Prima ședință de tranzacționare din 2023 a fost pozitivă pentru leu, care s-a apreciat cu doi bani față de euro.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9474 la 4,9273 lei. În cursul nopții, cotațiile au atins în piețele asiatice un minim de 4,919 lei iar tranzacțiile locale se efectuau în culoarul 4,926 - 4,939 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă în prima ședință din 2023 și au atins valori care se mai înregistrau la sfârșitul lunii iulie dar se mențineau la maxime ale ultimilor 13 ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât marțea aceasta de la 7,57 la 7,56%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,81%, valoare stabilită la sfârșitul anului trecut. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a încheiat 2022 la 8,09% și a început 2023 printr-o scădere la 8,08%.

Afirmațiile făcute duminică de directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, conform căreia Statele Unite, Europa şi China, se vor confrunta în 2023 cu o încetinire a activităţii lor economice, au avut darul de a majora cererea de monedă americană, considerată drept un „refugiu” în perioadele tulburi.

Euro s-a depreciat la 1,0525 - 1,0614 dolari iar cursul monedei americane a crescut de la 4,6346 la 4,6766 lei.

Evoluția perechii euro/dolar, cea care dă tonul în privința apetitului pentru risc, va fi influențată de deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale și BCE și de modul în care va fi încetinită inflația. Analiștii anticipează o încetinire a ritmului de creștere a ratei de referință de către Fed, după un ciclu, care a început în martie, în care aceasta a fost majorată cu 425 de puncte de bază.

Cursul francului elvețian a scăzut la 4,9834 lei iar cel al lirei sterline la 5,5720 lei.

Creșterea semnificativă a cererii de metal galben, investitorii căutând plasamente cât mai sigure, a ridicat cotațiile la 1.832 - 1.849 dolari/uncie, în timp ce moneda americană s-a apreciat cu circa 1% au făcut ca prețul gramului de aur să urce la 275,9130 lei.

Bitcoin fluctua între 16.652 și 16.772 dolari, valori apropiate de cele de la sfârșitul anului trecut. Volatilitatea ether se limita la culoarul 1.211 - 1.220 dolari.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, a semnat 130 de noi contracte de finanțare, depuse în cadrul primului apel de proiecte pentru componenta C10 – Fondul Local din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Contractele au fost încheiate între autoritățile publice locale din 127 de unități administrativ-teritoriale și Ministerul Dezvoltării, au o valoare totală de 323.321.674,35 lei și vizează asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, prin construirea de piste pentru biciclete (și alte vehicule electrice ușoare) la nivel local/metropolitan și achiziționarea de puncte de încărcare pentru vehicule electrice.

Pe această listă figurează nu mai puţin de 6 comune călărăşene: Dorobanţu, Frumuşani, Alexandru Odobescu, Curcani, Frăsinet, Fundeni, valoarea totală a contractelor semnate fiind de circa 12 milioane de lei (TVA inclus).

Până în prezent, prin cele trei componente ale PNRR, au fost semnate 2.177 contracte de finanțare, în valoare totală de 16.687.206.002,71 de lei, a precizat ministrul.

Contracte semnate UAT-uri Judeţul Călăraşi

1. Infrastructură pentru biciclete la nivel local în cadrul UAT Com. Dorobanţu: 2.913.427,53 lei (TVA inclus)

2. Construire piste de biciclete la nivel local în cadrul UAT Frumuşani: 2.195.407,53 lei (TVA inclus)

3. Asigurarea infrastructurii pentru transport verde prin construirea de piste de biciclete pe raza comunei Alexandru Odobescu: 1.421.160,72 lei (TVA inclus)

4. Înfiinţare pistă de biciclete în comuna Curcani, judeţul Călăraşi: 1.171.602,60 lei (TVA inclus)

5. Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde prin construirea de piste de biciclete pe raza comunei Frăsinet, judeţul Călăraşi: 2.194.529,42 lei (TVA inclus)

6. Înfiinţarea infrastructură pentru transportul verde – piste pentru biclete în comuna Frundeni, judeţul Călăraşi: 2.002.854,64 lei (TVA inclus).

Total: 11.898.982,4 lei (TVA inclus).

