Câştigul salarial mediu net a fost de 4008 lei în luna octombrie a acestui an, în uşoară creştere, cu 5 lei (+0,1%) faţă de luna septembrie 2022, iar cele mai mari valori au fost înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei - 9427 lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

La polul opus, cele mai mici valori ale salariului net au fost consemnate în sectorul hoteluri şi restaurante - 2238 lei.

Câştigul salarial mediu brut a fost 6461 lei, cu 4 lei (+0,1%) mai mare decât în luna septembrie 2022. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,1%.

Indicele câştigului salarial real a fost 98,1% în luna octombrie 2022 faţă de luna octombrie 2021 şi de 98,8% faţă de luna septembrie 2022. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 216,5%, cu 2,5 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna septembrie 2022.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de editare - cu 12,5% şi în transporturi aeriene, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din tutun, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), transporturi pe apă - între 4,5% şi 8,5%.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna septembrie 2022 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie ori de încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat în în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului - cu 53,8%, în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale - cu 38,7% şi în în extracţia minereurilor metalifere - cu 19,6%.

În sectorul bugetar, în luna octombrie 2022 s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+1,3%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,5%). În administraţia publică, câştigului salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-0,2%).

Sursa www.agerpres.ro

Raportul euro/leu a avut un parcurs stabil, cursul mișcându-se într-un culoar de circa doi bani. Piața nu a fost influențată de faptul că României i s-a refuzat intrarea în spațiul Schengen. Săptămâna aceasta monedele se vor mișca în funcție de deciziile de politică monetară ale marile bănci centrale și de nivelul apetitului pentru risc.

Se continuă astfel tendința conturată la începutul anului, când media a fost de 4,9474 lei. La aprecierea leului contribuie, într-o anumită măsură, și plasamentele în titluri de stat ale străinilor, care măresc astfel oferta de valută. Pe de altă parte, Finanțele au o mare „foame” de împrumuturi, în cursul acestei săptămâni fiind programate patru licitații cu diverse scadențe, care au o valoare de 460 milioane lei fiecare.

În regiune, cea mai bună evoluție o are coroana cehă, care s-a apreciat de la începutul anului cu aproape 2,5%, în timp ce zlotul polonez a pierdut circa 2,1%. Cea mai slabă evoluție o are forintul maghiar, care s-a depreciat cu aproape 12%, datorată recomandării făcute de Comisia Europeană de a bloca în continuare sumele din fondurile europene care ar reveni Ungariei, fiindcă aceasta nu a pus în aplicare suficiente reforme pentru a îmbunătăţi lupta anticorupţie.

Cursul euro a scăzut la începutul perioadei la 4,9126 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, pentru a crește la finalul ei la 4,9286 lei, când transferurile s-au realizat în culoarul 4,92 – 4,934 lei, cu închiderea la 4,93 lei.

Evoluția cursului este influențată de uriașul deficit de cont curent, adâncit de apetitul românilor pentru produsele din import, dar și deciziile de politică economică și fiscală. Nivelul apetitului pentru risc din piețele internaționale, „reglat” de deciziile Fed, și tensiunile geo-politice din regiune, sunt printre principalii factori de risc externi.

Tendința de scădere a indicilor ROBOR continua și lunea aceasta, fiind atins minimul ultimelor aproape cinci luni. Ea a început luna trecută, după decizia Consiliului Concurenței de a efectua un control la cele 10 bănci comerciale ale căror cotații fac parte din „coșul” folosit de BNR pentru a calcula zilnic indicii.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,70 la 7,66%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,91 la 7,88%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,16 la 8,13%.

Perechea euro/dolar a fluctuat pe parcursul perioadei între 1,0443 și 1,0588 dolari, cele de lunea aceasta fluctuând între 1,0507 și 1,0575 dolari, iar cursul monedei americane s-a mișcat între 4,6615 și 4,6852 lei, cel de la finalul intervalului fiind stabilit la 4,6664 lei. Investitorii așteaptă săptămâna aceasta deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale americane, ale BCE și ale Băncii Angliei.

Media monedei elvețiene a crescut lunea aceasta la 5,0039 lei iar cea a lirei sterline la 5,7329 lei.

Prețul gramului de aur a coborât ușor la sfârșitul perioadei la 268,7830 lei, efect al scăderii metalului galben la 1.786 – 1.795 dolari/uncie, după ce săptămâna trecută acesta a depășit pragul de 1.800 dolari/uncie.

Criptomonedele aveau lunea aceasta o evoluție stabilă. Bitcoin fluctua între 16.882 și 17.096 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 1.242 – 1.264 dolari.

