Decizia luată miercuri de Rezerva Federală americană la finalul ședinței de politică monetară de a majora rata dobânzii de referință, a treia oară consecutiv, cu 75 puncte bază la 3,00 – 3,25%, a avut ca efect aprecierea rapidă a dolarului față de euro.

Măsura luată de Fed are scopul de a contracara creșterea inflației și de revenire a acesteia spre nivelul țintă și a depreciat euro până la 0,9809 dolari, nou minim al ultimilor 20 de ani.

În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,9764 lei, record stabilit miercuri, la 5,0103 lei, nou maxim istoric.

Cursul euro a scăzut ușor de la 4,5436 la 4,5412 lei. Cotațiile din piață au fluctuat în „dinți de ferăstrău” între 4,939 – 4,944 lei, semn că BNR a început să intervină pentru a stabiliza din fașă eventualele mișcări de depreciere a leului, profitând și de majorarea ofertei de valută din partea exportatorilor care urmează să achite taxele și impozitele la bugetul de stat.

Nu doar Fed a majorat dobânda sa de politică monetară. Banca Națională a Elveției a decis joi să aducă rata de referință în zona pozitivă, după aproape opt ani în care aceasta a fost negativă, și a crescut-o de la -0,25% la 0,5%.

După o apreciere la 0,9463 moneda elvețiană a scăzut la 0,9715 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să coboare de la maximul istoric de 5,1663 lei la 5,1334 lei.

Lira sterlină a scăzut la un nou minim al ultimilor 37 de ani de 1,1212 dolari. Evoluția față de euro a fost însă de apreciere, ambele economii pregătindu-se să intre în recesiune, astfel că media lirei a crescut de la 5,6466 la 5,6620 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit la 7,91%, după creșterea de miercuri la 7,92%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,07% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,22 la 8,21%.

După o scădere la 1.657 dolari, uncia a crescut la 1.684 dolari. Adăugând și aprecierea monedei americane, prețul gramului de aur a urcat la 268,9491 lei.

Bitcoin fluctua între 18.375 și 19.290 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 1.238 – 1.312 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Marţi, 20 septembrie 2022, la sediul Guvernului, în prezenţa Prim-ministrului României, domnul Nicolae Ionel Ciucă, ministrul Finanţelor, domnul Adrian Câciu şi reprezentanţii celor trei fonduri de garantare mandatate să deruleze IMM Invest Plus, au semnat convenţiile de implementare ale schemei de ajutor de stat şi a componentelor sale: IMM Invest Romania, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation şi Rural Invest.

"Am semnat astăzi convenţiile de finanţare pentru operaţionalizarea IMM INVEST PLUS, unul dintre cele mai mari programe de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, aprobat deja la nivel european. Este un parteneriat onest între Guvern şi mediul de afaceri, prin care vom pune la dispoziţia economiei româneşti 4 miliarde de euro, un sprijin consistent pentru firmele afectate de războiul din Ucraina.Vom depăşi această situaţie doar împreună cu mediul de business. Dezvoltarea Programului IMM INVEST PLUS este rod al consultărilor noastre. Am majorat plafonul total al garanţiilor cu peste 10 miliarde lei, pentru a pune la dispoziţia antreprenorilor soluţii de protejare a investiţiilor şi a locurilor de muncă. În situaţie de criză există o singură soluţie: investiţii! Prin tot ce facem, continuăm, la nivelul Guvernului, să susţinem mediul de afaceri şi să valorificăm toate resursele de la bugetul de stat şi din fonduri europene pentru a menţine dinamica economiei româneşti", a declarat prim ministrul Nicolae Ionel-Ciucă.

Programul IMM Invest Plus reprezintă cea mai mare finanţare aprobată de Comisia Europeana în baza Cadrului Temporar - Ucraina, iar mobilizarea resurselor disponibile pentru mediul de afaceri din România va contribui la atragerea de capital, cu cele mai mici costuri de finantare de pe piata, pentru un numar estimat de beneficiari de aproape 25.000.

