Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut uşor, marţi, ajungând la 7,94%, de la 7,95% pe an, luni, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

În schimb, indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 8,12% pe an, de la 8,11% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 8,26% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna iunie 2022 s-a caracterizat prin:

- scǎderea producţiei industriale realizată în luna iunie 2022 cu 27,2% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 12,6 faţă de producţia industrială realizată în luna iunie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 3,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 17,3% comparativ cu luna iunie 2021;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2022 faţă de luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale şi respectiv cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna iunie 2021;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 0,9 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 6,6 puncte procentuale faţă de luna iunie 2021;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 4 comparativ cu luna precedentă şi scǎderea cu 14 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an şi scǎderea numǎrului deceselor generale comparativ cu luna pecedentǎ. Faţǎ luna iunie 2021, a scăzut numǎrul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor şi a crescut numărul divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.      

Producţia industrială realizată în luna iunie 2022 a înregistrat o scǎdere de 27,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna iunie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,7% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna iunie 2022, a fost mai mare cu 12,6% faţă de producţia industrială realizată în luna iunie 2021. S-au înregistrat creşteri în: fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria mertalurgicǎ, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, şi fabricarea de mobilǎ.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iunie 2022, a fost de 5461 lei, mai mare cu 0,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 12,9% comparativ cu luna iunie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5405 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5057 lei în industrie şi construcţii şi de 5680 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna iunie 2022, a fost de 3452 lei, mai mare cu 3,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 17,3% comparativ cu luna iunie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3817 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3417 lei în industrie şi construcţii şi de 3398 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iunie 2022 a fost de 6413 lei, iar cel net de 3977 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în creştere cu 1,2%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,4% pentru luna iunie 2022 faţă de luna precedentă, de 223,7% faţă de octombrie 1990 şi de 97,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iunie 2022, a fost de 46757 persoane, mai mare cu 15 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1042 persoane faţă de luna iunie 2021.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,8 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,5 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,4 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie 2022, era de 3211 persoane, în creştere cu 68 persoane faţă de luna precedentă (+2,2%).  

Comparativ cu iunie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 231 persoane (+7,8%).

La sfârşitul lunii iunie 2022, femeile reprezentau 48,2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 430 persoane (13,4% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 42 persoane (1,3% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iunie 2022 era de 2739 persoane, reprezentând 85,3% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (80,8%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 3,6%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (3,5% în luna mai 2022 şi 3,3% în luna iunie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna iunie 2022 a fost de 3,6% (3,5% în luna mai 2022 şi 3,6% în luna iunie 2021).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iunie 2022 a fost de 3,5% (3,5% în luna mai 2022 şi 3,0% în luna iunie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iunie 2022 existau 901 de locuri de muncǎ vacante, din care 524 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 377 erau pentru muncitori (41,8%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iunie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an, de scăderea numărului deceselor generale.

Comparativ cu luna iunie 2021, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, a crescut numărul divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna iunie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 209, mai mare cu 24 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 6 faţă de luna iunie 2021.

Mortalitatea generală. În luna iunie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 320, mai mic cu 12 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 46 faţă de luna iunie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna iunie 2022 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a crescut cu 2 faţă de luna precedentǎ şi respectiv cu 1 faţă de luna iunie 2021.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -111 persoane în luna iunie 2022 (-147 persoane în luna mai 2022 şi -151 persoane în luna iunie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna iunie 2022, s-au înregistrat 180 căsătorii, mai multe cu 24 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 6 faţă de luna iunie 2021.

Divorţialitatea. În luna iunie 2022 s-au înregistrat 56 divorţuri, mai multe cu 25 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv faţă de iunie 2021.

În luna aprilie 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 41,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 27,1 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 14,8 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scǎdere faţă de luna precedentăde (-11,8%) şi o creştere de (+74,1%) faţă de luna aprilie 2021, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-27,0%) şi o creştere de (+7,0%)faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.IV.2022 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (16,0%), metale comune şi articole din acestea (53,9%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (17,9%), materii textile şi articole din acestea (3,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (3,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,7%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.IV.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (42,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (8,3%), materii textile şi articole din acestea (3,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,9%), mijloace de transport (2,5%), produse vegetale (8,9%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (11,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,0%).

În luna iunie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin scǎderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iunie 2022, a fost de 1701, mai mic cu 13,7% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 51,6% comparativ cu luna iunie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 89,9% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iunie 2022, a fost de 3020, mai mic cu 6,8% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 39,2% comparativ cu luna iunie 2021.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,8% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna iunie 2022, a fost de 23,3% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 0,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 6,6 puncte procentuale comparativ cu luna iunie 2021.

În luna iunie 2022, s-au eliberat 53 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 4 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 14 faţă de luna iunie 2021.

Rata inflaţiei, a fost în luna iunie 2022 de 0,8% faţă de luna precedentă şi de 15,1% faţă de luna iunie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.06.2022 a fost de 1,6%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%). În luna iunie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,62%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,92%) şi tarifele serviciilor (+0,54%).

