În Ședința Guvernului din 17 noiembrie 2022 a fost aprobată o Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică.

Prin prezentul act normativ se compensează parțial pierderile înregistrate de producătorii agricoli afectați de seceta pedologică accentuată manifestată în aproape toate regiunile agricole ale țării, pentru suprafețele agricole cultivate în toamna anului 2021.

Resursele financiare necesare implementării schemei sunt de 365,6 milioane lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul MADR pe anul 2022.

În urma rezultatelor centralizării efectuate de către Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul MADR a informațiilor cuprinse în procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, a reieșit un număr de peste 16.000 de fermieri care au fost afectați de seceta pedologică și circa 250.000 ha de culturi înființate în toamna anului 2021 care au fost calamitate în grade diferite de afectare cuprinse între 30% și 100% pe areale agricole importante la nivel național.

Compensațiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maxim 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maxim 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR).

Grantul financiar unitar este în cuantum maxim de 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100% care este prevăzut în procesul - verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuanumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

„Am încheiat procesul de evaluare, care a fost unul extrem de laborios din punct de vedere al constatării la fața locului și am reușit să asigurăm fondurile pentru sprijinul mult așteptat de fermierii afectați de seceta pedologică. Ne dorim ca aceste sume să îi ajute să își acopere o parte din cheltuieli și îi asigurăm că le suntem alături tot timpul, dar mai ales atunci când nevoia o cere”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Pentru evaluarea pagubelor provocate s-a solicitat Administrației Naționale de Meteorologie, precum și Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” realizarea de analize a influenței indicilor climatici asupra evoluției culturilor în condițiile secetei pedologice manifestată pe areale agricole extinse în anul 2022.

Au fost operaționalizate prevederile Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările ulterioare.

În ședința de Guvern din 16 noiembrie 2022 a fost aprobată o Ordonanță de Urgență prin care se instituie o schemă ce are ca obiectiv acordarea unui grant financiar operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor si grăsimilor, a produselor lactate, a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

”Sprijinul destinat producției românești, de maximum 500.000 euro per întreprindere, pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor, fabricarea uleiurilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă este parte a răspunsului guvernamental la dificultățile înregistrate de procesatorii din industria alimentară, ca urmare a declanșării războiului din Ucraina. Alocăm o sumă totală de 200 milioane de euro sub formă de granturi, pentru a compensa parțial creșterea costurilor suportate legate de constituirea stocurilor de materie primă și a costurilor legate de transport, depozitare și procesare”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Beneficiarii schemei sunt operatorii economici care desfășoară activități încadrate în următoarele clase de clasificare: Cod CAEN 1061 - Fabricarea produselor de morărit, Cod CAEN 1041 - Fabricarea uleiurilor și grăsimilor, Cod CAEN 1051 - Fabricarea produselor lactate si a brânzeturilor Cod CAEN 1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Grantul financiar reprezintă suma maximă care se acordă per operator pentru asigurarea unor cantități minime de faină de grâu, mălai, ulei de floarea soarelui, lapte consum și produse lactate și furaje combinate pentru hrana animalelor.

Grantul financiar maxim care se acordă per beneficiar este de 500.000 euro, condiționat de constituirea unor stocuri materie primă pentru procesare, astfel: 14.280 tone de grâu, sau 14.280 tone porumb, sau 9.615 tone de floarea-soarelui, sau 10.000 tone lapte crud materie primă, sau pentru obținerea de furaje combinate 15.600 tone constituite din grâu și/sau orz și/sau porumb și/sau soia și /sau rapiță.

Dacă stocurile constituite sunt mai mici decât cele prevăzute, nivelul grantului financiar se diminuează procentual, în mod corespunzător.

Dacă stocurile constituite de beneficiar sunt mai mari decât cele prevăzute, se acordă nivelul maxim al grantului financiar.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor de stat sunt de 985.740.000 lei și reprezintă echivalentul în lei a sumei de 200.000.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, astfel:

-creditele de angajament necesare înscrierii în program și depunerii cererilor se asigură în cadrul prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022.

-creditele bugetare necesare efectuării plăților beneficiarilor ajutorului de stat se asigură din prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023, în cadrul limitelor de cheltuieli aprobate.

Actul normativ este fundamentat pe Comunicarea CE - Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Comunicării Comisiei Europene din data de 28.10.2022, Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și-a prelungit aplicabilitatea până la data de 31 decembrie 2023.

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 122 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Norvegia – 51 locuri de muncă pentru: muncitor în producție; vopsitor auto; tinichigiu auto; farmacist; sticlar/ şlefuitor sticlă; sticlar/ artizan sticlă;

Finlanda – 50 locuri de muncă pentru: muncitor necalificat – culegător fructe de pădure, alte fructe și legume;

Polonia - 15 locuri de muncă pentru: muncitor depozit – operator stivuitor; asistent producţie; operator maşină CNC;

Malta – 5 locuri de muncă pentru: proiectant arhitect; ajutor bucătar; bucătar şef; ospătar;

Lituania – un loc de muncă pentru: instalator, montator ţevi.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro

Aversiunea față de risc a revenit pe piețele financiare, după incidentul produs de căderea accidentală în Polonia a unei rachete a forțelor antiaeriene ucrainene.