"Imm Invest, Imm Prod, Garant Construct, programe lansate în baza Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul pandemiei COVID 19, au reprezentat un sprijin esenţial pentru mediul antreprenorial românesc, de aceea si continuă, şi continuă cu o finanţare mult mai mare. Dorim să menţinem acest nivel de interes din partea antreprenorilor şi din partea finanţatorilor, pentru că în general, în situaţiile complicate, diferenţa o face încrederea, daca există încredere între entităţile care fac parte dintr-un angrenaj, atunci acele situaţii vor găsi raspuns în soluţii concrete, iar noi avem soluţii concrete: finanţarea obiectivelor de investiţii şi crearea de locuri de muncă, pentru dezvoltare. Sunt convins că acest plafon de 17, 5 miliarde lei pe care l-au primit astăzi cele trei fonduri de garantare, constând în garanţii de stat, la care se adaugă granturi în valoare de 1,9 miliarde lei, vor fi epuizate până la finalul anului. Modul în care s-a desfăşurat programul cu garanţii de stat, reprezintă un bun exemplu pentru anul viitor, aşa încât putem decide să finanţăm mai mult economia prin astfel de programe. Depinde foarte mult cum răspunde mediul antreprenorial, de aceea vă incurajez să aplicaţi în IMM Invest Plus, accesând una din componentele acestuia şi să apelaţi la unul dintre cele trei fonduri de garantare FNGCIMM, FRC şi FGCR, pentru a avea mai multe soluţii de finanţare cu garanţii de stat", a declarat ministrul finanţelor, domnul Adrian Câciu.

Reprezentanţii instituţiilor financiare prezente la ceremonie, au apreciat parteneriatul dintre Guvernul României, FNGCIMM, mediul antreprenorial şi cel bancar, care a condus la implementarea cu succes a programului IMM Invest Romania în anii 2020-2022 şi au dat asigurări că vor susţine în continuare finanţarea economiei, păstrarea locurilor de munca şi efortul comun pentru dezvoltarea României.

Informaţii suplimentare despre Programul IMM Invest Plus

Procentul de garantare poate atinge până la 90% din valoarea împrumutului. Durata maximă a finanţărilor va fi de 72 de luni pentru creditele de investiţii şi de 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru. Ajutoarele de stat pot ajunge până la 500.000 Euro/întreprindere/UAT, cu excepţia domeniului producţiei primare de produse agricole unde beneficiarii pot primi până la 62.000 euro/întreprindere sau de 75.000 euro pentru beneficiarii din domeniul acvaculturii şi pescuitului.

Componenta IMM Invest Romania facilitează accesul la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiţii sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanţarea altor credite de investiţii sau cheltuieli destinate achiziţiei de părţi sociale şi acţiuni.

Componenta AGRO IMM Invest este dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

Componenta IMM Prod are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, din zona urbană care activează în sectoare productive.

Componenta Garant Construct are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, susţinerea investiţiilor în domeniul energiei verzi şi alinierea la obiectivele de mediul implementate de:

1. IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcţiilor, inclusiv start-up-uri, precum şi arhitecţi şi birouri individuale de arhitectură
2. Unităţi Administrativ Teritoriale (municipii, oraşe, comune).

Componenta INNOVATION are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru companiile româneşti mici şi mijlocii, precum şi pentru cele cu capitalizare de piaţă medie, inovative şi/sau care îşi promovează produsele şi serviciile destinate exportului.

Semnarea de către președintele Putin a unui decret de mobilizare parţială a rezerviștilor ruși și afirmația acestuia că dispune de armamentul necesar „pentru a răspunde” ameninţărilor occidentale, a provocat amplificarea aversiunii față de risc și creșterea plasamentelor în active considerate drept sigure, precum dolarul american, francul elvețian sau yenul japonez.

Indicele dolarului american față de un coș al al altor principale şase monede, a urcat la 110,87 puncte, un nou maxim al ultimilor 20 de ani.

Euro a fost una dintre cele mai afectate monede și s-a depreciat la 0,9884 – 0,9978 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să atingă un nou maxim de 4,9764 lei.

Vânzările de monedă unică au făcut ca cea elvețiană să se aprecieze până la 0,9534 franci/euro astfel că media ei a urcat de la 5,1035 la 5,1663 lei, care reprezintă un nou record.

Cursul euro a crescut la jumătatea săptămânii de la 4,9313 la 4,9436 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,94 – 4,948 lei.

Este de așteptat ca BNR să apere din nou pragul de 4,95 lei, care reprezintă principalul prag de rezistență începând cu septembrie trecut, când a fost atins maximul de 4,9495 lei.

Pentru a obține acest rezultat, banca centrală va avea la dispoziție și valuta obținută prin emisiunile de euroobligațiuni cu scadența la 4 ani cu o dobândă de 5,1%/an, respectiv la 7 ani cu o dobândă de 6,7%/an. Finanțele au atras de pe piețele externe o sumă de 1,35 miliarde euro, fiind a patra operațiune de acest tip lansată în acest an.

