Îmbunătățirea neașteptată din această lună a indicelui ZEW, care măsoară încrederea investitorilor din Germania, a redus aversiunea față de risc, evoluție de care a profitat moneda unică și cele aflate la marginea zonei euro, inclusiv leul.

Piața valutară a fost calmă iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,933 – 4,938 lei, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii, iar cursul euro a fost stabilit la 4,9357 lei, față de 4,9360 lei, în ședința precedentă.

După pauza luată la începutul săptămânii, indicii ROBOR au revenit pe creștere însă aceasta a fost modestă. Cu toate acestea nivelul indicilor se menține la valori comparabile cu cele din februarie 2010.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 8,17 la 8,18%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,27 la 8,28%%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a înaintat de la 8,39 la 8,40%.

Euro a avut o evoluție apreciativă marți și a urcat la 0,9812 – 0,9874 dolari, cotații maxime ale ultimelor două săptămâni, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 5,0597 la 5,0185 lei.

Moneda elvețiană se deprecia la 0,978 – 0,981 franci/euro ceea ce a făcut ca media ei să coboare de la 5,0494 la 5,0429 lei.

Dispariția entuziasmului din zilele trecute după decizia lui Jeremy Hunt, noul ministru britanic al Finanţelor, de a anula majoritatea măsurilor fiscale anunţate de către predecesorul său, și care a provocat aprecierea lirei sterline, a împins cursul acesteia de la 5,7057 la 5,6628 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 266,3385 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea monedei americane și faptul metalul galben fluctua între 1.650 și 1.660 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat consistent la 412,52 forinți/euro iar a cea poloneză s-a întărit la 4,8092 zloți/euro.

Piața criptomonedelor se afla și marți pe pierdere. Bitcoin se tranzacționa între 19.482 și 19.695 dolari iar ether evolua în culoarul 1.319 – 1.340 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 16.10.2022, a demarat Campania de plată în avans a fermierilor care au depus Cereri unice de plată în anul 2022.

Cuantumurile pentru anul de cerere 2022 au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1209/2022 privind stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și prin Hotărârea de Guvern nr. 1155/2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat ı̂n sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022 și se regăsec în Anexă.

În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2022/1352 din 3 august 2022 de derogare, pentru anul 2022, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, prevăzut la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2022, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură urmând să finanţeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din FEGA cât şi pentru măsurile finanţate din FEADR.

ANEXĂ

Monitorizată cu atenție de BNR, evoluția leului, folosit drept ancoră antiinflaționistă, a fost ceva mai agitată, cotațiile din piața locală mișcându-se în „dinți de ferăstrău”.

Cursul monedei unice s-a mișcat în culoarul 4,9350 – 4,9360 lei, cel de la începutul acestei săptămâni fiind stabilit la 4,9360 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,933 – 4,939 lei.

La sfârșitul săptămânii trecute, agenția de evaluare Standard&Poor´s a confirmat ratingurile suverane al României la BBB-/A-3, cu perspectivă „stabilă”, decizie care nu va afecta costurile la care se poate împrumuta Ministerul de Finanțe. În urmă cu o săptămână, agenția Fitch a confirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investiţiilor.

Creșterea inflației, care s-a amplificat după atacarea Ucrainei de către Rusia și explozia prețurilor la materiile prime energetice, a impus BNR majorarea constantă a ratei sale de referință de la 1,50%, valoare stabilită în urmă cu un an, la 6,25% luna aceasta.

Indicii ROBOR și cel de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) au preluat acest trend și pun o mare presiune pe cei care au contractat credite.

Dacă în octombrie trecut, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, se situa la 1,5%, luni el a urcat la 8,17%, maxim care nu a mai fost atins din 1 februarie 2010.

La începutul acestei săptămâni, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, stagna la 8,27%, valoare record a ultimilor aproape 13 ani, față de 1,86% în prima ședință din octombrie 2021. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut la 8,39%, comparativ cu 1,96%, în urmă cu un an.

Majorarea indicilor ROBOR a afectat și nivelul IRRC. Valoarea acestuia pentru ultimele trei luni ale acestui an a fost majorată de la 2,65%, în trimestrul al treilea, la 4,06%.

Ușoara scădere a inflației din SUA în septembrie la 8,2%, de la 8,3% în august, și reducerea șomajului cu 3% față de perioada similară din 2021, vor influența deciziile Rezervei Federale. Aceasta ar urma să mărească rata sa de referinţă cu 0,75% la fiecare din următoarele două ședințe ale Comitetului său de politică monetară, care se vor desfășura în 1 și 2 noiembrie, respectiv 13 – 14 decembrie.

În schimb, informațiile conform cărora PIB-ul zonei euro ar urma să se reducă anul viitor cu 1% și creșterea prețurilor din Germania 10,9% an/an, pe fondul șocurilor din sfera ofertei și consecințelor evenimentelor din Ucraina, au afectat evoluția euro.

Euro a scăzut până la 0,9673 dolari și se tranzacționa la începutul acestei săptămâni între 0,9719 și 0,9770 dolari, iar cursul monedei americane a fost stabilit la 5,0597 lei.

Media francului a scăzut lunii la 5,0494 lei, după creșterea de la mijlocul săptămânii trecute la 5,1107 lei.

Decizia lui Jeremy Hunt, noul ministru britanic al Finanţelor, de a anula majoritatea măsurilor fiscale anunţate de către predecesorul său, a avut ca efect stabilizarea lirei sterline față de dolar și euro, iar cursul a fost stabilit lunea aceasta la 5,7057 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la sfârșitul perioadei la 269,5254 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.649 și 1.664 dolari.

Ușoara creștere a apetitului pentru risc a ridicat luni cotațiile bitcoin la 19.165 – 19.579 dolari iar pe cele ale ether la 1.296 – 1.325 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Luni, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene au fost semnate primele 30 de contracte pentru investiţii în retehnologizarea IMM-urilor, finanţate în cadrul Măsurii 411 prin Programul Operaţional Competitivitate. Valoarea acestor contracte este de aproape 47 milioane de euro, din care peste 43 de milioane de lei sunt în cadrul schemei de ajutor de stat şi 3,5 milioane lei prin schema de minimis.

Măsura 4.1.1, reglementată prin OUG nr. 82/2022, este una dintre formele de sprijin pe care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene le-a lansat în această perioadă pentru a susţine mediul de afaceri în circumstanţele excepţionale create de manifestarea la nivel global a efectelor generate de pandemia de COVID-19, crizele de consum şi crizele produse de războiul din Ucraina.

La eveniment au participat ministrul Marcel Boloş, secretarul de stat Csilla Hegedus, reprezentanţi ai Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Competitivitate, precum şi ai companiilor selectate pentru finanţare.

"Marcăm astăzi o premieră în domeniul fondurilor europene, prin semnarea acestor contracte de finanţare într-o perioada relativ scurtă de la momentul lansării apelurilor, iar acest lucru a fost posibil prin digitalizarea întregului proces de depunere şi evaluare a cererilor, prin platforma IMM Recover. Astfel, dacă în "procedura clasică" depunerea şi evaluarea celor peste 2.500 de cereri depuse ar fi durat între 1-2 ani, iată că semnăm aceste 30 de contracte în mai puţin de două luni de la momentul lansării apelurilor. Ne-am propus ca, până la sfârşitul acestui an, să semnăm toate contractele pentru proiectele depuse în cadrul măsurii 411. Nevoia de sprijin pentru IMM-uri este una legitimă şi reală, fiind cu adevărat coloana vertebrală a economiei româneşti, de aceea Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a pregătit măsuri în valoare de peste 2 miliarde de euro destinate companiilor şi autorităţilor locale, prin apeluri deja lansate sau care urmează să fie lansate în perioada următoare. Mâine mai lansăm un apel pe eficienţă energetică, iar pe 25 octombrie dăm strartul măsurii 411 BIS. Îi felicit pe toţi cei care au obţinut finanţare şi le urez mult succes în implementarea proiectelor", a declarat ministrul Marcel Boloş.

Apelurile de proiecte pentru Măsura 411 au fost lansate în luna august, în cadrul schemei de ajutor de stat fiind depuse 2.517 de cereri de finanţare, iar bugetul total alocat acestei măsuri este de aproximativ 400 milioane de euro.

Ce se tipuri de investiţii sunt finanţate prin Măsura 4.1.1. din Programul Operaţional Competitivitate:

a) modernizarea/echiparea/racordul la utilităţi publice/eficienţă energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităţilor de producţie/servicii existente, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producţie/servicii pentru care nu este necesară obţinerea de autorizaţii de construire în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare;

b) dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficienţă energetică necesare activităţii de producţie şi servicii precum şi alte achiziţii de bunuri de această natură care sunt necesare capacităţilor de producţie/servicii existente.