Cursul euro a urcat de la 4,9032 la 9,9209 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,914 – 4,922 lei.

Evoluția economiei românești și a leului va fi influențată, în scurt timp, de posibilitatea intrării în recesiune a statelor din zona euro și Marea Britanie. În schimb, conform unei analize Morgan Stanley, economia americană ar putea evita o astfel de situație, datorită rezistenței pe care o arată piața muncii din Statele Unite.

Conform datelor publicate marți de INS, Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul al treilea cu 1,3% față de cel de al doilea. Comparativ cu perioada similară din 2021 creșterea este 4,7%. Se confirmă astfel impactul suprapunerii șocurilor din sfera ofertei și consecințele evenimentelor din Ucraina (intensificarea presiunilor inflaționiste și a percepției de risc investițional).

În opinia analiștilor Băncii Transilvania, economia României ar putea crește cu dinamici anuale de 4,2% în 2022, 2,7% în 2023, respectiv 4,2% în 2024.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă, evoluție apărută după recentul control efectuat de Consiliul Concurenței la cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a atins în data de 26 octombrie un maxim al ultimilor aproape 13 ani de 8,21% dar a coborât miercurea aceasta la 7,96%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la un vârf de 8,31%, atins în 26 octombrie, la 8,15%. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât la 8,33%, față de un maxim de 8,43% atins în 27 octombrie.

Euro fluctua la jumătatea săptămânii între 1,0334 și 1,0437 dolari, valori apropiate de cele de marți iar cursul monedei americane a urcat de la 4,7020 lei, minimul ultimelor aproape 5 luni, la 4,7176 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,0061 la 5,0226 lei iar cel al lirei sterline de la 5,5750 la 5,6277 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 270,4325 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.771 și 1.784 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat ușor la 4,6942 zloți/euro iar cea a monedei maghiare s-a depreciat la 407,13 forinți/euro.

Intrarea în faliment a platformei de tranzacționare a criptomonedelor FTX și-a temperat efectele negative asupra pieței. Bitcoin se tranzacționa între 16.477 și 16.982 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.210 – 1.266 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 521,1 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 522,1 milioane lei.

Conform prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, este de aşteptat ca Produsul Intern Brut să înregistreze o valoare nominală de 1.396,2 mld. lei în anul 2022 (faţă de 1.372,5 miliarde lei avut în vedere la prima rectificare bugetară).

Deficitul bugetului general consolidat se menţine la 80,1 mld lei, diminuându-se ca procent în PIB, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB.

Execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde lei în scădere faţă de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat de 331,48 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie, contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 373,18 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 18,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,57 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 26,6% din PIB la 27,2% din PIB.

Rectificarea bugetară acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionare, asigură cheltuielile de asistenţă socială. De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, care au impact în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor.

Totodată, se asigură finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică.

Se majorează, de asemenea, sumele alocate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din asistenţă aferentă PNRR.

Detalii aici: https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-16-noiembrie

Ciclul de creștere a dobânzilor interbancare s-a întrerupt după decizia BNR de a majora rata sa de referință cu doar o jumătate de punct procentual la 6,75% și pe cea lombardă la 7,75%. De asemenea, tendința descendentă a fost stimulată de controlul efectuat de Consiliul Concurenței la cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a atins în data de 26 octombrie un maxim al ultimilor aproape 13 ani de 8,21% dar a coborât marțea aceasta la 7,98%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la un vârf de 8,31%, atins în 26 octombrie, la 8,16%. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât la 8,34%, față de un maxim de 8,43% atins în 27 octombrie.

Cursul monedei unice a crescut de la 4,8982 la 4,9032 lei ir tranzacțiile se realizau în culoarul 4,902 – 4,913 lei.

Euro a crescut marți la 1,0313 – 1,0457 dolari, efect al afirmației unui oficial al Rezervei Federale conform căruia instituția va încetini ritmul de creștere al dobânzii politică monetară. De asemenea, investitorii au fost influențați de anunțul făcut de Institutul de cercetare economică ZEW al cărui indice, care măsoară sentimentului economic din Germania pentru următoarele șase luni, a crescut luna aceasta la -36,7 față de -59,2 în octombrie. Aceasta a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,7588 la 4,7020 lei, minim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui iunie.

Moneda elvețiană și-a temperat aprecierea față de cea unică, astfel că media ei a coborât la 5,0061 lei. La rândul ei, lira sterlină a coborât la 5,5750 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 268,4927 lei, efect al deprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 1.769 și 1.783 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 405,80 forinți/euro iar a celei poloneze a pierdut teren la 4,6985 zloți/euro.

Bitcoin încerca să se îndepărteze de minimul de 15.574 dolari, atins miercurea trecută, și se tranzacționa în culoarul 16.516 – 17.094 dolari. Ether se aprecia la rândul său la 1.235 – 1.287 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu