Ultimii doi ani și jumătate au adus multe schimbări în viața de angajat. Pe lângă flexibilitatea la job, munca de la distanță a creat angajaților și un context favorabil pentru a prelua proiecte sau joburi extra și pentru a-și suplimenta astfel veniturile.

Peste 20% dintre cei care au lucrat remote în perioada pandemiei au revenit în prezent la birou, fie complet, fie în format hibrid, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs, lucru care le-a afectat posibilitatea de supra-angajare. Dintre cei care au avut în ultimii ani un job sau proiecte în plus, în prezent doar 25% încă le mai păstrează, în timp ce 19% au renunțat la proiecte între timp. Alți 19% au și în prezent un job secundar ce poate fi făcut după programul de la jobul principal, iar 38% și-au păstrat doar jobul principal.

Angajații care își iau un job în paralel cu cel principal sau se implică în proiecte suplimentare, din care obțin venituri în plus, contribuie la crearea tendinței de supra-angajare, tot mai prezentă în special de când munca de la distanță a luat amploare.

„Datele sondajului arată că supra-angajarea forței de muncă a accelerat în timpul pandemiei, întrucât, în contextul muncii de acasă, angajații au putut folosi timpul petrecut pe deplasarea dintre birou și domiciliu pentru a obține un venit în plus, dar și pentru că acest mod de lucru le-a permis să își organizeze sarcinile diferit de cum ar fi făcut-o în colectivul de lucru. În prezent, candidații care au în continuare un program flexibil sau au făcut tranziția permanentă către munca de oriunde caută modalități de suplimentare a veniturilor, dacă timpul le permite. Totuși, pentru a evita riscul de epuizare și conflictul de interese, este recomandat ca aceștia să aleagă un domeniu diferit de cel de bază și să verifice la departamentul de resurse umane dacă există politici care să interzică acest lucru, pentru a nu-și periclita stabilitatea locului de muncă principal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

Deși motivul principal pentru care aleg să muncească în plus este suplimentarea veniturilor în cazul a 65% dintre respondenți, iar restul de 35% își doresc dezvoltarea aptitudinilor profesionale sau creșterea satisfacției în raport cu munca, aproximativ 70% se tem că două locuri de muncă reduc semnificativ timpul liber. Totodată, printre dezavantaje, respondenții au mai menționat scăderea productivității de la jobul principal și ratarea promovărilor (20%), epuizare psihică (5%) și posibilitatea ca angajatorul principal să afle și acest lucru să ducă la concediere (tot 5%).

„Pe BestJobs, observăm că numărul joburilor în întregime remote a rămas constant anul acesta, în jurul valorii de 10% din total, pe când volumul de joburi hibrid a crescut considerabil, fiind disponibile acum de 5 ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În prezent, pentru aproape 20% dintre joburile active, candidații pot împărți activitatea între birou și spațiul de lucru preferat. Acest mod de lucru a devenit favorit în rândul candidaților, care își doresc în continuare flexibilitatea muncii de acasă, dar care au descoperit și că pot să își diversifice veniturile găsind oportunități suplimentare astfel”, adaugă Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

60% dintre participanții la sondajul BestJobs au spus că au primit oferte direct pentru proiecte extra, în timp ce 30% au căutat pe platformele de recrutare și doar 10% au apelat la rețeaua de cunoștințe. În cazul a peste 63%, angajatorul a știut de proiectele extra/ cele două locuri de muncă. De asemenea, 39% cred că este sustenabil pe termen lung să aibă activități extra pe lângă jobul principal, dacă timpul le permite acest lucru. Această variabilă este înlocuită de volumul de muncă impus în cazul a 25%, în timp ce peste 7% consideră că da, atât timp cât nu le afectează relația cu angajatorul/ ii. Pe de altă parte, peste 28% consideră că nu este sustenabil, deoarece pe termen lung, dezavantajele cântăresc mai mult.

