În Ședința Guvernului din 26 august 2022 a fost adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului ce completează OUG nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară.

Astfel, se introduc o serie de măsuri care permit operatorilor economici, la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, să fundamenteze bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2022, putând astfel să crească operaționalizarea acestora. Fondurile vor putea fi utilizate pentru reorganizarea şi eficientizarea activităţilor în domenii-cheie (tehnic, operaţional şi marketing), menţinerea şi atragerea de personal cu pregătire şi experienţă profesională, precum și îndeplinirea obiectivelor de politică salarială.

În acest scop, operatorii economici vor realiza și aproba programe de dezvoltare, care vor cuprinde măsuri ce vizează creșterea profitului/reducerea pierderilor, după caz, majorarea cifrei de afaceri, sporirea productivității muncii, reducerea plăților și a creanțelor restante.

„Casa de Comerț Unirea este un instrument necesar economiei de piață, care vizează în principal valorificarea produselor agro-alimentare pe piața internă a României, cu accent deosebit pe preluarea și valorifocarea producțiilor realizate de micii producători. Prin intermediul acestui instrument, asigurăm accesul ritmic al consumatorilor la produse de proaspete, de calitate, prin lanțul scurt de aprovizionare, evitându-se intermedierea și deformarea prețurilor”, a transmis ministrul Petre Daea.

Beneficiarii prezentului act normativ sunt întreprinderile publice care nu au obținut în ultimii doi ani venituri conform obiectului principal de activitate și care își desfășoară activitatea curentă potrivit criteriilor stabilite la art.8 alin. (1) din OUGnr. 26/2013, iar perioada de aplicare a actului normativ este anul 2022.

Sursa www.madr.ro

Anul 2022 a marcat o revenire puternică pe piața muncii nu doar pentru marii angajatori, care au scos în piață un număr record de joburi, ci și pentru angajatorii mici și pentru business-urile nou deschise. După doi ani dificili pentru multe dintre aceste companii, primele 8 luni ale anului au reactivat acest sector și, odată cu el, și încrederea candidaților de a aplica pentru joburile din companiile cu cel mult 50 de angajați.

Astfel, din ianuarie și până în august, peste 100.000 de locuri de muncă au fost postate pe eJobs.ro de recrutorii din startup-uri, nivel similar cu cel din 2019, dar cu aproximativ 20% mai mult decât în 2020 și 2021. Cele mai multe joburi au venit de la angajatorii din servicii, urmați de cei din retail, transport / logistică, import / export și turism. Iunie a fost luna cea mai prolifică pentru acest segment de companii, însă este de așteptat ca, din toamnă, să crească din nou numărul de oferte pentru candidați. Bucureștiul, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași au fost orașele cu cele mai multe start-up-uri care au căutat să-și mărească echipele.

„Practic, unul din trei joburi postate de la începutul anului și până acum au fost din sectorul angajatorilor mici, cu maximum 50 de angajați. Au fost peste 10.000 de companii care au făcut angajări. Vorbim fie de business-uri nou înființate, fie de business-uri care anul acesta și-au reluat activitatea la cote normale sau chiar au accelerat-o. Foarte interesant este faptul că, dacă în 2020 și 2021, pentru această categorie de angajatori aveam un procent mare de joburi remote, acum vedem o pondere marginală din totalul locurilor de muncă disponibile – aproximativ 8%”, spune Roxana Drăghici (foto), head of sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Odată cu creșterea numărului de joburi scoase în piață de startup-uri și angajatorii mici, a crescut și interesul candidaților față de aceștia. Astfel, în primele 8 luni ale anului au fost înregistrate aproape 2,5 milioane de aplicări, sub nivelul din 2021, însă cu 25% mai mult decât în 2019. „A fost o perioadă când cea mai mare parte a capitalului de încredere a fost transferată către angajatorii foarte mari, către multinaționale, care erau direct asociate cu ideea de stabilitate, de solvabilitate, cu bugete mari. Faptul că pandemia a lovit în foarte multe business-uri mici și le-a forțat să sisteze activitatea i-a făcut pe candidați să fie, pentru o perioadă, mai circumspecți, însă acum par să fi depășit acea etapă. Din cele aproape 7 milioane de aplicări totale, din ianuarie și până acum, angajatorii mici au cumulat 2,5 milioane”, explică Roxana Drăghici. Tot la capitolul capital de încredere, de menționat este faptul că tendința candidaților este de a aplica mai degrabă la angajatorii mici din România decât din străinătate.