Alte măsuri de sprijin finanţate din fonduri europene

MIPE are în implementare în această perioadă mai multe măsuri destinate sectorului antreprenorial, după cum urmează:

Măsura 4.1.1 BIS: 300 de milioane de euro pentru retehnologizarea IMM-urilor din sectorul agricol şi din domeniul construcţiilor

Proiectele aferente apelului vor finanţa investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă şi vor avea ca activităţi eligibile:

a) modernizarea/echiparea/racordul la utilităţi publice/ eficienţă energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităţilor de producţie existente, precum şi pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producţie pentru care nu este necesară obţinerea de autorizaţii de construire în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare;

b) dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficienţă energetică, necesare activităţii de producţie, precum şi alte achiziţii de bunuri de această natură care sunt necesare capacităţilor de producţie existente.

În această perioadă se desfăşoară procedura de preînscriere, în care potenţialii beneficiari se pot înrola în aplicaţia IMM Recover şi pot pregăti documentele, iar lansarea apelului de proiecte va avea loc în 25 octombrie.

Mai multe detalii sunt disponibile aici - https://bit.ly/3ekcv9T.

500 milioane euro pentru eficienţa energetică la nivelul IMM-urilor şi întreprinderilor mari

Granturile au valoarea minimă de 50.000 euro şi respectiv valoarea maximă de 500.000 euro, cu excepţia celor acordate în baza schemei de minimis, unde valoarea maximă este de 200.000 euro. Bugetul alocat se defalcă la nivelul fiecărui apel de proiecte, respectiv la nivelul fiecărei scheme de ajutor de stat/de minimis.

Cele 500 de milioane de euro sunt împărţite pentru următoarele scheme:

1) Schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor şi a întreprinderilor mari în implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor industriale şi construcţiilor anexe şi a clădirilor pentru prestări servicii şi construcţii anexe la nivelul întreprinderilor - 200 milioane de euro;

2) Schemă de stat pentru investiţii destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul întreprinderilor - 200 de milioane de euro;

3) Schemă de ajutor de minimis pentru eficienţă energetică la nivelul întreprinderilor - 100 de milioane de euro.

Data estimată până la care vor fi încheiate contractele de finanţare pentru aceste trei tipuri de măsuri este 15 ianuarie 2023.

347,5 milioane de euro pentru digitalizarea IMM-urilor, prin PNRR

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator de reforme şi investiţii anunţă lansarea spre consultare publică a Ghidului pentru o măsură de 347,5 milioane de euro pentru digitalizarea IMM-urilor.

Prin această măsură se oferă granturi de până la 100.000 euro pentru sprijinirea IMM-urilor în adoptarea tehnologiilor digitale a fost lansat în consultare publică la începutul lunii octombrie (detalii, aici: https://bit.ly/3CCBw8f)

Activităţile sprijinite în cadrul investiţiei/operaţiunii sunt:

achiziţii de hardware TIC;

achiziţii de echipamente pentru automatizări şi robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluţii digitale;

dezvoltarea şi/sau adaptarea aplicaţiilor software/licenţelor, inclusiv soluţiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;

achiziţii de tehnologii blockchain;

achiziţii de sisteme de inteligenţă artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;

achiziţionare website de prezentare;

achiziţia de servicii de tip cloud şi IoT;

instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;

consultanţă/analiză pentru identificarea soluţiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare publică Ghidul solicitantului condiții specifice de accesare a fondurilor pentru eficiență energetică la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritara 11, Obiectivul Specific 11.1 Eficiență energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu al întreprinderilor.

Schemă de stat pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul întreprinderilor – 200 de milioane de euro

Se finanțează:

– investiții în echipamente/utilaje/dotări specifice necesare pentru obținerea de energie din surse regenerabile (cu excepția biomasei) destinate consumului propriu de energie, care se încadrează în capacitatea de producție specifică prosumatorului definit potrivit art. 3 pct. 95, din Legea nr. 123/2012 energiei electrice și a gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea surselor definite la art. 2 lit. m) din Ordonanța de Urgență nr. 112/2022.

– investiții în lucrări de modernizare/reabilitare/creșterea puterilor instalate, înțelegând prin aceasta adăugarea la instalațiile de cogenerare/trigenerare existente a unor instalații noi de producere a energiei din surse regenerabile de energie.

Bugetul alocat este 200.000.000 euro și reprezintă fonduri externe nerambursabile asigurate prin Fondul de Coeziune în valoare de 170.000.000 euro și bugetul de stat în valoare de 30.000.000 euro.

Această schemă cuprinde două apeluri de proiecte, după cum urmează:

– Măsuri de ajutor de stat pentru producție din surse energie regenerabile

Apelul se deschide la 18 octombrie 2022, ora 10.00 și se închide la 1 noiembrie 2022, ora 17.00.