Sursa www.calarasi.insse.ro

Moneda națională a avut o evoluție pozitivă față de cea unică. Ea a fost influențată de creșterea cererii de titluri de stat în lei din partea străinilor și majorării intrărilor de valută pe segmentul exportatorilor de produse agricole și la nivelul caselor de schimb.

Cursul euro a scăzut de la 4,8853 lei, la începutul intervalului, la 4,8707 lei, la sfârșitul lui, când cotațiile au alunecat pe piețele asiatice până la 4,848 lei iar transferurile din cea locală s-au realizat în culoarul 4,869 – 4,872 lei. Precedentul minim al cursului de 4,8704 lei a fost atins în 8 ianuarie 2021.

Este de așteptat ca după finalul acestei luni de vacanță să se înregistreze o creștere rapidă a cererii de valută din partea importatorilor, în condițiile în care deficitele comercial și de cont curent s-au adâncit și mai mult în ultimul an.

Pentru 2022, scenariul macroeconomic central realizat de Banca Transilvania estimează o medie anuală de 4,94 lei/euro. Pentru 2023 media prognozată este de 4,98 lei/euro iar pentru 2024 una de 5,02 lei/euro.

Dobânzile interbancare nu au cunoscut scăderile pe care le dorea guvernatorul BNR când a afirmat că ele „au sărit calul”, și s-au stabilizat la valori comparabile cu cele din ultima parte a lunii trecute.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 7,96 la 7,95%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,12 la 8,11%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,26%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), luat în calcul la creditele ipotecare şi de consum, se situează la 2,56% până la sfârșitul lui septembrie. Majorarea costurilor la care se împrumută băncile între ele va face ca indicele să crească la 3,9% în ultimul trimestru al acestui an iar în primele trei luni din 2023 el va urca la circa 5,5%.

Euro a scăzut marțea trecută la 0,9901 dolari, minim al ultimilor 22 de ani, și a terminat perioada la 0,9914 – 0,9995 dolari, atunci când bancnota verde a cunoscut maximul ultimilor 20 de ani față de un coș al principalelor value. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,8739 și 4,9225 lei, cel de la sfârșitul perioadei fiind stabilit la 4,8917 lei.

Aprecierea s-a datorat afirmației făcută la sfârșitul săptămânii trecute de președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, conform căreia instituția este gata să accepte o eventuală deteriorare a economiei americane prin creșterea dobânzii de politică monetară, pentru a putea reduce inflația, ceea ce a înmulțit plasamentele în moneda americană.

Media francului elvețian a atins miercurea trecută un nou maxim istoric de 5,1038 lei, dar a încheiat intervalul la 5,0576 lei.

Cursul lirei sterline a fluctuat între 5,7623 și 5,7956 lei. Lunea aceasta, media a scăzut de la 5,7646 la 5,7141 lei, piețele fiind îngrijorate de situația economică din Regat.

Politica de majorare a dobânzilor de către marile bănci centrale a provocat scăderea precipitată a celor 12.000 de criptomonede cunoscute iar valoarea de piață a acestora a scăzut sub pragul de 1000 de miliarde de dolari, o treime din capitalizarea record atinsă în noiembrie trecut.

Lunea aceasta, bitcoin a atins un minim de 19.596 dolari, iar ether a alunecat până la 1.429 dolari.

Analiza cuprinde perioada 22 – 29 august

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene reaminteşte tuturor celor interesaţi că depunerea proiectelor aferente Acţiunii 4.1.1. POC - "Investiţii în activităţi productive" - Ajutor de minimis, respectiv înregistrarea şi transmiterea cererilor de finanţare în aplicaţia electronică IMM Recover, se mai poate realiza doar astăzi, 30 august 2022, până la ora 23:59:59.

Procedura pentru relocarea conturilor în platforma IMM Recover:

Vor mai putea fi soluţionate solicitările de relocare a conturilor primite azi 30.08.2022, până la ora 15.30, pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Beneficiarii pot obţine informaţii suplimentare prin Centrul de Informare la 031.9268, tasta 2, până la ora 16.00.

Totodată, reamintim procedura ce trebuie urmată de către reprezentanţii legali ai firmelor ce intenţionează să depună proiecte în cadrul Acţiuni 4.1.1 POC - "Investiţii în activităţi productive", în cazul în care doresc modificări ale conturilor înregistrate, în trecut, de persoanele juridice în platforma IMM Recover.

În situaţia în care este necesară relocarea unui cont de pe o adresă de e-mail veche, pe o adresă de e-mail nouă sau ştergerea unui CNP din baza de date a platformei IMM Recover, este necesară transmiterea unei cereri în acest sens.

Pentru relocarea conturilor este necesară transmiterea următoarelor documente:

1. Cerere relocare cont, ce conţine:

- date de identificare ale societăţii;

- date de identificare ale reprezentantului legal;

- motivul solicitării;

- adresă de e-mail anterioară;

- noua adresă de e-mail validă pentru relocare;

- semnătura reprezentantului legal al societăţii.

