie 2021, a crescut numărul născuţilor-vii şi al căsătoriilor şi a scăzut numărul deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna octombrie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 208, mai mic cu 39 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 18 faţă de luna octombrie 2021.

Mortalitatea generală. În luna octombrie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 324, mai mic cu 46 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 493 faţă de luna octombrie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna octombrie 2022 nu s-au înregistrat decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a fost mai mic cu 3 faţă de luna precedentǎ, respectiv faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -116 persoane în luna octombrie 2022 (-123 persoane în luna septembrie 2022 şi -627 persoane în luna octombrie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna octombrie 2022, s-au înregistrat 186 căsătorii, mai puţine cu 40 faţă de luna precedentă şi mai multe cu 40 faţă de luna octombrie 2021.

Divorţialitatea. În luna octombrie 2022 s-au înregistrat 14 divorţuri, mai puține cu 14 faţǎ de luna precedentǎ,respectiv cu 6 faţă de octombrie 2021.

În luna august 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 33,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 41,5 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -7,6 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-59,0%) şi respectiv de (-21,1%) faţă de luna august 2021, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-6,7%) şi o creştere de (+70,7%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VIII.2022 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (26,2%), metale comune şi articole din acestea (43,1%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (18,0%), materii textile şi articole din acestea (3,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,0%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,0%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.VIII.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (42,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,6%), materii textile şi articole din acestea (3,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,4%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,5%), mijloace de transport (3,4%), produse vegetale (7,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (8,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,1%).

În luna octombrie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a scăzut numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a locurilor de cazare .

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2022, a fost de 970, mai mic cu 40,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 15,9% comparativ cu luna octombrie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 86,1% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2022, a fost de 1686, mai mic cu 47,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 19,7% comparativ cu luna octombrie 2021.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna octombrie 2022, a fost de 12,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 11,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 3,1 puncte procentuale comparativ cu luna octombrie 2021.

În luna octombrie 2022, s-au eliberat 30 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 35 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 3 faţă de luna octombrie 2021.

Rata inflaţiei a fost în luna octombrie 2022 de 1,28% faţă de luna precedentă şi de 15,32% faţă de luna octombrie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.10.2022 a fost de 1,4%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,7%).

În luna octombrie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+2,29%), mărfurilor nealimentare (+0,80%) şi tarifele serviciilor (+0,70%).

În Ședința Guvernului din 28 decembrie 2022 a fost aprobată Hotărârea Guvernului privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor specifice dezvoltării rurale cuprinse în Planul Național Strategic (PNS) - PAC 2023-2027 pentru care se asigură cofinanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene.

PNS 2023-2027 dispune de un buget public de circa 5,87 miliarde euro pentru dezvoltare rurală.

Având în vedere că implementarea unora dintre intervențiile de dezvoltare rurală începe din primul trimestru al anului 2023, a fost necesar ca până la sfârșitul anului 2022 să fie aprobat cadrul normativ național, prin care să se reglementeze aspecte ce vizează sfera de competență a României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Dispozițiile actului normativ sunt elaborate în baza PNS 2023-2027, în limitele regulamentelor europene aplicabile acestuia și ținând cont de responsabilitățile ce revin României.

Actul normativ aprobat în Ședința de astăzi cuprinde norme privind: obiectul, definiții, reguli comune de implementare pentru intervențiile de dezvoltare rurală din PNS 2023-2027, reguli specifice tipurilor de intervenție, dispoziții privind selecția proiectelor de investiții, dispoziții privind intervențiile cu caracter compensatoriu, asistența tehnică și Rețeaua Rurală Națională pentru PS 2023-2027, reguli financiare și dispoziții finale.

„Instituim temeiul pentru elaborarea și aprobarea în cel mai scurt timp a ghidurilor solicitantului, care au rolul de a informa potențialii beneficiari cu privire la oportunitățile de accesare a fondurilor europene nerambursabile din cadrul FEADR pentru implementarea de proiecte de investiții sau accesarea altor tipuri de intervenții, cum sunt cele care au caracter compensatoriu”, a declarat ministrul Petre DAEA.

În anexa actului normativ sunt enumerate toate intervențiile de dezvoltare rurală din PNS 2023 – 2027 pentru care se acordă sprijin financiar european din bugetul Uniunii Europene, prin FEADR, și de la bugetul de stat, astfel încât potențialii beneficiari să se poată orienta spre intervențiile care răspund nevoilor pe care aceștia le au în desfășurarea activității curente sau viitoare.

Reamintim că România, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a transmis oficial Comisiei Europene PNS 2023-2027 în data de 18 octombrie 2022, documentul fiind evaluat și aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2022)8783 din 07 decembrie 2022.

În ședința Guvernului din 28 decembrie 2022 a fost aprobată Hotărârea care va reglementa programul de susținere a producției de tomate în spații protejate în primăvara anului 2023.

Cuantumul ajutorului de minimis va fi în valoare de 3.000 euro/1000 mp/beneficiar.

Cererile se vor depune până cel târziu la data de 1 aprilie 2023. Valorificarea producției se va face până la data de 30 iunie 2023, inclusiv.

Ultima zi de depunere a documentelor justificative (copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare), este 14 iulie 2023 inclusiv.

”Chiar dacă suntem în perioada sărbătorilor de iarnă, legumicultorii se află în plin proces de pregătire a producerii răsadurilor pentru înființarea culturilor în spații protejate, prioritare fiind tomatele pentru ciclul I de producție. Venim în sprijinul fermierilor cu adoptarea din timp a Programului Tomata 2023 pentru a da predictibilitate tuturor celor care activează în acest sector al producerii de tomate în spații protejate, sau chiar celor care vor să acceseze pentru prima dată acest program. Dacă ne uităm în anii anteriori, vedem că acest program necesar și foarte apreciat de legumicultori, a fost lansat la data de 1 aprilie în anul 2020, în data de 18 iunie în anul 2021 și la 3 februarie în anul 2022. Orice alt comentariu este de prisos”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Ca element de noutate, pentru simplificarea aplicării programului, se va efectua o singură verificare, după notificările transmise de către potențialii beneficiari cu cel puțin 10 zile înainte de recoltare, care va viza identificarea suprafeței înființate, precum și evaluarea producției de tomate înainte de recoltare.

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2023, pentru susținerea producției de tomate în spații protejate, cultivate în Ciclul I de producție.