Perspectiva ca inflația să depășească la sfârșitul anului prognoza BNR de 13,9%/an, a avut ca efect o creștere ușoară a dobânzilor interbancare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,91%, valoare stabilită vinerea trecută, la 7,92%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,06 la 8,07% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 8,20%, nivel stabilit la începutul acestei săptămâni, la 8,22%.

Lira sterlină a scăzut până la 1,1304 dolari, minim al ultimilor 37 de ani, dar evoluția față de euro a fost de apreciere astfel că media ei a urcat la 5,6466 lei.

Chiar dacă cererea de metal galben nu s-a majorat semnificativ, uncia fiind cotată în culoarul 1.662 – 1.676 dolari, aprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să urce la 267,8972 lei.

Monedele din regiune aveau o mișcare asemănătoare cu a leului. Media celei maghiare s-a depreciat la 403,14 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7449 zloți/euro.

Bitcoin scădea la 18.806 – 19.275 dolari iar ether la 1.317 – 1.360 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

În ședința Guvernului din data de 21 septembrie 2022, au fost aprobate plafoanele alocate schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, precum și cuantumul acestora, pentru anul de cerere 2022.

Prin actul normativ adoptat se aprobă plafonul de 185.483.810 euro, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2022, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, repartizat astfel:

a) 1.680.000 euro, pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte;

b) 13.125.000 euro, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne;

c) 71.300.000 euro, pentru speciile ovine/caprine;

d) 99.324.810 euro, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

e) 54.000 euro, pentru specia viermi de mătase.

Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor menționate anterior la efectivul de animale eligibile/kg gogoși crude de mătase eligibile.

”Crescătorii de animale care beneficiază de sprijinul cuplat în sectorul zootehnic vor primi, în premieră anul acesta, avansul APIA. Ministerul Agriculturii a făcut demersuri în acest sens, iar Comisia Europeană a aprobat, astfel încât în anul 2022, avansul pe care îl pot solicita fermierii noștri este de 70% din suma cuvenită”, a declarat ministrul Petre DAEA.

Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, cu rambursare din FEGA, în limita sumelor aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anii 2022 și 2023.

Sursa www.madr.ro

Aceste măsuri vizează sprijinirea integrării pe piața muncii pentru categoriile vulnerabile, printre care tineri, șomeri și persoane inactive

Angajatorii care încadrează în muncă persoane defavorizate beneficiază de o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, a lansat astăzi 3 apeluri de proiecte, în valoare totală de 117 milioane de euro, pentru sprijinirea calificării profesionale pentru meserii de bază și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile.

„Ne confruntăm cu următoarea situație: Pe fondul condițiilor dificile generate de criza economică la care se adaugă progresul tehnologic și, nu în ultimul rând, îmbătrânirea populației, economia românească trebuie să gestioneze probleme serioase în domeniul utilizării forţei de muncă, cu o serie de distorsiuni pe piaţa muncii, care se traduc prin coexistenţa unui deficit de forţă de muncă. Venim cu acest pachet de măsuri personalizate de 117 milioane de euro pentru a răspunde nevoii de creştere a gradului de informare şi educare a populaţiei, adresate mai ales celor vulnerabili. În același timp, reușim astfel să susținem meseriile de bază din economia națională”, a transmis ministrul Macel Boloș.

Apelurile lansate astăzi sunt următoarele:

– apelul competitiv „Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieței muncii”, aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, în valoare de 60 de milioane de euro.

– apelul non-competitiv „Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din mediul rural”, aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, în valoare de 50 de milioane de euro.

– apelul non-competitiv „Măsuri pentru tinerii NEET II- Subvenționarea locurilor de muncă”, aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 2 – Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs, în valoare de 7 milioane de euro.

„România încă se confruntă cu provocări majore pe piața muncii, atât în ceea ce privește ocuparea, cât și sărăcia. Sunt probleme cauzate, pe deoparte de contextul economic general, dar și de legătura slabă a sistemului de educație cu cererea reală de competențe și lipsa de experiență în muncă, fapt care duce la rate reduse de inserție pe piața muncii. Prin lansarea acestor apeluri de proiecte ne concentrăm asupra priorităților imediate pentru România, reprezentând o sursă importantă de investiții privind ocuparea forței de muncă, educația, combaterea sărăciei și sprijinirea serviciilor sociale”, a transmis secretarul de stat Bogdan Simcea.