Nivelul accizelor la combustibili a scăzut începând cu 1 ianuarie 2023 cu până la 143 lei pe 1.000 litri, potrivit Ministerului Finanţelor. Astfel, accizele pentru benzină cu plumb se reduc de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri (scădere de 143,17 lei/1.000 litri), cele la benzină fără plumb scad de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri (116,42 lei/1.000 litri), iar cele la motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri (scădere de 101,85 lei/1.000 litri).

În contextul economic actual, prin Ordonanța Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.716 din 15.07.2022, a fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzina fără plumb, benzina cu plumb și motorină în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023 inclusiv, iar în situația în care nivelul accizelor pentru aceste produse, este mai mic decât nivelul minim prevăzut de Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă, respectiv, benzină fără plumb 1.776,30 lei/1000 l, benzină cu plumb 2083,07 lei/1000 l, motorină 1.632,81 lei/1000 l.

Ca urmare a acestei măsuri, în anul 2023, nivelul accizelor pentru aceste produse scade față de cel aplicat în anul 2022, după cum urmează:

Benzină cu plumb de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri => scădere de 143,17 lei/1.000 litri;

Benzină fără plumb de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri => scădere de 116,42 lei/1.000 litri;

Motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri => scădere de 101,85 lei/1.000 litri.

În situația în care nu ar fi fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzina fără plumb, benzina cu plumb și motorină în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023 inclusiv, nivelul accizelor pentru aceste produse ar fi crescut față de nivelul accizelor aplicabil în anul 2022, după cum urmează:

Benzină cu plumb de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.488,08 lei/1.000 litri => creștere de 261,84 lei/1.000 litri;

Benzină fără plumb de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 2.115,34 lei/1.000 litri => creștere de 222,62 lei/1.000 litri;

Motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.938,69 lei/1.000 litri => creștere de 204,03 lei/1.000 litri.

Având în vedere că actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse ar fi condus la o creștere semnificativă a prețurilor carburanților și ar fi accelerat și agravat situația socio-economică întrucât prețul carburanților se reflectă în prețul tuturor produselor și serviciilor de pe piață, s-a stabilit nivelul accizelor aplicabil în anul 2023 pentru aceste produse la nivelurile minime de impozitare prevăzute de Directiva 2003/96/CE.

Anul 2023 aduce românilor o creştere a salariului minim, a punctului de pensie şi a salariului brut în sectorul bugetar. De asemenea, tot din acest an intră în vigoare şi o serie de modificări în domeniul fiscal privind majorarea cotei TVA în sectorul HORECA şi pentru băuturile nealcoolice ce conţin adaos de zahăr.

În 2023 se majorează impozitul pe veniturile din dividende, dar se va reduce plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi, în timp ce cota de impozitare de 3% va fi eliminată. De la 1 ianuarie a fost suspendată măsura de compensare cu 50 de bani a preţului la carburant, însă Guvernul este pregătit să o aplice din nou în cazul în care preţurile vor avea o evoluţie care să depăşească puterea de cumpărare a cetăţenilor.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată creşte la 3.000 lei

Nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a crescut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, cu 200 de lei deductibili, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptate la începutul lunii decembrie.

Această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creşterea pe net de 22,2%.

Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

Totodată, salariul minim în sectorul construcţii se majorează de la 3.000 de lei la 4.000 de lei.

Valoarea punctului de pensie se majorează la 1.785 lei

Valoarea punctului de pensie s-a majorat, de la 1 ianuarie 2023, la 1.785 lei, de la 1.586, urmând ca începând cu anul 2024, valoarea să crească cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

Prin bugetul pe 2023, indemnizaţia socială pentru pensionari este stabilită la 1.125 lei şi este prevăzută acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, în funcţie de veniturile lunare realizate, astfel: în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv; în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei şi 2.000 lei inclusiv; în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei şi 3.000 lei inclusiv.

Cuantumul brut al salariilor de bază în sectorul bugetar se majorează cu 10%

Salariul brut în sectorul bugetar se majorează cu 10% începând cu 1 ianuarie, iar nivelul indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţine la valoarea din decembrie 2022.

La începutul lunii decembrie, Guvernul a adoptat o Ordonanţă care prevede mai multe măsuri fiscal bugetare.