Cu toate acestea, nu toți angajații își mai permit să își ia proiecte extra sau un job secundar, din cauza volumului de muncă mare, a modului de lucru sau a domeniului de activitate solicitant. Din acest motiv, criteriile la care angajații se gândesc atunci când iau în calcul proiecte extra/ un job secundar sunt: să le crească veniturile suficient cât să merite efortul (aproape 30%), să nu fie nevoie de prezență fizică în ambele locuri (peste 25%), să fie în același domeniu cu pregătirea lor sau cu ce își doresc să dezvolte (peste 25%) și de asemenea să aibă un volum de lucru ușor de gestionat (aproximativ 15%).

Sondajul a fost efectuat în perioada octombrie-noiembrie, pe un eșantion de 1.165 de utilizatori de internet din România.

70% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj eJobs au declarat că anul acesta vor oferi angajaților beneficii extrasalariale de sărbători. 7,5% au răspuns ferm că nu au bugetat o astfel de acțiune, în timp de 22,5% nu știu încă dacă vor face sau nu ceva în acest sens. 64,3% au ales primele în bani, care reprezintă, de altfel, și stimulentul cel mai dorit de angajați. 43% vor organiza o petrecere de final de an pentru toată echipa, iar 28,6% dintre angajatori vor achiziționa coșuri cu produse specifice de sezon pentru toți angajații. Alte beneficii menționate de participanții la sondaj au fost voucherele și tichetele cadou, zilele libere suplimentare, tichetele de vacanță și tombolele cu premii.

„A devenit o tradiție ca finalul de an să fie marcat de angajatori cu astfel de recompense pentru angajați și, chiar dacă valoarea pachetelor oferite a fluctuat de la un an la altul, a rămas un obicei de la care companiile nu au abdicat nici măcar în anii mai dificili din punct de vedere economic. Ce am observat, de asemenea, este că rămâne relativ constantă predilecția pentru anumite tipuri de stimulente. Spre exemplu, primele în bani sunt cele mai apreciate de angajați și, prin urmare, rămân și cel mai des oferite”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs România.

Aproape o treime dintre respondenți au declarat că valoarea pachetului de sărbători va fi de peste 1.000 de lei pentru fiecare angajat. 25% au alocat, în acest scop, între 400 și 600 de lei, 14,3% între 200 și 400 de lei, 7,1% între 600 și 800 de lei, iar 3,6% între 800 și 1.000 de lei. 21,4%, în schimb, se vor limita la un buget cuprins între 100 și 200 de lei pentru fiecare angajat din companie.

Un sfert dintre managerii de HR și managerii de departament care au participat la sondaj spun că bugetul pe care l-au avut anul acesta la dispoziție a fost mai mare decât anul trecut, iar 64,3% declară că au sumele alocate au rămas la fel.

„Companiile măsoară constant nivelul de satisfacție a angajaților, iar unul dintre elementele pe care le urmăresc este legat de cum ar putea să crească motivația inclusiv folosind stimulente extrinseci, precum beneficiile. De aceea, i-am întrebat și ce ar oferi angajaților, dacă nu ar avea limită de buget, astfel încât să se diferențieze în piață ca un angajator dezirabil în această perioadă. 65% au pus pe primul loc salariile suplimentare pentru toți angajații, iar pe locul al doilea (menționat de 52,5% dintre manageri) se află săptămâna de lucru de patru zile, cu scurtarea programului la 32 de ore pe săptămână”, mai spune Ana Călugăru.

35% adaugă faptul că angajații ar dori extinderea pachetului de beneficii și către membrii familiei, iar 30% cred că acoperirea cheltuielilor casnice ar fi un beneficiu care le-ar aduce o bilă albă în relația cu angajații și cu candidații. Perioada sabatică, bona ori menajera plătite de companie ar fi alte două beneficii pe care le-ar oferi angajatorii români dacă ar avea un buget considerabil mai mare.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie, pe un eșantion de 120 de respondenți – manageri de HR, manageri de departament, team leaderi și antreprenori.

