Reducerea ieșirilor de capital străin din țările aflate la marginea zonei euro, în contextul scăderii aversiunii față de risc, a permis monedelor să se aprecieze față de cea unică.

Cursul euro a coborât de la 4,9360 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9139 lei, lunea aceasta, care reprezintă minimul ultimei luni. În cursul nopții de luni, cotația monedei unice a atins pe piețele asiatice un minim de 4,896 lei. Pe plan local, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,912 – 4,916 lei, cu închiderea la 4,913 lei.

BNR va continua să monitorizeze cu atenție evoluție leului care este folosit drept ancoră antiinflaționistă, în condițiile în care FMI anticipează pentru anul viitor o creștere a prețurilor din România formată tot din două cifre. Vestea pozitivă din scenariul macroeconomic de toamnă al FMI este că economia locală va avea anul viitor un ritm de creștere mai rapid decât cel zonei euro, 3,1% față de 0,5%.

Conform avertismentului Comitetului European pentru Risc Sistemic, „încetinirea creșterii economice și înăsprirea condițiilor financiare afectează dinamica datoriilor suverane pe termen mediu. Îndatorarea publică ridicată rămâne una dintre principalele vulnerabilități macroeconomice în mai multe state membre”.

Evoluția ascendentă a dobânzilor interbancare s-a temperat în ultimele ședințe, în condițiile în care BNR supraveghează cu atenție nivelul lichidității din piață.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut lunea aceasta de la 8,18 la 8,19%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat, la rândul său, de la 8,29 la 8,30% iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,41%.

Volatilitatea euro s-a limitat la culoarul 0,9719 – 0,99 dolari. Tendința de apreciere s-a amplificat vinerea trecută când experții cred că Banca Japoniei a intervenit după ce a fost atins un minim al ultimilor 30 de ani de 151,94 yeni/dolar. La începutul acestei săptămâni, cotațiile fluctuau între 0,9807 – 0,99 dolari. Cursul monedei americane a coborât de la 5,0597 lei, lunea trecută, la 5,0045 lei.

Pe termen mediu și lung se păstrează tendința de apreciere a dolarului, care mărește prețul materiilor prime, inclusiv a inflației. Piețele mizează pe menținere politicii de înăsprirea moderată a politicii monetare a Fed, care ar urma ca la sfârșitul lunii să majoreze dobânda de referință la 3,75 – 4%.

Moneda elvețiană s-a depreciat de la 0,974 la 0,989 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să scadă de la 5,0494 la 4,9896 lei, perioada fiind încheiată la 4,9941 lei.

Posibilitatea ca Rishi Sunak, fost ministru al Finanţelor, să devină noul premier conservator al Marii Britanii a influențat pozitiv lira sterlină. Aceasta s-a apreciat față de euro iar media ei a urcat lunea aceasta de la 5,6081 la 5,6661 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 269,5254 lei, la începutul săptămânii trecute, la 263,5245 lei, la sfârșitul ei, când a fost atins un minim minim al ultimilor doi ani și jumătate de 1.619 dolari. Lunea aceasta, gramul de aur a urcat la 265,0073 lei.

Bitcoin a scăzut vinerea trecută la circa 18.700 dolari iar la începutul acestei săptămâni fluctua între 19.266 – 19.589 dolari. Ether se tranzacționa între 1.333 și 1.369 dolari, după o depreciere la circa 1.260 dolari.

Analiza cuprinde perioada 17 – 24 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre DAEA, a participat în perioada 17-18 octombrie 2022 la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care s-a desfășurat la Luxemburg. 

Totodată, MADR anunță că a fost transmisă oficial Comisiei Europene, prin sistemul electronic pentru schimbul securizat de informații, în data de 18 octombrie 2022, varianta finală a Planului Național Strategic 2023-2027 al României, după operarea și integrarea tuturor observațiilor formulate de Comisia Europeană.

Pe parcursul ultimelor luni a avut loc un proces intens de negociere cu serviciile Comisiei Europene, în vederea clarificării tuturor observațiilor formulate cu privire la Planul Național Strategic, comunicate în luna mai a.c., astfel încât să răspundă cât mai bine cerințelor cadrului normativ european și a exigențelor Comisiei Europene.