De asemenea, în anul 2023 va fi menţinut cuantumul indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022, iar compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar va fi făcută numai cu timp liber corespunzător.

Alte elemente amintite de şeful de la Finanţe din actele normative aprobate vizează menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda anuală brută sau salariul brut la nivelul lunii decembrie 2022 şi neacordarea în anul 2023 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea 165/2018 şi nici a premiilor, prevăzută de Legea-cadru numărul 153/2017.

Potrivit ministrului de Finanţe, prin excepţie, în anul 2023, se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive, internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevi, studenţi şi cercetători şi profesori care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursuri internaţionale şi naţionale şi pentru profesorii care i-au pregătit.

Pe partea de ore suplimentare, ministrul a precizat că sunt o serie de excepţii legate de personalul în domeniul militar, poliţişti, ordine şi siguranţă naţională, având în vedere situaţia de conflict de la graniţa României, în sensul în care aceste ore suplimentare vor putea fi plătite.

Plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi se va reduce la o cifră de afaceri de 500.000 euro

Plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi se va reduce de la o cifră de afaceri de un milion de euro la 500.000 euro din 2023, cota de impozitare de 3% va fi eliminată şi a fost introdusă condiţia pentru microîntreprinderi de a avea cel puţin 1 salariat.

Alte modificări în domeniul fiscal vizează majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activităţile de cazare hotelieră şi servicii de restaurant şi catering, şi de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conţin adaos de zahăr. Totodată, va fi aplicată o cotă redusă de TVA de 5% pentru achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei.

Tot de anul viitor, impozitul pe veniturile din dividende creşte de la 5% la 8%.

IT-iştii din sectorul public vor beneficia de aceleaşi facilităţi fiscale ca şi cei din mediul privat

IT-iştii din sectorul public vor beneficia de aceleaşi facilităţi fiscale ca şi cei din mediul privat, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în ceea ce priveşte scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor. Prevederile Ordinului comun iniţiat de MF, MMSS, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Ministerul Educaţiei se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii intrării în vigoare a ordinului.

Funcţiile pentru care se va aplica scutirea de impozit sunt: administrator baze de date, analist, inginer de sistem în informatică, inginer de sistem software, manager de proiect informatic, programator, proiectant de sisteme informatice, programator de sistem informatic, programator ajutor, analist ajutor, inginer de dezvoltare a produselor software.

Sursa www.agerpres.ro

În ciuda politicii haotice a guvernului, România a reuşit să rămână una dintre performerele economice ale Uniunii Europene, evoluţie reflectată şi de stabilitatea cursului euro/leu.

Prima și ultima medie ale anului trecut au fost de 4,9474 lei/euro, evoluție ce poate fi comparată drept o declarație de intenție a BNR, că va continua să urmărească cu atenție cursul, folosit drept una din principalele pârghii antiinflaționiste. În regiune, moneda poloneză, care a atins în 11 octombrie un minim istoric de 4,8711 zloți/euro, s-a depreciat cu peste 2,2% iar cea maghiară a pierdut aproape 9%, după recordul negativ de 432,94 forinți/euro înregistrat în 13 octombrie.

Tranzacțiile de vineri din piața locală s-au rezumat la culoarul 4,945 - 4,95 lei, cu închiderea la 4,95 lei, pentru ca seara, peste Ocean, să fie atins un minim de 4,94 lei.

Presiunea pe curs se va menține, în condițiile în care deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în primele opt luni la 23,038 miliarde euro, față de 14,320 miliarde euro în perioada similară din 2021.

Pentru a stopa orice fel de tentativă de speculare a leului, BNR avea la dispoziție la sfârșitul lui noiembrie o rezervă valutară de circa 46 miliarde euro, cea internațională (inclusiv aur) fiind de peste 51 miliarde euro. Totodată, ea se poate împrumuta până la data de 15 ianuarie 2024, cu până la 4,5 miliarde euro de la BCE.