60 de milioane de euro pentru formare profesională în meserii de bază

În cadrul apelului „Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieței muncii”, se vor finanța programe de formare în meserii necesare angajatorilor ce activează în unul din următoarele sectoare economice: turism și eco-turism, textile și pielărie, lemn și mobilă, construcții, industrie auto și componente, procesarea alimentelor și a băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultura, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.

Proiectele se adresează unui grup țintă de aproximativ 6.000 de beneficiari, șomeri și persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație.

Bugetul total al apelului este de 60 de milioane de euro, iar activitățile eligibile sunt: servicii de informare și consiliere profesională, servicii de mediere a muncii, programe de formare profesională, evaluarea și certificarea competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale sau șomeri de lungă primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

Cererile pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 începând de astăzi până la de 20 octombrie 2022, ora 16.00. Detalii, aici: https://bit.ly/3dpYozw

50 de milioane de euro pentru măsuri de ocupare pentru regiunile mai puțin dezvoltate

Apelul de proiecte ”Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din mediul rural” vizează regiunile mai puțin dezvoltate și se adresează unui grup țintă care cuprinde șomeri şi persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrători vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație, cetățeni români aparținând minorității roma, persoanele din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență.

Bugetul total este de 50 milioane de euro, iar măsurile de ocupare finanțate includ stimulente financiare (subvenții) pentru a crea noi locuri de muncă sau a le ocupa pe cele existente cu persoane din grupurile vulnerabile, prime de mobilitate și de activare pentru persoanele care găsesc un loc de muncă într-o altă zonă/regiune.

Cererile pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 începând de astăzi până la 30 septembrie 2022, ora 16.00. Detalii, aici: https://bit.ly/3xzdzNG

7 milioane de euro, sprijin pentru integrarea tinerilor pe piața muncii

Apelul non-competitiv „Măsuri pentru tinerii NEET II- Subvenționarea locurilor de muncă” se adresează tinerilor NEETs absolvenți ai unor instituţii de învăţământ, cu vârsta între 16-29 ani, cu domiciliul sau reședința în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest, înregistrați și profilați de către Serviciul Public de Ocupare, cu accent pe tinerii NEET din mediul rural și cei aparținând minorității rome.

Sunt acordate subvenții angajatorilor care încadrează în muncă pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, pe o perioadă de 12 luni, în cuantumul de 2.250 lei, stabilit prin Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Bugetul total al apelului este de 7 milioane de euro, iar cererile pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 începând de astăzi până la 30 septembrie 2022, ora 16.00. Detalii, aici: https://bit.ly/3UhRCMN.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale aduce la cunoştinţa beneficiarilor publici decizia emisă de Comisia Europeană în data de 12 septembrie 2022 privind aprobarea modificării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, prin care sunt aplicabile beneficiarilor PNDR prevederile Ordonanţei de Urgenţă (OUG) nr. 64/ 2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Astfel, începând cu 13 septembrie - data de referinţă de la care curg termenele prevăzute în OUG 64/ 2022, autorităţile publice şi Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) care derulează investiţii finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) îşi pot ajusta valoarea proiectelor aflate în curs de implementare în conformitate cu prevederile OUG 64/ 2022.

Menţionăm că, la nivelul AFIR, actul normativ privind ajustarea preţurilor se aplică beneficiarilor care implementează proiecte în cadrul submăsurii 4.3, respectiv componentele privind infrastructura de irigaţii şi infrastructura de acces agricolă, submăsurii 7.2 Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, submăsurii 7.6 Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural şi submăsurii 19.2 Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, pentru beneficiarii care au derulat achiziţii publice.

"Ca urmare a modificării PNDR pentru a permite aplicarea prevederilor OUG 64/ 2022, beneficiarii submăsurilor 4.3 irigaţii, 4.3 acces agricol, 7.2, 7.6 şi 19.2 pot încheia acte adiţionale la contractul de finanţare pentru majorarea cu maximum 25% a valorii eligibile a proiectului, dar fără a depăşi valoarea sprijinului public nerambursabil specifică fiecărei submăsuri, conform fişei tehnice din noua versiune a PNDR 2020", a precizat Directorul general al AFIR, Dorin OPREANU.

Pentru mai multe clarificări legate de actualizarea valorii contractelor de finanţare, AFIR va pune la dispoziţia beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în perioada imediat următoare, un îndrumar privind aplicarea OUG 64/ 2022 în cazul proiectelor finanţate din FEADR. Documentul va avea caracter strict orientativ şi nu va suplini reglementările legale, pe care beneficiarii sunt obligaţi să le respecte.