Leul a avut joi o evoluție pozitivă față de euro, însă a pierdut teren în fața celorlalte monede majore, în timp ce piețele așteptau publicarea datelor privind inflația din Statele Unite, principalul indicator luat în calcul de Rezerva Federală atunci când își stabilește politica monetară.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9052 la 4,8919 lei. În cursul nopții, cotația euro a atins în Asia un minim de 4,877 lei iar transferurile locale se realizau în culoarul 4,888 – 4,899 lei.

Băncile răspundeau la semnalele transmise atât de BNR cât și de Consiliul Concurenței iar dobânzile din piața monetară cunoșteau noi scăderi.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 8,13 la 8,10%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 8,27 la 8,26%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,43 la 8,42%.

Euro a testat miercuri atingerea valorii de 1,01 dolari, care ar fi reprezentat maximul ultimelor două luni. Creșterea a survenit ca un răspuns la rezultatul incert al alegerilor parțiale din Statele Unite.

Joi, cotația a atins un maxim de 1,0043 dolari după care a alunecat la 0,9936 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să crească la 4,9207 lei.

Incertitudinea în privința politicii monetare a Fed și a inflației din SUA a majorat plasamentele în moneda elvețiană, considerată drept un „refugiu” iar media acesteia a urcat de la 4,9560 la 4,9722 lei, în timp ce cursul lirei sterline a crescut la 5,5952 lei.

Metalul galben se tranzacționa între 1.705 și 1.733 dolari/uncie ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să urce la 270,0121 lei.

În regiune, media monedei poloneze se deprecia la 4,7146 zloți/euro iar a celei maghiare se întărea la 401,91 dolari.

În noiembrie trecut, bitcoin se apropia de pragul de 69.000 dolari. Un an mai târziu criptomoneda a scăzut până la 15.686 dolari, maximul zilei de joi fiind de 17.034 dolari. La rândul său, ether a alunecat la 1.084 – 1.225 dolari.

În spatele acestei evoluții negative a monedelor digitale stă decizia platformei Binance de a renunța la preluarea FTX, principala sa rivală sale, ceea a șters miliarde de dolari din bilanțuri. Se demonstrează astfel fragilitatea acestei piețe în fața creșterii dobânzilor, care împing investitorii către plasamentele „clasice”.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 15,32% în luna octombrie a acestui an, de la 15,88% în septembrie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 20,58%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 14,37%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,31%, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna octombrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2022 au crescut cu 1,3%. Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 14,5%. Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2021 este 15,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2021 - octombrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2020 - octombrie 2021) este 12,4%", se spune în comunicatul INS.

Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a tarifelor de 62,64% în octombrie 2022 faţă de octombrie 2021, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ în perioada analizată s-au aflat gazele, cu 40,79%, energia electrică, având un avans al preţurilor de 27,01%, tarifele energiei termice, cu 23,18%, şi combustibilii, cu un plus de 19,72%.

Potrivit datelor INS, alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost zahărul, cu creşteri de 62,64%, uleiul comestibil (+ 43,57%) şi cartofii, cu o majorare de preţ de 40,55%

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian, cu 28,93%, serviciile de apă, canal salubritate - 21,85% şi transportul CFR - 20,92%.

Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,76%, aceasta fiind şi singura ieftinire înregistrată în luna octombrie din acest an faţă de octombrie 2021.

De la lună la lună, în septembrie faţă de august, cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la zahăr - 11,85%, cartofi - 7,91%, ouă - 6,62 şi alte legume şi conserve de legume 6,43.%

Luna trecută, singurul produs alimentar care s-a ieftinit a fost uleiul, preţul înregistrând un recul de 0,03%. De asemenea, combustibilii s-au ieftinit cu 1,06%, aceasta fiind singura ieftinire la mărfuri nealimentare. La servicii se înregistrează de asemenea o ieftinire la transport aerian, cu 19,33%.

