Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 16,4% în luna decembrie 2022, de la 16,8% în noiembrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 22,05%, mărfurilor nealimentare cu 14,95% şi a serviciilor cu 9,78%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.

În luna decembrie, preţurile de consum au crescut cu 0,37% comparativ cu luna precedentă, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 1,26%, serviciile cu 0,67%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,32%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2022 - decembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2021 - decembrie 2021) este 13,8%.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate în noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 84 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Finlanda – 40 locuri de muncă pentru: muncitor necalificat – culegător de căpșuni;

Danemarca – 30 locuri de muncă pentru: îngrijitor persoane;

Norvegia – 12 locuri de muncă pentru: tractorist; muncitor forestier; montator calificat bucătărie și amenajări interioare; dulgher;

Germania – două locuri de muncă pentru: electrician; tehnician electronist pentru energia şi tehnologia clădirilor.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Cel mai recent sondaj BestJobs arată o teamă crescută în rândul angajaților în ceea ce privește creșterea volumului de lucru. Astfel, 74% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs vor să își schimbe locul de muncă în 2023, peste jumătate dintre ei justificând că vor fi nevoiți să preia mai multe sarcini dacă echipele se reduc. Alți 17% se tem că veniturile lor vor scădea, 9% se tem că vor ajunge la burnout și tot atâția sunt îngrijorați că angajatorul va impune întoarcerea completă la birou.

Pentru a-și menține stilul de viață și în 2023, 75% dintre respondenții sondajului declară că ar avea nevoie de o creștere salarială. Totodată, 37% își doresc mai multe oportunități de a avansa în carieră, iar 35% se așteaptă la mai multe beneficii extrasalariale. Aproximativ 20% vor să primească mai mult sprijin din partea angajatorului pentru asigurarea unui echilibru dintre viața personală și cea profesională, în timp ce 26% își doresc mai multă apreciere din partea angajatorului. Nu în ultimul rând, peste 15% vor să beneficieze de un program de lucru flexibil în 2023 și tot atâția vor să aibă posibilitatea de a lucra de la distanță.

În prezent, lista celor mai importante beneficii extrasalariale pe care angajații doresc să le primească de la angajator include mai multe zile de concediu de odihnă (37%), program flexibil (35%), posibilitatea de lucra de acasă (35%), abonament la clinici medicale private (28%), cursuri și traininguri de specialitate (aproximativ 28%) și pensia privată facultativă (peste 25%).

Potrivit sondajului BestJobs, 59% dintre candidați preferă drept angajator o companie privată, în timp ce 32% s-ar îndrepta către o instituție de stat. Referitor la tipul de job dorit, 77% vor să lucreze full-time, la un angajator care să le ofere siguranța locului de muncă, în timp ce aproape 10% vor să fie contractori independenți/freelanceri, ca să poată alege când și pentru cine să lucreze și astfel să își poată gestiona timpul mai bine.

În eventualitatea căutării unui nou loc de muncă, cele mai importante criterii vizate de candidați sunt salariul (peste 80%), mediul de lucru (aproximativ 40%), volumul de muncă (aproape 22%) și dimensiunea companiei și implicit potențialul acesteia de a rezista în fața unei crize economice (peste 21%).

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 35.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

În ultimele zile, piața valutară locală se deschide la cotații minime, după care urmează o creștere rapidă la maximele zile. Joi, tranzacțiile de dimineață s-au realizat la 4,912 lei după care euro a crescut la aproape 4,94 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 4,9328 la 4,9359 lei.

Revenirea euro spre pragul de 4,94 lei se datorează creșterii comerciale de valută și în lipsa licitațiilor de titluri de stat care sunt căutate de investitorii străini pentru randamentele bune pe care le oferă.

Creșterea lichidității din piața monetară are ca efect scăderea constantă a indicilor ROBID și ROBOR, fenomen care se manifestă de la începutul lui noiembrie, chiar dacă BNR a majorat săptămâna aceasta dobânda de politică monetară de la 6,75 la 7% iar o parte analiștilor anticipează o decizie asemănătoare și în februarie.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,44 la 7,43%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,71 la 7,70%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,03 la 8,01%.

Media monedei americane a coborât de la 4,5891 la 4,5851 lei pe fondul deprecierii ei la 1,0743 – 1,0775 dolari/euro, valori care au mai fost atinse acum opt luni.

Investitorii așteptau publicarea datelor privind inflația din Statele Unite, care ar urma, conform analiștilor, să indice menținerea tendinței descendente a prețurilor, ceea ce nu va mai necesita majorări ample ale dobânzii de politică monetară, de jumătate de punct procentual, din partea Rezervei Federale, în timp ce din tot mai mulți oficiali ai BCE afirmă că doresc înăsprirea politicii monetare în zona euro.

Francul elvețian a revenit după mai bine de jumătate de an la paritatea cu euro, iar cursul a scăzut spectaculos de la 4,9726 la 4,9209 lei. Evoluția se datorează pe de o parte nivelului redus al aversiunii față de risc și diferenței dintre dobânda de referință a BCE, care dorește să oprească rapid inflația, față de cea practicată de Banca Elveției.

Media lirei sterline a recuperat terenul pierdut miercuri și a urcat la 5,5861 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal la 277,7474 lei, urmare a stagnării metalului galben, înainte de publicarea datelor privind inflația din SUA, la 1.880 – 1.886 dolari.

În regiune, media monedei poloneze se deprecia ușor la 4,6888 zloți/euro iar a celei maghiare se aprecia la 399,25 forinți/euro.

Menținerea apetitului pentru risc a ridicat cotațiile criptomonedelor la 17.916 – 18.305 dolari în cazul bitcoin, după ce fluctua la începutul anului între 16.652 și 16.772 dolari, respectiv la 1.386 – 1.415 dolari în cazul ether , față de culoarul 1.211 - 1.220 dolari din debutul lunii.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

ANAF a publicat pe portalul propriu, la rubrica Asistență contribuabili/Servicii oferite contribuabililor, un material informativ privind modalitățile de efectuare a plăților către Agenție.

Broșura „Cum și unde ne putem plăti obligațiile fiscale” listează și explică mijloacele prin care contribuabilii pot achita către ANAF impozitele, taxele, contribuțiile, precum și alte sume datorate bugetului general consolidat, respectiv:

• cu cardul bancar sau numerar, la casieriile Trezoreriei Statului;
• cu cardul bancar, prin intermediul platformelor Spațiu Privat Virtual și Ghișeul.ro;
• prin virament bancar;
• prin ordin de plată multiplu electronic;
• cu mandat poștal, prin intermediul oficiilor poștale.

De asemenea, broșura conține și explicații suplimentare privind „numărul de evidență a plății”: de către cine și cum este utilizat, precum și în ce documente se regăsește sau cum poate fi solicitat.

Alte clarificări referitoare la modalitățile de efectuare a plăților către ANAF pot fi obținute prin Call Center, la numărul 031.403.91.60, sau la structurile de asistență pentru contribuabili din cadrul unităților fiscale teritoriale.

Miercurii, 11 ianuarie 2023, Ministerul Finanțelor a încasat suma de 521 milioane de lei, ca urmare a îndeplinirii obiectivului de conectare a 600 de mii de case de marcat la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și reîntregirii sumelor cheltuite în trimestrul IV, de la bugetul de stat, pentru investițiile din cadrul jaloanelor PNRR.

“O veste îmbucurătoare la început de an! Este cea mai mare sumă primită până acum și adăugând și primele două tranșe încasate anul trecut ajungem să avem peste 42% încasări din alocarea totală destinată ministerului prin programele asumate din PNRR. Suntem în grafic și nu pot decât să mă bucur și să mulțumesc echipei pentru exemplul de bună practică administrativă” , a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Prin conectarea celor 600 de mii de case de marcat, mediul de afaceri are posibilitatea deducerii din impozitul pe venit/profit a cheltuielilor ocazionate de achiziția și punerea în funcțiune a aparatelor de marcat fiscale electronice (AMEX-uri).

Conform datelor disponibile la ANAF, valoarea totală a deducerilor din impozitul întreprinderilor, aferentă achiziției aparatelor de marcat electronice fiscale (AMEF), se ridica la sfârșitul anului trecut la suma de 338 mililoane lei.