Conform unei analize a Băncii Transilvania, exporturile vor decelera în 2023 la 9,2%, față de 12,5% în 2021, în timp ce majorarea importurilor va fi de 10,4% comparativ cu 14,6% în urmă cu doi ani. În privința dinamicii PIB-ului, cei de la B.T. anticipează o frânare de la 5,1% în 2021 la 2,4%, urmând ca în 2024 economia să crească cu 3,7%. În schimb, analiştii CFA România estimează pentru acest an o încetinire a avansului economic la 1,6% .

Indicii ROBOR au închis anul pe scădere, semn că la ședința BNR din 10 ianuarie majorarea dobânzii de referință nu va fi mai mare de 0,50 puncte de bază. Măsura va reuși să tempereze inflația și să faciliteze creditarea, într-un an în care zona euro, principalul partener economic al României, riscă să intre în recesiune.

În ciuda evoluției descendente, indicii ROBOR se află la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. În ultima şedinţă din 2022, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,60 la 7,57%, minim care nu a mai fost atins de la sfârşitul lui iulie. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 7,83 la 7,81%, minim al ultimelor cinci luni. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a încheiat anul la 8,09%, după o „haltă” de două săptămâni la 8,10%.

Euro a scăzut de la 1,14 dolari la aproape 0,95 dolari, și a închis anul la 1,0704 dolari, semn că Rezerva Federală preferă un dolar mai slab în 2023, care să stimuleze economia. În piața locală, moneda americană a atins un record de 5,1794 lei, în 28 septembrie, față de 4,3559 lei, la începutul anului, pe care l-a încheiat la 4,6346 lei.

Recordul istoric atins de francul elvețian a fost de 5,2155 lei, în 28 septembrie, media de la finalul anului trecut fiind de 5,0289 lei.

Lira sterlină a crescut în 7 martie la un maxim de 6,0112 lei și a încheiat 2022 la 5,5878 lei, în condițiile în care economia Regatului Unit a intrat deja în recesiune.

Gramul de aur a atins recordul de 293,9846 lei, în 7 martie, după un început de an la 255,7583 lei. Prețul de la sfârșitul lui 2022 a fost stabilit de BNR la 270,6553 lei, însă metalul galben a închis anul pe creștere la 1.825 dolari, investitorii căutând plasamente sigure.

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În vederea finalizării obiectivelor de investiții finanțate prin Programul național de dezvoltare locală (PNDL), Ministerul Dezvoltării a prelungit, la cererea beneficiarilor acestor proiecte, valabilitatea contractelor de finanțare, pentru o perioadă de încă 2 ani.

Măsura vizează 3.798 de astfel de obiective de investiții, iar, în cazul obiectivelor pentru care nu au fost transferate sume de la bugetul de stat, contractele nu mai pot fi prelungite.

Astfel, din cele 3.350 de obiective de investiții incluse în etapa I a PNDL (perioada 2015-2022), au fost finalizate, până în prezent, 2.714 obiective, iar pentru 572 de obiective de investiții au fost întocmite, la solicitarea beneficiarilor, ordine de ministru și acte adiționale de prelungire a perioadei de valabilitate a contractului de finanțare pentru o perioadă de până la 2 ani, a precizat ministrul. Cele 572 de obiective au o alocare financiară de 3,45 miliarde de lei, cu un rest de decontat de 1,19 miliarde de lei. Ministrul a adăugat că pentru mai puțin de 2% din investițiile finanțate prin PNDL I, mai exact 64 de obiective dintre cele 3.350, nu au mai fost prelungite contractele.

În ceea ce privește etapa a II-a a PNDL (perioada 2017-2022), dintre cele 7.218 obiective incluse la finanțare, au fost finalizate, până în prezent, 3.992 obiective, iar pentru toate celelalte 3.226 obiective de investiții au fost întocmite ordine de ministru și acte adiționale de prelungire a perioadei de valabilitate a contractului de finanțare pentru o perioadă de până la 2 ani. Cele 3.226 de obiective au alocată, de la bugetul de stat, suma de 19,05 miliarde de lei, cu un rest de decontat de 6,37 miliarde de lei.

Pentru perioada de programare 2016-2023 din etapa I, se vor putea prelungi, la sfârșitul anului următor, la solicitarea beneficiarilor, contractele pentru obiectivele de investiții care nu vor fi finalizate. În prezent, din cele 1.150 de obiective incluse în această perioadă, 790 de proiecte sunt finalizate.