Cele mai căutate sub joburile din retail, servicii, IT / telecom, publicitate / marketing / PR și call center. Retailul, serviciile și IT / telecom cumulează jumătate din numărul total de aplicări. Disproporția cea mai evidentă apare în cazul transporturilor – este al treilea domeniu din punctul de vedere al numărului de joburi scoase în piață, însă ultimul din punctul de vedere al aplicărilor atrase.

„Vedem diferențe din ce în ce mai difuze între angajatorii mari și cei mici. Sigur că volumul de angajări diferă, însă raportarea la tendințele pieței este aceeași – caută preponderent angajați full time, care să lucreze de la birou, iar plafoanele salariale oferite sunt similare. Este și motivul pentru care candidații nu mai au rețineri în a aplica și la joburile din companiile mici”, adaugă Roxana Drăghici.

În acest moment, peste 34.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare.

Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Creșterea apetitului pentru risc, stimulat de măsurile luate de Beijing pentru a impulsiona economia chineză, a menținut tendința de apreciere a leului, care s-a aliniat la evoluțiile celorlalte monede din regiune.

Ultima ședință în care media euro s-a aflat peste pragul de 4,9 lei afost cea din 11 august. Joia aceasta, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,872 – 4,878 lei iar cursul a scăzut de la 4,8818 la 4,8756 lei, o medie mai mică, de 4,8774 lei, fiind înregistrată în 2 martie 2021.

Este de așteptat ca după finalul acestei luni de vacanță să asistăm la o creștere rapidă a cererii de valută din partea importatorilor, în condițiile ăn care deficitele comercial și de cont curent s-au adâncit și mai mult în ultimul an.

După palma „virtuală” transmisă sistemului bancar de către guvernatorul BNR, care a afirmat că îndicii ROBOR „au sărit calul”, evoluția ascendentă a dobânzilor interbancare s-a oprit iar ele au cunoscut chiar o ușoară scădere.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează de o săptămână la 7,97%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,13%, nivel stabilit miercuri, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,26%.

Speculatorii și-au marcat joi profiturile obținute în urma aprecierii dolarului iar euro a urcat la 0,9963 – 1,0033 dolari, după scăderea de marți la 0,9901 dolari, minim ai ultimilor 22 de ani, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,9078 la 4,8751 lei.

Moneda elvețiană a fost afectată de reducerea aversiunii față de risc iar cursul ei a coborât de la maximul istoric de 5,1038 la 5,0690 lei.

La rândul ei, lira sterlină s-a depreciat față de euro iar media a scăzut de la 5,7934 la 5,7737 lei.

Prețul gramului de aur s-a apreciat la 276,6099 lei, după ce metalul galben a urcat la 1.756 – 1.764 dolari, anulând astfel scăderea cursului monedei americane.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 408,35 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7584 lei.

Criptomonedele erau stabile cu o ușoară tendință de apreciere. Bitcoin se tranzacționa între 21.318 și 21.806 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.655 – 1.715 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

În cadrul ședinței de Guvern de ieri, 24 august, a fost aprobat un Memorandum pentru aprobarea calendarului viitoarelor apeluri de proiecte lansate prin Programul Operaţional Competitivitate (POC) 2014-2020 și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Sunt măsuri cu o alocare totală de 1,7 miliarde de euro.

Tot ieri, Guvernul a luat act de nota de informare pentru suplimentarea cu 170 de milioane de euro a bugetul apelului de proiecte POIM/935/9/1/pentru creşterea siguranţei pacienţilor în structuri spitaliceşti publice.

Memorandum pentru aprobarea calendarului viitoarelor apeluri de proiecte din POC și POIM, în valoare totală de 1,7 miliarde euro

Guvernul României a aprobat, în ședința de Guvern de ieri, la propunerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, memorandumul pentru Aprobarea calendarului activităţilor aflate în responsabilitatea autorităţilor de management pentru Programul Operaţional Competitivitate şi Programul Operaţional Infrastructură mare, precum şi a administratorului tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale în vederea lansării apelurilor de proiecte.

În contextul crizelor simultane cu care se confruntă România post-pandemică, respectiv liberalizarea prețului la energie, creșterea prețului carburanților și criza generată de invazia Federației Ruse asupra Ucrainei, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) s-au confruntat cu probleme care au afectat capacitatea de producţie şi de prestare de servicii. În acest context, a fost afectată capacitatea de rezilienţă a acestora, motiv pentru care s-a impus dispunerea unor măsuri de urgenţă sub formă de sprijin pentru a reface capacitatea de producţie şi de prestări servicii, prin proiecte de granturi care pot fi asigurate din fonduri externe nerambursabile prin Programul operațional Competitivitate.