Alocarea este de 115.000.000 euro echivalent a 569.250.000 lei, din care 97.750.000 euro, echivalentul a 483.862.500 lei, finanțare europeană prin Fondul de Coeziune (FC), respectiv 17.250.000 euro, echivalentul a 85.387.500 lei, contribuția națională prin bugetul de stat.

– Măsuri de ajutor de stat pentru producție din surse energie regenerabile – clasa CAEN 10,11 (parțial).

Apelul se lansează la 18 octombrie 2022, ora 10.00, iar închiderea este programată la 1 noiembrie 2022, ora 17.00.

Alocarea este de 85.000.000 euro echivalent a 420.750.000 lei (la un curs mediu de schimb de 1 euro = 4,95 lei), din care 72.250.000 euro, echivalentul a 357.637.500 lei, finanțare europeană prin Fondul de Coeziune (FC), respectiv 12.750.000 euro, echivalentul a 63.112.500 lei, contribuția națională prin bugetul de stat.

În cadrul apelurilor de proiecte lansate se asigură finanțarea în valoare minimă este de 50.000 euro și maximă de 500.000 euro.

Precizăm că proiectele ce vizează stocarea energiei nu sunt eligibile în cadrul apelurilor de proiecte lansate prin prezentul ghid. De asemenea, achiziționarea de pompe de căldură sau panouri fotovoltaice este eligibilă ca și cheltuială eligibilă pentru această categorie de investiții.

Ghidul Solicitantului, aici

https://www.fonduri-ue.ro/.../poim-ghidul-solicitantului...

Toate informațiile necesare se găsesc pe site-urile Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: www.fonduri-ue.ro ; https://mfe.gov.ro

Vineri, 14 octombrie 2022, a avut loc prima livrare de legume de la producătorii români către magazinele Carrefour România, intermediată de Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea. Astfel, 12 tone de legume (cartofi, varză albă, varză roșie și dovleac plăcintar) preluate de la producătorii autohtoni au fost livrate direct la unul dintre depozitele retailerului francez din comuna Chiajna, județul Ilfov, pentru a fi introduse în circuitul comercial.

”Am demarat acest proces amplu, după ce săptămâna trecută am asistat la primul contract semnat între un producător român și conducerea Casei de Comerț Unirea, iată că vedem astăzi, concret, cum sunt livrate legume românești către un mare retailer din România. Se încheie contracte, pentru a fi furnizată marfă fără sincope, astfel încât fluxul comercial să se poată desfășura în cele mai bune condiții. Casa de Comerț merge către producători, preia produsele disponibile și le duce în rețele de magazine. Salut faptul că retailerii își îndreaptă atenția către produsele românești și sunt deschiși la colaborare. Toată lumea are de câștigat prin valorificarea producției pe care o obțin bravii noștri agricultori. Vom folosi toate mijloacele pentru promovarea și valorificarea produselor românești”, a afirmat Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

La rândul său, Alina GAMAUF, Membru în Comitetul Executiv Carrefour România, a declarat „Carrefour, prin filosofia Act for Food, susține producătorii, cu scopul de a le oferi clienților produse proaspete, sănătoase și crescute local. La nivel național, echipele noastre de achiziții, programe și responsabilitate socială lucrează integrat pentru a crea un ecosistem sustenabil de parteneriate cu producătorii locali. În acest moment, eforturile noastre ne-au confirmat poziția de lideri pe segmentul fresh, cu peste 1.300 de fermieri români, dintre care peste 600 producători sunt ultra locali. Ne bucurăm să oferim sprijin Casei de Comerț Unirea și vom continua să susținem antreprenoriatul local românesc prin alegeri responsabile, care fac bine comunităților din jur.”

”Este un prim pas pe care îl facem în crearea unui mecanism comercial funcțional care să ducă la valorificarea superioară a resurselor şi a producţiei agricole naţionale. Avem deja un portofoliu substanțial de producători și fermieri români cărora, pe bază de contract, le recepționăm marfa și le virăm imediat plățile pentru marfa distribuită, iar mai departe ne ocupăm de tot ce înseamnă relația cu lanțurile de retail. Astfel, producătorii au siguranța financiară atât de necesară pentru continuarea activității, iar marile lanțuri de magazine au asigurat fluxul de stocuri fără sincope”, a explicat Mariana COTOI, director general al Casei de Comerţ Agroalimentar Unirea.

Livrările de produse agroalimentare se vor desfășura cu o frecvență săptămânală, reprezentanții Casei de Comerț Agroalimentar Unirea continuând discuțiile și cu alte lanțuri de magazine din România pentru a se încheia contracte de colaborare, în beneficiul tuturor părților implicate.

Sursa text și foto www.madr.ro