Sursa www.agerpres.ro

Perioada analizată a fost marcată de două evenimente locale: ședința de politică monetară și prezentarea Raportului BNR asupra inflației.

C.A. al BNR a majorat rata de referință de la 6,25 la 6,75%/an în condițiile în care inflația va scădea sub pragul de 10% doar din primul semestru din 2024. S-a semnalizat astfel că la ședința din ianuarie viitor ar putea urma o nouă majorare de 0,25 – 0,50 puncte procentuale, în condițiile în care banca centrală „va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”.

Reamintim că ținta de inflație a băncii centrale este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, în timp ce rata anuală de luna trecută a fost, conform INS, de 15,3%, comparativ cu octombrie 2021.

Controlul realizat de Consiliul Concurenței la cele 10 bănci importante ale căror cotații stau la baza calcului indicilor ROBOR a avut ca efect scăderea zilnică a dobânzilor interbancare, care se mențin totuși la maxime ale ultimilor aproape 13 ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut lunea aceasta de la 8,15%, la începutul săptămânii trecute, la 8,0%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât, în aceeași perioadă, de la 8,28 la 8,17%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,44 la 8,36%.

Lunea aceasta, guvernatorul BNR a prezentat Raportul asupra inflației, prilej cu care a declarat că „nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat”. Această afirmație exprimă posibilitatea ca acest an să se încheie sub pragul de 4,95 lei.

Euro a început intervalul la 4,8871 lei și a crescut la jumătatea lui la 4,9052. Lunea aceasta media a urcat de la 4,8902 la 4,8982 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,893 – 4,904 lei.

După creșterea de la sfârșitul săptămânii trecute la 1,0367 dolari, efect a reducerii inflației din Statele Unite, euro se tranzacționa lunea aceasta în culoarul 1,0272 – 1,0350 dolari. Media monedei americane a scăzut de la 4,8955 la 4,7588 lei.

Media francului elvețian s-a mișcat între 4,9422 și 5,0215 lei iar cea a lirei sterline a scăzut de la 5,6124 la 5,5885 lei, cea lunea aceasta fiind stabilită la 5,5928 lei.

Prețul gramului de aur a fluctuat între 262,8262 și 270,0121 lei. Volatilitatea este consecința mișcărilor pe care le-a cunoscut metalul galben, care sunt strâns legate de evoluția monedei americane.

Finalul epocii „banilor ieftini” aruncați „din elicopter” de guverne și marile bănci centrale, care a permis criptomonedelor să atingă maxime istorice (bitcoin se apropia de 70.000 dolari). În prezent, s-au volatilizat din piață peste 2.000 de miliarde de dolari, iar falimentele s-au înmulțit, ultima „victimă” fiind platforma de tranzacționare FTX.

Joia trecută, bitcoin a atins un minim al ultimilor doi ani de 15.574 dolari și se tranzacționa lunea aceasta între 15.804 și 17.138 dolari, zi în care ether fluctua în culoarul 1.172 – 1.287 dolari

Analiza cuprinde perioada 7 – 14 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Cei mai importanți lideri din antreprenoriat, inovație, management, media & marketing și CSR se pregătesc pentru Zilele Biz, festivalul B2B care de 21 de ani dă tonul tendințelor în mediul de afaceri.

Sub sloganul „După noapte, vine zi. Chiar și în business”, pentru o săptămână, centrul B2B al României va fi în București, la Sheraton Hotel, locul unde vom afla cum business-ul românesc merge mai departe.

Între 21 și 25 noiembrie, pe scena evenimentului Zilele Biz vor urca experți recunoscuți pe plan național și internațional. Fiecare dintre cele cinci zile este dedicată unui domeniu cheie, participarea fiind posibilă doar la una dintre ele sau la întregul eveniment, în format fizic, dar și online pe pagina de Facebook Revista Biz. Informații complete pentru înscrierea la Zilele Biz sunt disponibile la adresa zilelebiz.ro/inscriere.

Festivalul de business al României, Zilele Biz, va oferi zilnic cel puțin trei sesiuni concentrate de know-how și informații aplicate pentru antreprenori, profesioniști care doresc să continue să inoveze, manageri, specialiști din media&marketing și din echipele de CSR.

Luni, 21 noiembrie, Ziua Antreprenorilor la Zilele Biz

Prima zi a celui mai important eveniment B2B din România, Zilele Biz, este dedicată antreprenorilor.

Începând cu ora 11.00, pe scena Zilele Biz vor urca antreprenorii care schimbă fața businessului românesc.

În prima sesiune, „FROM LOCAL IDEA TO GLOBAL SUCCESS - THE FORMULA FOR CONQUERING THE WORLD OF STARTUPS” vor fi prezenți antreprenori care au cunoscut succesul la nivel internațional pentru a înțelege cum au descoperit și, mai ales, cum au ales să urmeze oportunități ideale de consolidare a businessului pe piețele internaționale. De cât curaj și determinare este nevoie nu doar ca să „think outside the box”, ci și pentru a fi „out of the box”, vor vorbi Corneliu Bodea, CEO Adrem, Iulian Stanciu, Președinte executiv eMAG, Camelia Șucu, Antreprenor & Fondator ClassIN, Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier și Ovidiu Bîrsă, Director Comercial Edenred România.

A doua sesiune a zilei, „A COLLISION WITH VISION. THE STATE OF STARTUPS IN 2022” explorează, între altele, noile tehnologii, cerințele în contină evoluție ale consumatorilor, schimbările economice, de mediu și sociale produc mutații vizibile în peisajul de business. Invitați sunt Radu Savopol, Cofondator 5 to go, Dragoș Anastasiu, CEO Eurolines România & Founder Rething Romania, Mircea Țiplea, Partner Amrop & Lecturer BISM, Ajay Naqvi, Founder Dealul cu Afine și Cristina Chiriac, Președinta Confederației Internaționale pentru Antreprenoriat Feminin.

Ziua Antreprenorilor la Zilele Biz se va încheia cu discuții aplicate despre leadershipul strategic. „HIGH IMPACT LEADERSHIP FOR ENTREPRENEURS: YOUR VIBE ATTRACTS YOUR TRIBE” îi va aduce pe scena Zilele Biz pe antreprenorii care fac diferența. Pe parcursul unei ore, aceștia vor căuta să răspundă care sunt calitățile și atributele unui antreprenor care e capabil să creeze și susțină comunități sustenabile în jurul ideii sale de business.

Partenerii pentru Ziua de Antreprenoriat la Zilele Biz sunt Banca Transilvania, Edenred, Adrem și Siviero Maria.

Marți, 22 noiembrie, Ziua Inovației la Zilele Biz

Potrivit experților în inovație, cea mai mare sursă de energie neexploatată din lume nu este nici vântul, nici apa sau soarele, ci se află în interiorul companiilor cu potențial de inovare neutilizat, constrâns sau limitat. Este capacitatea de a inova.

Marți, în cea de-a doua zi a festivalului de business al României, discuțiile vor fi în jurul inovației: Cum profităm de capacitatea de inovare din cadrul organizației? Cum inovăm într-un mod profitabil și care creează valoare? Cum atragem atenția consumatorilor prin produsele și serviciile noastre disruptive, care contesta status-quo-ul?

Parteneri pentru Ziua de Inovație la Zilele Biz sunt Philip Morris România, Endava, Carrefour, Arggo, Raiffeisen Bank și Nespresso.

Miercuri, 23 noiembrie, Ziua de Management la Zilele Biz

În cea de-a treia zi a festivalului de business al României, Biz se bazează pe puterea comunității sale pentru a abora noi subiecte de discuție din perspective diferite: am creat un spațiu pentru liderii de business din România pentru a împărtăși idei, a colabora și a rezolva probleme.