Pentru a combate creșterea prețului la utilitățile publice (energie, gaze naturale, combustibil), în medie cu peste 40%, pentru că atât întreprinderile mari, IMM-urile, cât și autoritățile publice locale au înregistrat dificultăți în finanțarea activității curente dar și în gestionarea prețului la produsele și serviciile obținute de acestea, se acordă sprijin financiar prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

În acest context, dat fiind faptul că depunerea, evaluarea, selecţia şi contractarea proiectelor, cât şi soluţionarea contestațiilor în oricare dintre aceste etape se realizează prin intermediul platformei IMM Recover, a fost aprobat calendarul activităților aflate în responsabilitatea Autorităților de Management pentru POC și POIM, precum și a administratorului tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Așadar, aprobarea acestui memorandum împuternicește MIPE și STS să lanseze proiecte de grant prin sistemul informatic IMM Recover pentru a evita dezangajarea fondurilor europene care pot afecta economia României.

„Am promis mediului de afaceri predictibilitate și competitivitate, iar prin astfel de măsuri ne asigurăm că ne ținem de cuvânt. Cu o alocare istorică de 1,5 miliarde de euro și cu un calendar pregătit din timp, se construiesc condițiile pentru implementarea unor proiecte mature și de calitate pentru România Viitorului, în timp ce accelerăm gradul de absorbție”, a transmis Marcel Boloș.

Măsurile implementate de MIPE care fac obiectul acestui memorandum sunt următoarele

Măsura 4.1.1

Măsura 4.1.1, reglementată prin OUG 82/2022, este una dintre formele de sprijin pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene le-a lansat în această perioadă pentru a susține mediul de afaceri în circumstanțele excepționale create de manifestarea la nivel global a efectelor generate de pandemia de COVID-19, crizele de consum și crizele produse de războiul din Ucraina.

Proiectele aferente Măsurii 4.1.1, care are o alocare de 400 de milioane de euro, vor finanța investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență și vor avea ca activități eligibile:

a) modernizarea/echiparea/racordul la utilități publice/eficiență energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităților de producție/servicii existente, precum și pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producție/servicii pentru care nu este necesară obținerea de autorizații de construire în conformitate cu legislația specifică în vigoare;

b) dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficiență energetică necesare activității de producție și servicii precum și alte achiziții de bunuri de această natură care sunt necesare capacităților de producție/servicii existente.

Calendarul pentru această măsură este următorul:

Măsura de întreprins                     Termen

Lansarea apel de proiecte          23.08.2022

Evaluarea apelului de proiecte   05.09.2022

Contractare proiecte                   16.09.2022

Măsura 4.1.1. BIS

La 15 mai 2022, a fost aprobată OUG 113/2022, care reglementează Măsura 4.1.1 BIS, prin care a IMM-urile din industria alimentară și a construcțiilor vor putea contracta granturi de investiții pentru retehnologizare în valoare de 300 milioane euro, din Programul Operațional Competitivitate (POC). Această măsură reglementează cadrul pentru finanţarea IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniile:

a) industriei alimentară panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare;

b) construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții.

Calendarul pentru această măsură este următorul:

Măsura de întreprins                     Termen

Lansarea apel de proiecte            28.09.2022

Evaluarea apelului de proiecte     14.10.2022

Contractare proiecte                     21.10.2022

Eficiență energetică pentru IMM-uri și întreprinderilor mari

La 15 iulie, a fost adoptată o măsură care să răspundă situației generate de creșterea prețului la materialele de construcții și la utilități publice și urmăresc reducerea consumurilor energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Această măsură, adoptată prin OUG 112/2022, are ca obiectiv sprijinirea mediului de afaceri pentru a dobândi independență energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor și construcțiilor industriale/prestărilor de servicii precum și celor specifice proceselor tehnologice cât și pentru producerea de energie verde din resurse regenerabile pentru consum propriu.

Astfel, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) se alocă un buget de 500 milioane euro pentru finanțarea investițiilor în măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM-uri.

Calendarul pentru această măsură este următorul:

Măsura de întreprins                     Termen

Lansarea apel de proiecte            23.09.2022

Evaluarea apelului de proiecte     04.10.2022

Contractare proiecte                     15.10.2022

Eficiență energetică pentru autoritățile locale

Prin OUG 112/2022 se oferă și autorităților locale acces la finanțare europeană pentru investiții în producerea de energie din surse regenerabile. Mai exact, bugetul alocat acestui tip de investiții este de 500 milioane euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Se vor acorda:

– Granturi aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu de energie al autorităților publice locale au valoarea minimă de 500.000 euro și valoarea maximă de 5.000.000 euro;

– Granturi aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru comercializare se acordă pe beneficiar și proiect, sub formă de ajutor de stat, și au valoarea minimă de 5.000.000 euro și valoarea maximă de 15.000.000 euro.