Analiza cuprinde perioada 5 – 12 decembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În Ședința Guvernului din 08 decembrie 2022 a fost aprobată Hotărârea ce modifică art. 8 din HG nr.148/2022 pentru aprobarea Programului de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2022.

Prin prezentul act normativ se suplimentează resursele financiare necesare achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în Program în ciclul II de producție cu 74.711.000 lei, de la 265.283.000 lei la 339.994.000 lei, reprezentând echivalentul a 68.721.000 euro.

„Prin actul normativ aprobat astăzi suplimentăm bugetul alocat programului de susținere a producției de legume, venind în sprijinul fermierilor, astfel încât aceștia să poată produce în continuare pentru țară, să-și consolideze și să-și dezvolte fermele”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Astfel, prin actul normativ aprobat astăzi se asigură efectuarea plăților pentru beneficiarii Programului din Ciclul II de producție, cu impact asupra continuării lucrărilor specifice în spații protejate pentru noile culturi.

Pentru Ciclul II de producție, valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis/beneficiar este de 1.000 euro/cultură/1.000 mp.

sursa www.madr.ro

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în octombrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, mărfurilor nealimentare cu 16,17% şi serviciilor cu 9,51%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi.

În luna noiembrie, preţurile de consum au crescut cu 1,3% comparativ cu luna precedentă, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 1,54%, cele nealimentare cu 1,03% şi serviciile cu 1,31%.

Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 15,9% iar rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 - noiembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2020 - noiembrie 2021) este 13,1%.

Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a preţului de 61,94% în noiembrie 2022 faţă de noiembrie 2021, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Alte alimente care au consemnat creşteri importante de preţ sunt untul (plus 43,43%) şi uleiul, cu o majorare de 40,66%.

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ în perioada analizată s-au aflat energia electrică, cu 47,19%, gazele, având un avans al preţurilor de 37,63%, energia termică, cu 22,93%, şi combustibilii, cu un plus de 19,24%.

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian, cu 23,83%, serviciile de apă, canal salubritate - 21,54% şi transportul CFR - 20,92%.

Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 1,04%, aceasta fiind şi singura ieftinire înregistrată în luna noiembrie din acest an faţă de noiembrie 2021.

De la lună la lună, în noiembrie faţă de octombrie, cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la ouă - 7,20%, alte servicii - 5,31% şi margarina 4,91%.

Luna trecută, la produse alimentare s-au ieftinit citricele şi alte fructe meridionale, cu 3,3%, precum şi alte legume şi conserve de legume, cu 2,15%. De asemenea, frigiderele şi congelatoarele s-au ieftinit cu 0,07%, aceasta fiind singura ieftinire la mărfuri nealimentare. La servicii se înregistrează de asemenea o ieftinire la transport aerian, cu 10,44%, la serviciile de telefonie, cu 0,27%, dar şi la serviciile de apă, canal şi salubritate, cu 0,15%.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate în noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

sursa www.agerpres.ro

Creșterea inflației lunare în noiembrie cu 1,25%, ceea ce a făcut ca prețurile de consum să urce față de perioada similară a anului trecut 16,76%, cel mai ridicat nivel din martie 2003, de la 15,32% în octombrie, nu a avut efecte asupra pieței monetare, unde nivelul indicilor ROBOR au continuat să scadă, atingând noi minime ale ultimelor aproape cinci luni.

Atrage atenția ritmul ridicat în care au crescut prețurile la bunuri alimentare de la 20,6% în octombrie la 21,6% în noiembrie, cel mai ridicat nivel din februarie 2002.

Posibilitatea ca inflația să urce luna aceasta la 17%, depășind astfel prognoza de 16,3% nivel amintit în ultimul Raport asupra inflației al BNR, ar putea banca centrală în poziția de a fi nevoită să opereze la următoarea sa ședință de politică monetară, care se va desfășura în 10 ianuarie, o majorare a dobânzii cheie cu 25 sau 50 puncte de bază, la 7% iar dobânda pentru facilitatea de creditare ar urca la 8%.

O astfel de măsură va pune o și mai mare presiune asupra celor care au contractat credite prin creșterea ratelor, în ciuda actualei evoluții descendente a indicilor ROBOR.

Dobânzile interbancare au intrat pe o pantă descendentă la începutul lunii trecute, după decizia Consiliului Concurenței de a efectua un control la cele 10 bănci comerciale ale căror cotații fac parte din „coșul” folosit de BNR pentru a calcula zilnic indicii.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut marțea aceasta de la 7,66 la 7,64%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,88 la 7,87%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,13 la 8,12%.

Cursul euro a crescut de la 4,9286 la 4,9314 lei, în ciuda faptului că transferurile se efectuau într-un culoar îngust, 4,929 – 4,932 lei.