Totodată, în vederea respectării principiului parteneriatului, pe parcursul revizuirii Planului au fost organizate dezbateri în cadrul structurilor parteneriale constituite pentru elaborarea Planul Național Strategic.

„Specialiștii din minister, în dialog permanent cu fermierii și cu structurile asociative din domeniu, au putut realiza cel mai important document pentru agricultură și dezvoltare rurală. Dialogul pe care l-am avut cu comisarul Janusz Wojciechowski pe problemele sensibile ne-a ajutat să trecem peste obstacolele momentului. Este documentul programatic pentru perioada 2023-2027, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare și a satului românesc. Subvențiile pe unitatea de suprafață și pe cap de animal, sumele destinate investițiilor în irigații, independența energetică, dotarea cu tehnică agricolă și industria alimentară vor contribui la creșterea și diversificarea producției în vederea asigurării hranei, creșterea veniturilor și reducerea impactului negativ asupra mediului. În vederea realizării acestor obiective, România beneficiază de o sumă de 15,8 miliarde euro pentru perioada 2023-2027”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Documentul programatic prevede circa 6 miliarde euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, 9,78 miliarde euro pentru acordarea subvențiilor în agricultură și 151,7 milioane euro pentru măsuri de piață.

Versiunea finală a PNS 2023-2027 comunicată Comisiei poate fi descărcată accesând următorul link: https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/documente-de-programare.html

Dacă 2021 poate fi considerat un an de sedimentare a schimbărilor apărute după debutul pandemiei, 2022 a adus noi provocări și incertitudini. Cu toate acestea, pe plan profesional, 37% dintre angajații români consideră că nu au fost mari diferențe față de anul anterior, 26% au perceput acest an ca fiind mai rău, în timp pe pentru 31% a fost chiar mai bun, după cum arată cel mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs.

După toate schimbările din anii precedenți, angajații români s-au concentrat cel mai mult în acest an pe creșterea veniturilor pentru a face față scumpirilor (25%), pe găsirea unui nou job (20%), pe dezvoltarea profesională în cadrul poziției actuale (13%), pe regăsirea satisfacției la job (10%), pe evitarea burnout-ului (8%) și pe păstrarea jobului actual (6%).

„Anul 2022 a găsit angajatul român epuizat după atâtea schimbări, dar totodată alert și dornic să reia controlul asupra viitorului său profesional. Cele mai mari provocări din acest an au fost date de contextul economic și de starea de sănătate mintală și emoțională. Tocmai de aceea, observăm că obiectivele sale au fost între a-și crește veniturile și a-și asigura echilibrul emoțional. Datele sondajului arată că nu pare să fie cazul să vorbim despre „quiet quitting”, care ar reprezenta o renunțare tacită la job, ci mai degrabă despre reevaluarea priorităților, despre nevoile ce trebuie îndeplinite și despre decizii asumate. Mai concret, angajații au fost cât se poate de transparenți atunci când și-au dorit un job nou, mai multă flexibilitate sau un salariu mai mare, și nu au decelerat doar pentru a declanșa o astfel de reacție de la angajator”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Totodată, 34% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs declară că au reușit în acest an să restabilească echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în timp ce 28% și-au crescut veniturile. Pentru alții, important a fost să obțină o promovare (14%) sau să ducă la bun sfârșit un proiect dificil (10%).

65% dintre respondenții la sondaj sunt de părere că un angajat ar trebui să își caute un job care să îi aducă satisfacție astfel încât să își dorească să evolueze, în timp ce 25% consideră că trebuie să fie tot timpul proactiv și să încerce să își depășească atribuțiile și numai 7% au spus că trebuie îndeplinite doar sarcinile din fișa postului și nimic în plus.

În perspectivă, o treime dintre angajați spun că și-ar pierde motivația dacă angajatorul nu le-ar mări salariul astfel încât să compenseze scumpirile. Ceilalți au menționat lipsa aprecierilor (17%), stresul (16%), lipsa de împlinire la job (11%) și volumul prea mare de muncă (7%) printre cauzele demotivării.