Calendarul pentru această măsură este următorul:

Măsura de întreprins                     Termen

Lansarea apel de proiecte            04.10.2022

Evaluarea apelului de proiecte     12.10.2022

Contractare proiecte                     20.10.2022

170 milioane de euro pentru spitale mai sigure în România

Tot în cadrul ședinței de ieri, Guvernul a luat act de nota de informare privind creşterea nivelului de supracontractare în vederea finalizării procesul de evaluare, selecţie şi contractare a proiectelor depuse în cadrul apelului POIM/935/9/1/Creşterea siguranţei pacienţilor în structuri spitaliceşti publice care utilizează fluide medicale din cadrul Axei Prioritare (AP) 9 Protejarea sănătăţii populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19, Obiectivul Specific (OS) 9.1 Creşterea capacităţii degestionare a crizei sanitare COVID-19 din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020.

În vederea asigurării resurselor financiare pentru finalizarea procesului de evaluare, aprobare și contractare a proiectelor depuse pe apelul POIM/935/9/1 Creșterea siguranței pacienților în structuri spitalicești publice care utilizează fluide medicale, a fost suplimentat bugetul apelului conform precizărilor de mai sus, astfel încât proiectele care îndeplinesc criteriile de evaluare și selecție să poată fi contractate și implementate în actuala perioadă de programare.

Aceste proiecte vin în sprijinul sistemului medical, pentru a împiedica eventuale blocaje la nivelul infrastructurii disponibile şi, implicit, afectarea dreptului la sănătate pentru pacienții ce necesită internare. Ele au drept scop evaluarea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea infrastructurii instalațiilor electrice, de fluide medicale și de ventilare și tratare a aerului, precum și instalarea de sisteme de detectare, semnalizare și alarmare de incendii.

Până la data închiderii apelului POIM/935/9/1, 31.03.2022, au fost depuse un număr de 115 proiecte în valoare totală eligibilă de 936.731.433 lei (187.346.287 euro). Dintre acestea:

­ 91 de proiecte în valoare de 683.524.786 lei (136.704.957 euro) au fost aprobate;

­ 6 proiecte în valoare de 32.485.080 lei (6.497.016 euro) au fost respinse/redepuse;

­ 18 proiecte în valoare de 182.787.970 lei (36.557.594 euro) sunt în evaluare.

Astfel, totalul necesar pentru finanțarea celor 109 proiecte este de 173.262.551 euro, sumă cu care a fost suplimentat bugetul apelului, astfel încât proiectele care îndeplinesc criteriile de evaluare și selecție să poată fi contractate și implementate în actuala perioadă de programare, termenul fiind 15.10.2022.

Numai astăzi, au fost semnate contracte în valoare totală de 11 milioane de euro, pentru spitale din județele Mureș, Iași, Constanța și Călărași.

În cadrul apelului, se finanțează proiecte care vizează investiții în spitalele publice din sistemul sanitar de stat pentru:

– Instalarea de sisteme de detectare, semnalizare, alarmare incendii, cu acoperire totală, și de detectare semnalizare și alarmare în cazul depășirii concentrației maxime admise de oxigen în atmosferă pentru creșterea gradului de securitate la incendii;

– Reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii electrice, de ventilare și tratare a aerului, precum și infrastructura de fluide medicale.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut uşor, vineri, ajungând la 7,96%, de la 7,97% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,12% pe an, de la 8,13% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 8,26% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene informează reprezentanții legali ai firmelor care se pregătesc să depună proiecte în cadrul Acțiuni 4.1.1 POC – „Investiții în activități productive” procedura care trebuie urmată în cazul în care doresc modificări ale conturilor înregistrate, în trecut, de persoanele juridice în platforma IMM Recover.

În situația în care doriți relocarea unui cont în platforma IMM Recover de pe o adresă de e-mail veche, pe o adresă de e-mail nouă, este necesară transmiterea unei cereri de relocare.

Adresa de e-mail la care se poate transmite cererea relocării de cont în platforma IMM Recover este Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Pentru relocarea conturilor vă rugăm să transmiteți următoarele documente:

1. Cererea relocării de cont, care să conțină:

semnătura reprezentantului legal al societății;

datele de identificare ale societății;

datele de identificare ale reprezentantului legal;

motivul solicitării;

adresa de e-mail anterioară;

noua adresă de e-mail validă pentru relocare.

De asemenea, vă rugăm să aveți în vedere faptul că noul cont trebuie să fie înregistrat și profilul să fie completat pentru a se realiza relocarea.

2. Copie după actul de identitate al reprezentantului legal.