Posibilitatea ca euro să atingă anul viitor pragul de 5 lei devine o certitudine, în condițiile în care deficitul de cont curent al României crește constant așa cum o arată adâncirea balanței comerciale cu bunuri la nivelul record de 3,4 miliarde euro în octombrie. Evoluția din primele 10 luni ale lui 2022 a majorat diferențialul dintre exporturile locale, în valoare de 76,8 miliarde miliarde euro, față de importuri, care au urcat la 105,2 miliarde euro.

Perechea euro/dolar avea o evoluție stabilă în ziua în care a început ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va încheia miercuri. Euro fluctua între 1,0528 și 1,0560 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,6664 la 4,6821 lei.

Cursul francului elvețian a coborât la 4,9961 lei iar cel al lirei sterline a crescut la 5,7496 lei.

Metalul galben creștea la 1.778 – 1.795 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a urcat la 268,8660 lei.

Bitcoin creștea marți la 17.098 – 17.493 dolari iar ether urca la 1.257 – 1.297 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Ca urmare a refuzului total nejustificat al Austriei de a accepta intrarea României în Spaţiul Schengen, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentara-Sindalimenta a hotărât în şedinţa Consiliului Naţional, care a avut loc în perioada 08-10 decembrie 2022, închiderea contului bancar de la BCR, bancă cu acţionariat austriac.

De asemenea, conducerea Sindalimenta recomandă membrilor federaţiei să evite achiziţia de produse ale societăţilor austriece, să nu mai alimenteze cu carburant de la benzinăriile OMV şi să-şi închidă conturilor bancare deţinute la băncile pe care această ţară le are în România.

Decizia Austriei de a bloca accesul României în Spaţiul Schengen este o sfidare inacceptabilă la adresa României şi românilor.

Vorbim despre Austria, o ţară ale cărei companii câştigă în România sute de milioane de euro anual, dar care a refuzat permanent să plătească corect cea ce exploatează aici.

Vorbim despre compania OMV Petrom care a făcut permanent presiuni şi jocuri de culise inacceptabile pentru o ţară care se pretinde campioana democraţiei, de a nu fi majorate redevenţele petroliere. Aşa cum s-a învăţat, vrea in continuare să exploateze pe nimic resursele de petrol şi gaze ale României.

Acum, oficialii austrieci continuă jocul grotesc al democraţiei simulate pe care îl practică nu de azi de ieri, dacă ne gândim la firele nevăzute ale meschinăriei politico-financiară internaţionale care se îmbină din totdeauna la Viena. Se arată surprinşi de boicotul declanşat de români la adresa companiilor cu capital austriac şi afirmă sfidători că problemele economice nu trebuie legate de cele de securitate. Asta demonstrează încă odată dispreţul cu care privesc România şi pe români care pentru Guvernul austriac sunt doar o sursa de profituri imense, obţinute unori chiar apelând la fapte de corupţie, forţă de muncă ieftină etc.

Acest nou episod de sfidare a Romîniei, o ţară care şi-a demonstrat mereu ataşamentul faţă de valorile UE şi NATO, vine în contextul în care Bruxelles-ul face apel la unitatea blocului comunitar în faţa agresiunii Rusiei.

Eşecul integrării în Spaţiul Schengen este însă şi eşecul diplomaţiei româneşti. O diplomaţie aproape inexistentă care şi atunci când este prezentă preferă să stea în genunchi pentru a nu supăra pe nimeni. Nu am văzut până acum pe niciunul dintre guvernanţii noştri să-şi asume acest eşec usturător.

În primul rând vorbim despre preşedintele României, Klaus Iohannis, o ilustră nulitate, ale cărui mandate de preşedinte au fost un eşec total, de la un capăt la altul.

Vorbim despre premierul Ciucă, o persoană lipsită de orice simţ al diplomaţiei, de fineţe în ceea ce înseamnă negocierile politice între state, dar şi despre ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu, ghiocelul credincios al OMV-ului, cel care s-a remarcat pana acum doar prin decizii de creşteri uriaşe ale preţului la energie, închideri de mine şi termocentrale şi evident, facilităţi pentru companiile austriece.

Nu în ultimul rând, trebuie să-l mai amintim şi pe ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ale cărui reuşite în calitate de şef al diplomaţiei externe româneşti se pot rezuma la un singur cuvânt-NIMIC.

Organizaţia noastră apelează la toţi românii pentru solidaritate şi credinţa, astfel încât sa arătăm ţărilor europene forţa şi unitatea românilor.

Numai împreună vom fi puternici!

Dragoş Frumosu, preşedinte Sindalimenta

sursa foto www.newsbucuresti.ro