În ultimele trei luni, pe platforma BestJobs, s-au înmulțit căutările după cuvântul cheie „flexibilitate”, atunci când vine vorba despre noi oportunități de lucru. Întrebați ce reprezintă pentru ei flexibilitatea în raport cu jobul, jumătate dintre respondenți au menționat un program pe care să și-l adapteze după nevoi, cu condiția să termine toate sarcinile la timp. Pentru alți 25%, flexibilitatea are legătură cu relația cu angajatorul, așteptându-se să obțină mai multă înțelegere din partea acestuia, iar pentru ceilalți, acest concept se traduce în posibilitatea de a lucra de oriunde și oricând.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie, pe un eșantion de 1.325 de utilizatori de internet.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

Cu 67.000 de joburi active în ultima lună pe eJobs.ro, piața muncii traversează una dintre cele mai dinamice perioade ale ultimilor ani. Odată cu creșterea numărului de opțiuni disponibile, a crescut și încrederea candidaților în șansele pe care le au pentru găsirea unui nou loc de muncă.

Astfel, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs România, 31,5% dintre respondenți sunt convinși că ar putea să se angajeze în altă parte în cel mult o lună, iar 32,7% în maximum două luni. 23,2% estimează un orizont de așteptare de asemenea scurt, respectiv trei-șase luni, în timp ce doar 8,9% cred că ar avea nevoie de șase luni – un an pentru a-și schimba jobul. Pesimiști cu privire la acest aspect sunt 3,7% din respondenți. Aceștia spun că o nouă angajare ar presupune eforturi de căutare pentru o perioadă mai mare de un an de zile.

În ciuda nivelului ridicat de încredere în oportunitățile pe care le au în acest moment, 59,4% dintre angajații participanți la sondaj au declarat că nu sunt dispuși să își dea demisia fără a avea un plan sigur de rezervă. 19,6% spun că, dacă în piață există suficiente joburi disponibile pentru nivelul lor de pregătire, sunt deschiși să își asume riscul de a-și da demisia fără a avea un plan B. 10,7% ar prefera să rămână o perioadă fără job decât să stea la un loc de muncă unde sunt nemulțumiți și tot atâți recunosc că niciodată nu au avut un plan de rezervă atunci când și-au dat demisia, însă lucrurile s-au așezat, în cele din urmă, în favoarea lor.

„Schimbarea jobului, chiar și în această perioadă eminamente favorabilă pentru candidați, presupune o ieșire, în multe cazuri, chiar brutală din zona de confort profesional și personal. 6 din 10 respondenți asociază acest pas cu ideea de curaj și au nevoie de factori foarte puternic motivatori. Tocmai de aceea, jumătate dintre participanții la sondaj ne-au spus că sunt extrem de calculați și studiază în detaliu toate ofertele primite, de multe ori cerând detalii suplimentare despre companie și echipă. 21% așteaptă până au mai multe oferte pe masă pentru a lua o decizie asumată, iar 13,6% acceptă o ofertă doar dacă salariul este mai mare. 18% au declarat că acceptă pe loc sau în maximum o zi, de teamă ca angajatorul să nu retragă oferta făcută”, detaliază Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Întrebați ce își doresc cel mai mult de la următorul job, 52,6% au răspuns un salariu mai mare. Următoarele criterii menționate, în ordinea importanței, sunt posibilitatea de a avansa în carieră, un loc de muncă mai stabil, un program de lucru mai flexibil, proiecte care să-i motiveze, posibilitatea de a lucra de acasă, mai multe beneficii extrasalariale și colegi mai prietenoși.

„Am vrut să vedem și care sunt șansele pe care o companie le are pentru a-și întoarce din drum un angajat decis să plece în altă parte, așa că am întrebat ce anume i-ar face să se răzgândească. 56,1% ar face acest lucru dacă ar primi o mărire salarială, 13,6% dacă ar putea să aibă un program de lucru mai flexibil, iar 8,3% dacă angajatorul le-ar include mai multe beneficii în pachetul extrasalarial. Schimbarea managerului direct sau a echipei actuale au fost alte argumente aduse de respondenți”, explică Raluca Dumitra.

Referitor la creșterea salarială necesară pentru a reconsidera decizia de a pleca din companie, 7 din 10 angajați spun că ar fi nevoie de un plus de cel puțin 20% față de cât câștigă în prezent. 21% s-ar răzgândi dacă ar primi o majorare de 15% și aproape 9% ar accepta și creșteri mai mici, respectiv de 5-10%.