2. Copie după actul de identitate al reprezentantului legal.

Trebuie avut în vedere faptul că noul cont trebuie să fie înregistrat, cu profilul completat şi cu identificarea electronică efectuată pentru a se putea face relocarea.

Menţionăm că după procesarea relocării de cont, solicitantul trebuie să regenereze declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii şi declaraţia pe proprie răspundere privind ajutorul de stat din secţiunea Entitate juridică/Documente ataşate.

Declaraţia de reprezentant legal se generează o singură dată, în momentul înrolării persoanei juridice pe cont (în contul din care s-a făcut relocarea). Datele reprezentantului legal (cele care apar in interfaţa Reprezentant legal) se vor prelua corect în toate documentele din etapele ulterioare.

Deoarece se poate crea un singur cont asociat unui CNP, în unele cazuri este necesară ştergerea CNP-ului din baza de date a platformei.

Pentru ştergerea unui CNP din baza de date a platformei este necesară transmiterea următoarelor documente:

1. Cerere ştergere CNP, ce conţine:

- date de identificare;

- motivul solicitării;

- adresa de e-mail, pe care este înregistrat CNP-ul;

- semnătura.

2. Copie după actul de identitate.

Adresa de e-mail la care se pot transmite cererile este Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Manualul utilizatorului pentru platforma IMM Recover este disponibil la: https://bit.ly/3AFYThF şi manualul de utilizare pentru depunerea cererii de finanţare la: https://bit.ly/3QCb2JX.

Leul a profitat marți de scăderea aversiunii față de risc și de menținerea unei oferte generoase de euro în piața valutară, iar media monedei unice a pierdut aproape 7 bani comparativ cu sfârșitul lunii trecute.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,8707 la 4,8652 lei, o valoare mai mică de 4,8649 lei fiind atinsă în 22 decembrie 2020.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,95 la 7,94%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 8,11 la 8,12%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,26%.

Luni, bancnota verde a atins un maxim al ultimilor 20 de ani în raport cu un coş al principalelor valute, după ce Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, a afirmat că instituția va menține ritmul de majorare a dobânzii de politică monetară pentru a reduce inflaţia, iar euro a scăzut la 0,9914 – 0,9995 dolari.

Marți, cotațiile au crescut la 0,9981 – 1,0054 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,8917 la 4,8497 lei.

Aprecierea este pusă pe seama intenției BCE de a majora rata de referință de la 0 la 0,75% ceea ce a pus în umbră anunțul referitor la creșterea inflației din Germania la 8,8%. De la începutul anului moneda unică s-a depreciat față de cea americană cu circa 15% și a atins un minim al ultimilor 20 de ani, coborând sub pragul de 1 dolar, după ce preţurile angro la gaze şi electricitate au crescut la maxime istorice în Europa.

Dorința oficialilor BCE de a înăspri mai amplu politica monetară a instituției, cu o creștere a ratei de referință la 0,75%, a provocat scăderea monedei helvete, în condițiile în care Banca Națională a Elveției menține rata la -0,75%. Cursul francului a scăzut de la 5,0576 la 4,9933 lei.

Lira sterlină s-a depreciat față de euro după ce o analiză Goldman Sachs estimează o creștere a inflației din Regatul Unit la 20% în prima parte a anului viitor și intrarea în recesiune a economiei britanice. Aceasta a făcut ca media să coboare de la 5,7141 la 5,6896 lei.

Metalul galben a crescut ușor la 1.730 – 1.737 dolari/uncie însă deprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 270,2277 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 407,29 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7328 zloți/euro.

Deprecierea monedei americane a fost însoțită de o creștere a criptomonedelor. Bitcoin se tranzacționa între 20.120 și 20.561 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.524 – 1.603 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Subprefectul, Virgiliu Diaconu, a anunțat joi că până în acest moment în jur de 3500 de hectare sunt afectate de secetă la nivelul județului.

“Legat de secetă, vreau să vă spun că există o comisie în cadrul Ministerului Agriculturii care inventariază terenurile afectate de secetă. La această oră sunt 2400 ha cultivate cu porumb afectate, 800 ha cu grâu și 300 ha cu rapiță.”, a declarat Diaconu care a continuat “Aceasta nu e suma totală, până la jumătatea lunii octombrie vom avea imaginea întregului dezastru, provocat de seceta pedologică în care ne aflăm, poate cea mai mare din ultimii 50 de ani.”

La nivel național, suprafaţa agricolă afectată de secetă a ajuns, joi, la 429.240 de hectare în 34 de judeţe, conform raportării centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit sursei citate, din această suprafaţă, 206.815 de hectare au fost cultivate cu grâu şi triticale, 33.316 de hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 31.714 de hectare cu rapiţă, 88.174 de hectare cu porumb, 6.323 de hectare cu soia, 870 de hectare cu mazăre, 42.842 de hectare cu floarea soarelui, 9.696 de hectare cu plante furajere şi 9.242 de hectare cu alte culturi.

Judeţele care au raportat până în prezent suprafeţe afectate de secetă sunt: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.