În cadrul Zilei de Management, experții vor analiza provocările cruciale cu care se confruntă lumea de business din ziua de astăzi pentru a găsi soluții și pentru a crea un mâine mai bun. Participanții vor avea parte de un mix de perspective fresh asupra celor mai importante probleme cu care se confruntă liderii de astăzi, oferind la finalul Zilei de Management de la Zilele Biz cel puțin o idee gata pentru pus în practică.

Parteneri pentru Ziua de Management la Zilele Biz sunt Penny, NTT Data, Nespresso, Siviero Maria și Danone.

Joi, 24 noiembrie, Ziua de Media&Marketing la Zilele Biz

În cadrul zilei de Media și Marketing, participanții vor descoperi care au fost cele mai responsabile campanii, cele mai creative strategii și eficiente inițiative. Specialiștii vor vorbi despre provocările întâlnite cel mai des și vor oferi soluțiile de care aveți nevoie pentru a avea succes în 2023.

Între altele, Ziua de Media&Marketing la Zilele Biz va oferi modele concrete despre ce înseamnă să fii Community Builder in the Creator Economy, va aborda modul în care strategiile de marketing trec prin schimbări seismice și cum se pot adapta practicienii acestui noi mediu, dar și prezentări ale unor companii care au ținut cont de călătoria consumatorului, de modul în care acesta acționează, gândește și simte prin procesul de cumpărare și vom înțelege de ce CX poate fi un instrument valoros pentru crearea unei experiențe relevante.

Parteneri pentru Ziua de Media & Marketing la Zilele Biz sunt Samsung, Alpha Bank, Sezamo, Siviero Maria, Nespresso și Telekom.

Vineri, 25 noiembrie, Ziua de CSR la Zilele Biz

În cadrul zilei dedicate CSR-ului, participanții la Zilele Biz vor asculta prezentări ale unor speakeri care reprezintă companii-model de bune practici.

Regenerarea este noua paradigmă care trebuie să transforme modul în care gândim și acționăm, în calitate de branduri și persoane, astfel încât să putem implementa schimbările necesare pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, iar Ziua de CSR va oferi o platformă pentru a discuta modul în care sustenabilitatea are și va avea impact asupra modelelor de business, produselor, serviciilor, tehnologiilor, comunităților, inovației și economiei.

Parteneri pentru Ziua de CSR la Zilele Biz sunt LIDL, UniCredit Bank, Electrolux România, Coca-Cola HBC, OMV și Nespresso.

Înscrierile pentru Zilele Biz, deschise online

Zilele Biz, cel mai important festival de business al României, este un eveniment creat de Biz Agency. Din 2002 și până azi, la Zilele Biz s-au format generații de profesioniști în antreprenoriat, management, comunicare și marketing.

Participarea la ediția cu numărul XXI a Zilelor Biz este posibilă și în format fizic, la Sheraton Hotel, înscrierile fiind deschise la adresa zilelebiz.ro/inscriere. Puteți opta pentru participarea doar la una dintre zilele festivalului B2B sau la toate cele cinci, benefiind astfel de un disount substantial, dar și de oportunități de networking cu cei mai importanți specialiști și antreprenori din mediul de afaceri românesc.

Zilele Biz este un eveniment susținut de partenerii media Kiss FM, wall-street.ro, Kooperativa 2.0, 9am.ro, WhitePress, Institutul de Marketing, Doza de Comunicare, 1asig.ro, Cariere, Finzoom, IQAds, Smark, BISM, RetailFMCG.ro, Comunicatedepresa.ro, PR Wave, spotmedia.ro, e-femeia.ro, Femei in Afaceri, More Networking, Career Advisor, Exec-Edu.

Evenimentul este posibil cu susținerea OVN, Dare Digital, Hosterion, Update Production si Ad Production.

Partenerii OOH sunt Blitz TV, Universal Solutions și COCOR.