„Foarte interesant este faptul că vedem candidați cu o abordare din ce în ce mai matură. Astfel, chiar dacă simt că nu mai pot continua la actualul loc de muncă, aleg să nu mai aplice haotic, ci doar pentru posturile pentru care au experiență – situație valabilă pentru 40,5% din respondenți. Sunt în continuare și candidați care aplică la orice post disponibil găsesc, chiar dacă nu îndeplinesc criteriile necesare sau care își dau demisia și explorează apoi ce opțiuni au, însă numărul lor scade de la an la an”, mai spune Raluca Dumitra.

Sondajul a fost realizat în perioada septembrie-octombrie a acestui an, pe un eșantion de 1.850 de respondenți.

În perioada 16 – 22 octombrie 2022, APIA - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a autorizat suma de 741,16 milioane euro pentru un număr de 320.755 de fermieri.

Sursele de finațare sunt: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), la care se adaugă cofinanțarea de la Bugetul Național.

Precizări importante privind plata avansului – Campania 2022:

perioada efectuării plăților în avans este 16 Octombrie - 30 Noiembrie 2022;

avansul reprezintă până la 70% în cazul plăților directe și până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor pentru dezvoltare rurală;

fermierii sunt autorizați gradual pentru plata în avans, iar în intervalul precizat mai sus vor primi finanțare toți beneficiarii care se încadrează pentru plata avansului;

listele zilnice cu fermierii autorizați la plată conțin beneficiari din toate zonele țării, autorizarea nu se face în ordine alfabetică sau pentru toți locuitorii unei localități în aceeași zi;

conform fluxului procedural, după autorizare, fermierii primesc banii în contul bancar indicat într-un interval de câteva zile.

Cuantumurile pentru anul de cerere 2022 au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1209/2022 privind stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri.

Plafoanele financiare pentru anul de cerere 2022 au fost aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1155/2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat ı̂n sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022.

Leul a profitat la jumătatea săptămânii de reducerea aversiunii față de risc și s-a apreciat față de euro, în timp ce indicii ROBOR au cunoscut mici scăderi.

Tranzacțiile din piața valutară se realizau între 4,925 și 4,935 lei ceea ce a făcut ca media monedei unice să scadă de la 4,9357 la 4,9290 lei, minim al ultimei luni.

Nivelul lichidității din piața monetară s-a echilibrat în ultimele zile însă este de așteptat să crească în jurul datei de 25, atunci când începe formarea rezervelor minime lunare în lei ale băncilor iar companiile își achită taxele și impozitele la bugetul de stat.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 8,18%.

În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 8,28 la 8,27%, nivel stabilit la începutul săptămânii, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,40 la 8,39%.

Revenirea din această lună a încrederii investitorilor în economia germană conform indicelui ZEW, care a fost calculat la -59,7 puncte, aproape de minimele istorice atinse în toamna lui 2008, la începutul crizei economice, a asigurat un parcurs mai calm monedei unice, chiar dacă inflația a crescut cu 9,9%

Euro se tranzacționa între 0,9764 și 0,9872 dolari iar cursul monedei americane a crescut de la 5,0185 la 5,0234 lei.

Media monedei elvețiene scădea la 5,0219 lei, în urma deprecierii ei față de euro la 0,979 – 0,983 franci.

Creșterea inflației din Regatul Unit la 10,1% în septembrie, maximul ultimilor 40 de ani, a depreciat lira sterlină față de euro și dolar. În piața locală, media a scăzut ușor la 5,6619 lei, dar este de așteptat ca tendința să se mențină și joi.

Scăderea metalului galben la 1.632 – 1.649 dolari/uncie a împins în jos prețul gramului de aur la 266,3385 la 264,8922 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 412,93 forinți/euro. În schimb, a celei poloneze s-a apreciat la 4,7997 zloți/euro.

Capitalizarea pieței criptomonedelor se ridică la circa 960 miliarde dolari, evoluție la care contribuie, în principal, bitcoin. Moneda digitală evoluează de mai multe săptămâni în culoarul 18.000 – 20.500 dolari și se tranzacționa miercuri între 19.149 și 19.355 dolari. În schimb, ether s-a apreciat în ultimele zile cu circa 1,6% și fluctua între 1.293 și 1.313 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu